Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ABSORBÍ vb. IV
1. Tranz. (Subiectul indică materii, corpuri etc.) A încorpora o substanță, a reține un lichid, un gaz etc. în interiorul său; a prelua (2), a îngloba, a înghiți, a sorbi (4), a suge (7), a trage (II 8); fig. a face să se retragă.
  • 1830 HELIADE-RĂDULESCU, Poezii trad., 31: Oceanul ... știe el puterea stelei ce în sânu-i năvălind Absorbindu-l îl răpește, Preste țărm îl răspândește.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1850 BREZOIANU, C. Agric., 46/4: Cărbunele curat ar asorbi ... gazele, dar prin el însuși n-ar transforma nimic în gunoi.
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 131/16: Apa … ar fi și mai iute absorbită de vestmintele noastre decât de epidermul nostru.
  • 1855 LUCACI, Man. Boale, 111/21: [Doctoriile] absorbează gazul din organism.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I: Buretele absoarbe apa.
  • 1871 LMD, I.
  • 1886 STEINBERG, D.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1898 Enc. Rom., I, 13: Corpurile solide absorb gazuri pe suprafața lor.
  • 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 368: O hârtie prea mult încleită, conținând o cantitate prea mare de pământ gras, absoarbe prea multă cerneală.
  • 1931 CADE: Sarea absoarbe umezeala din aer.
  • 1937 Enc. Agr., I, 625: Humusul absoarbe și reține cea mai mare cantitate de apă.
  • 1939 SCRIBAN, D.: Nisipul absoarbe apa.
  • 1939 M. SEVASTOS, Carte de bucate, 209: La tavă rostbiful se așază cu grăsimea în jos. În timpul frigerii, grăsimea este absorbită complet de carne.
  • 1947 IONESCU-MUSCEL, C. Filatură, 18: Ventilatorul ... absoarbe și elimină praful.
  • 1970 IVASIUC, Păsările, 206: Iarba barbară și murdară absorbi o parte din apă.
  • 1974 TITEL, Țara, 694: Crizantemele din grădină, de un roșcat de culoarea ruginei, absorbiseră fără să rețină ninsoarea apoasă și, îngreunate de apă, se aplecaseră spre pământ.

✧ Refl. recipr. Fig.
  • 1844 HELIADE-RĂDULESCU, Poezii, 123: [Cei doi îngeri] se-mbrață, se salută. C-a ochilor dulci raze ce-aprinde simpatia, Ca două flăcări tineri ce se absorb într-una.
  • 1847 PELIMON, Suliotul, 16/1: Mâinele-i într-ale mele, ochii noștri s-absorbea.

✧ Refl. pas.
  • 1852 MARIN, Prescurtare de himie, I, 49/22: Gazele ce se absorbă în cuantitate mare de cărbune sânt cele mai solubile în apă.
  • 1949 IOANOVICI, Tehnol. Mec., 176: Praful rămas netopit se absoarbe printr-un tub de aspirație.

✧ Refl. Fig.
  • 1895 MACEDONSKI, Fl. Sacre, 179: [Sufletul] urcă, esență divină deplină, și pur s-absoarbe-n azur.
✧ P. ext.
  • 1934 NEGULESCU, Geneza, 418: Celula seminală, când se dezvoltă, reproduce întocmai ... forma specifică a organismului din care a provenit – și o reproduce cu materia străină, fără formă definită, pe care o absoarbe, treptat, din mediul înconjurător.
2. Tranz. Fig. A preocupa, a interesa foarte mult, a atrage intens; a captiva.
  • 1843 RUCĂREANU, O mare leție, 6: Focul artelor seamănă cu al amorului; îmbată, assoarbe, isolă pe cineva de univers și de sine însuși.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1855 CIOCANELLI, E. Fisiogn., 49/5: [Cel care suferă de remușcări] se vede adesea meditând, fiind absorbit de niște truditoare gânduri.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1870 ALECSANDRI, Proză, II, 459: Absorbat fiind din primii ani ai tinereții sale de chestii politice și de preocupări privitoare la țara lui, Bălcescu con​serva în inimă-i o frăgezime și o vivacitate extraordinare.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1874 LĂCUSTEANU, Amint., 55: Căutând pe știrbei, l-am găsit plimbându-se prin curtea mitropoliei, absorbit de gânduri.
  • 1882 EMINESCU, Pub., V, 241: La noi în țară atenția publică e absorbită de fenomenele de corupție și de cădere.
  • 1894 BACALBAȘA, Pub., I, 286: Viața comercială, afacerile industriale, operațiile de bursă, toate astea absorb gândurile și preocupările capitalistului modern.
  • 1894 URECHIA, Ist. Rom., VII, 156: Preocupațiunile sărbătorilor Crăciunului și ale Anului Nou, apoi organisarea alaiurilor de solemna intrare în Capitală, din reședința de la Văcărești, au absorbit activitatea noului domn.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1898 OLLĂNESCU-ASCANIO, Teatrul Rom., II, 5: Icoanele își întipăriau cu atâta putere vieața și mișcarea în ochii cei lacomi și neispitiți, încât absorbiau simțirea ... privitorilor.
  • 1920 PUȘCARIU, Mem., 494: În toiul luptelor violente politice care pare că-l absorb, e uimitor ce limpede și cu câtă consecvență muncește [Iorga] mai departe științificește.
  • 1934 BASSARABESCU, Pe drezină, 310: Se vede bine că te-a absorbit de tot instalarea în frumusețea asta de castel.
  • 1936 BLECHER, Întâmplări, 61: Mi se întâmpla de multe ori ca filmul să-mi absoarbă într-atâta atenția încât să-mi închipui dintr-o dată că mă plimb prin parcurile de pe ecran.
  • 1938 ARGETOIANU, Îns., IV, 238: De două săptămâni am fost absorbit de lucrările plugărești pe care le fac cu pasiune.
  • <1945-1946> BLAGA, Hronicul, 127: Eram cu desăvârșire absorbit de evenimentele în desfășurare.
  • 1964 MAZILU, Aventură, 51: Absorbit de micile improvizații gospodărești, Ogaru aproape că nu observă prezența femeii care l-a iubit cândva.
  • 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 218: Am luat puține cărți cu mine, ca să nu mă absoarbă lectura.
  • 1970 BLANDIANA, Calitatea, 11: Smuls de curenți de sens contrar, absorbit de goluri opuse, omul a suferit întotdeauna … de nehotărâre.
  • 1977 PREDA, Viața, 345: Am revenit după câteva zile și din nou, în tren, la întoarcere, sub ritmul roților, așezat la geamul aceluiași vagon restaurant, absorbit de peisajul mereu fantastic al munților sub zăpadă.

