Acțiunea de a (se) absorbi și rezultatul ei.
1.
Fig. Preocupare intensă pentru ceva; implicare într-o anumită îndeletnicire, activitate etc. Cf. absorbi (2).
- 1835 BOLLIAC, Medit., 14: Ei [prietenii] … mi-arată mii de nevinovate plăceri, ca să mă smulgă din absorbirea vinovatelor gânduri.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1850 PELIMON, Coliba, 135/14: Eu atunci în absorbirea-mi mă găseam de tot rănit. Admirându-ți frumusețea, și d-a nu fi pedepsit, De-ndrăsneața-mi adorare, m-aș sili, vai! în zadar.
- 1855 CIOCANELLI, E. Fisiogn., 214/5: Ravismentul (mișcarea sau absorbirea spiritului fiind în slăbire) [Titlu].
- 1858 RALET, Suvenire, 71: Pe lângă puținele resurse ale orașelor orientale, pe lângă puțina comunicație produsă prin absorbirea cu trebile comerciale ... [legațiile] au întemeiat urâtul în mijlocul unei mulțimi ce nu se apropie decât prin relațiile bănești.
- 1904 ARGHEZI, Semne, I, 50: Starea de absorbire, de „răpire cu duhul” este a multora dintre cei ce muncesc pe tărâmurile intelectuale, nu pentru răsplată, pentru niciun scop neguțătoresc.
- 1929 VORONCA, Proze, I, 46: Șprițul de la ora patru nu poate fi o soluție după cum [nu e] nici absorbirea progresivă a minții în vraful de dosare.
- 1930 ZARIFOPOL, Arta Liter., II, 11: Din absorbirea lui bolnăvicoasă, de animal în primejdie supremă, îl trezește pe Zibal vârful sfredelului care a străpuns poarta și-l înțeapă.
- 1936 CRAINIC, Puncte cardinale, 230: Se poate o mai frumoasă dovadă de abnegație și de absorbire totală într-un ideal impersonal?
- 1943 RALEA, St. Filos., 21: Drama absorbirii, a asimilării a fost însă relativ mai rară decât necesitatea de a scoate individualul din izolarea lui, repunându-l în legătură cu lumea înconjurătoare.
- 1975 PREDA, Delirul, 104: Absorbirea ființei tale într-un ideal (care te depășește!) ți se pare subjugare nedemnă.
Încă 10 citate
2.
Încorporare, înghițire, sorbire (1); absorbție (2). Cf. absorbi (1).
- 1839 VAILLANT, Vocab.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I, 6.
- 1851 STAMATI, D., 24.
- 1857 POLIZU, Vocab.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1893 DDRF, I: Absorbirea oxigenului.
- 1898 Enc. Rom., I.
- 1910 ANTIPA, R. Dunării, 190: Cantitatea de apă ce intră în bălți e foarte mare, căci acum absorbirea nu mai e limitată numai între malurile gârlelor.
Încă 10 citate
3.
FIZIOL. Ingerare, înghițire a unor lichide, gaze, alimente, medicamente etc., având ca urmare
asimilarea lor; absorbție (1). Cf. absorbi (4).
- 1842 Caiet Ist. Nat., 66r/5: Prin această îndoită funcție, a absorbirei și a aborirei, fiecare organ și, prin urmare, întregul trup să țin și cresc supt o formă determinată, însă strângând și înnoind fără încetare elementele substanției sale.
- 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 180: Când sângele s-a închiegat prin asorbirea unui acid, fă spălăturele pe trup cu apa sedativă.
- 1888 SIMA AL LUI ION, Scrieri, 31: În mică măsură el [vinul] e recomandabil cu deosebire după mâncărurile grase, fiindcă alcoolul vinului dizolvă grăsimile intrate în stomac și înlesnește absorbirea lor în sânge.
- 1946 ARGHEZI, Pensula, 356: Domnul Sava a dat un „Macbeth” dincolo de codexul teatral, comparabil în alt domeniu, al terapiei, cu introducerea medicamentelor direct în vână, cu seringa, față de absorbirea pe gură.
- 1958 Agrotehnica, I, 374: Când se acumulează o cantitate prea mare de nitrat, activitatea bacteriilor este stânjenită; echilibrul se restabilește repede, prin spălarea nitraților sau prin absorbirea lor de către rădăcinile plantelor.
- 1962 Man. Bot. VIII, 93: Repartizarea apei și aerului în sol [se face] prin pori mijlocii care după absorbirea apei de către sol se umplu cu aer.
Încă 5 citate
4.
Fig. Preluare, însușire a unor idei, concepte etc.; absorbție (6). Cf. absorbi (9).
- 1843 EPISCUPESCUL, Oglinda înțel., XXX/10: Înțelepciunea … se umbrește și se pierde de puterea absorbirilor și se întoarce la cunoștința făpturii trupești.
