FIZ., CHIM. Proprietate a unei substanțe, a unui corp etc. de a absorbi gaze, lichide, radiații; putere de absorbție.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1964 D. Chim., 410: Absorbtivitatea sau coeficientul molar de extincție [este] o constantă caracteristică pentru material și frecvență.
- 1973 Rev. Chim., nr. 24, 223: Determinarea absorbitivității.
- 2002 MO, nr. 667, 23: Lichid de absorbtivitate molară.
- 2007 D. Elt., 3: Absorbtivitate [este] factor de absorbție internă a unui strat al mediului.
Încă 4 citate
– Var.: absorbitivitáte, înv. absorptivitáte (BĂLĂȘESCU, D., I) s. f.
– Din fr. absorptivité. – Absorbitivitate < fr. absorptivité (românizat după absorbitiv).
Referințe bibliografice:
1969 D. Medic. (1969), I; 1978 DN3; 2007 DEXI; 2008 NDU3.