- <1944-1945> NEGOIȚESCU, Scriit., II, 231: Cât e de stăpân prozatorul pe tehnica ce-o mânuiește, se vede dintr-un foarte frumos vers, în care nu numai ritmul sever și grav, dar mai ales absorbirea în acest ritm a valorii vocalelor în „a” și „â” sugerează odihna profundă.
- 1978 NOICA, Sentimentul, 10: Latinitatea limbii s-a regăsit nu numai ca obârșie, dar și în act, prin absorbirea … a numeroase cuvinte din limba-matcă, latina, și limba soră, franceza.
- 1985 SORESCU, Ușor cu pianul, 833: Intrăm în domeniul autorului „Rostirii”, care are, printre altele, și meritul de a regândi limba română, ca posibilitate de absorbire și exprimare a unei gândiri suple și cu o rază lungă.
Încă 3 citate
5.
Integrare, asimilare; pierdere a identității; absorbție (5). Cf. absorbi (7).
- 1855 România Liter. (F.), nr. 23, 273: Tendința lui cătră absorbare în colectivitatea oamenilor.
- 1876 EMINESCU, Pub., I, 284: Turcia nu mai este primejdioasă pentru noi, dar o alianță cu Rusia însemnează primejdia absorbirei și a absolutismului.
- 1882 EMINESCU, Pub., V, 111: Monarhia vecină ar înceta a fi față cu noi un element de absorbire și, în locul antagonismului de interese politice și economice, ar începe epoca armoniei acestora.
- 1889 România Lib. (C.), nr. 3 419, 1: În această țară de libertate și de democrație, mai este lume care-și poate închipui că autonomia și descentralizarea pot găsi un refugiu într-o lege care a fost întocmită tocmai pentru absorbirea și anihilarea lor.
- 1903 ZAMFIRESCU, Pub., I, 423: Între două operațiuni de absorbire etnică și de dominațiune a unui element asupra celuilalt, s-a petrecut o a treia operațiune, cea mai firească, aceea a unei încrucișări de rasă.
- 1926 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 63: Într-o nimereală aproape divină s-a întâlnit dresura prusiană cu idealul american; ... mecanizarea perfectă a forțelor celor mai intim omenești ... înlocuirea persoanei cu o definiție numerotată și absorbirea ei în comunitate.
- ante 1961 BLAGA, Gândirea Rom., 44: Latinizarea aceasta ar fi fost începutul unui proces de absorbire ... a românilor.
- 1994 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., I, 258: Toate sentimentele normale pe linie națională au fost compromise, ulcerate de absorbirea lor în malaxorul spiritului totalitar.
Încă 7 citate
6.
JUR. Contopire a sancțiunilor, în cazul cumulului de infracțiuni, prin aplicarea sancțiunii
pentru delictul cel mai grav; absorbție (4). Cf. absorbi (5).
- 1874 Cod. Pen. (1864) – Adn., 55: Competința acestei jurisdicțiuni resultă din circumstanță, că cestiunea în privința absorbirei pedepsei contra executărei căreia se reclamă, nefiind resolvată, ea nu pote fi resolvată decât tot de dânsa.
- 1921 D. Jur., 4: Absorbirea sau absorpțiunea (pedepsei).
- ▭ Contopirea pedepselor se realizează prin absorbirea pedepsei mai ușoare în pedeapsa mai grea.
Încă 2 citate
7.
EC. Preluare a unor produse, resurse financiare sau umane și integrarea lor în contextul
social și economic; absorbție (8). Cf. absorbi (3).
- 1945 PANDREA, Portr., I, 222: O piață internă de 18 milioane consumatori are o capacitate de absorbire ridicată la nivel european, cu totul apreciabilă.
- 1994 D. Ec. Piață, 206: În contextul adoptării mecanismelor de piață și al restructurării unor ramuri industriale ineficiente, sectorul terțiar joacă un rol important în asigurarea unor noi locuri de muncă, în vederea absorbirii forței de muncă eliberate.
- 1998 Dilema, în DCR3: Prima cerință era absorbirea acestui surplus de masă monetară.
Încă 2 citate
8.
FIZ., CHIM. Reținere a unei părți din energia unei radiații incidente corpusculare, electromagnetice,
sonore, termice etc. Cf. absorbi (8).
- 1958 Agrotehnica, I, 247: Mările limpezi, sau cele care primesc razele soarelui aproape perpendicular, au o mai mare putere de absorbire a energiei calorice și se încălzesc pe o adâncime mai mare.
– Pl.: absorbiri.
– Gen.-dat. și: înv. absorbirei.
– Var.: înv., rar absorbáre, asorbíre (scris și: assorbire 1859 BĂLĂȘESCU, D.), absoárbere (1857 POLIZU, Vocab.) s. f.
– V. absorbi.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1931 CADE; 1936 D. Silv.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1978 DN3; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI.