✦ Intranz. și refl. Astăzi rar A se cufunda, a se adânci într-o anumită stare sau acțiune.
  • 1841 Curier a. sexe, III, 3142/13-14: Omul ... trebue a se depărta de cât va putea de materie ... assorbindu-se întru contemplația și privigherea către Ființa-isvor.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1936 D. PROTOPOPESCU, Fenomenul, 381: Elevul lui Paracels și Agrippa se absorbea cu înfrigurare în spiritism, astrologie, magie, medicină, alhimie, filosofie și esoterism.
  • 1939 SCRIBAN, D.: Mă absorb în meditațiune.

3. Tranz. A îngloba, a acapara; a folosi în întregime; fig. a consuma.
  • 1847 KOGĂLNICEANU, Mem., 526: Espania, unde politica ticăloasă și pătimașă absoarbe tot, ... această Espania se putea regenera numai prin un mare rigă sau prin o mare revoluție; ea n-au avut nici una, nici alta.
  • <1849-1852> BĂLCESCU, Mihai Viteazul, 17: Boierii dar, împreună cu cleru, căutară mereu … a absorbi proprietățile mici.
  • 1857 KOGĂLNICEANU, Orat., I1, 73: Multe și nenumărate daruri silite plătite hanului de Krâm, sultanului de Bugiac, vizirului … absorbeau toate veniturile, toate mijloacele țărei.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1865 GHICA, Conv. Econ., III, 91: Uneori acea datorie [a statului] absoarbe un procent mai mare decât dividentul.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1882 EMINESCU, Pub., V, 145: Producțiune nu poate fi numită decât opera din care rezultă un produs superior serviciilor de tot felul pe cari le-a absorbit operațiunea.
  • 1887 Cod. Comer. (1887), 296: Asociații în participațiune ai comerciantului falit nu sunt admiși la pasivul falimentului decât numai pentru acea parte a capitalului adus de dânșii, pe care vor putea-o proba că nu a fost absorbită de partea perderilor ce cad în sarcina lor.
  • 1890 LAHOVARI, Discursuri, II, 346: Ziaristica, politica ... atrag și absorb cele mai mari forțe intelectuale ale țării.
  • 1894 DELAVRANCEA, Discursuri, 50: Cea mai mare parte din timp a fost absorbit pentru ridicarea orașelor.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1916 PUȘCARIU, Mem., 105: După ce lucrul nu mai absorbea vremea și preocupările zilnice, dorul de voi se întețea tot mai tare.
  • 1925 FILITTI, Cl. Soc., 8: Proprietatea indiviză cedează tot mai mult pasul celei divize, este absorbită de aceasta.
  • 1926 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 30: Îmbogățirea uriașă a realității prin tehnică a creat ocupații care trezesc și absorb energiile bune.
  • 1930 HAMANGIU – NICOLAU, Dr. Roman, I, 422: Proprieta​tea familială (heredium)... era ab​sorbită de puterea șefului de familie și tinde să devină o proprietate individuală.
  • 1939 SCRIBAN, D.: Luxul absoarbe averea.
  • 1940 BIROU, Căraș, 31: Breslele tăbăcarilor, ale pielarilor, ale cojocarilor, ale opincarilor, ale fierarilor, ale lemnarilor și ale dulgherilor erau foarte puternice și absorbeau un număr mare de ucenici.
  • 1947 IONESCU-MUSCEL, C. Filatură, 25: Țesătoriile de mătase cuprind 2 700 războaie, fiecare absorbind 1300 kg fire.
  • 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., II, 549: Dimitrie Cozianu începu să se schimbe și din alt punct de vedere; energia ... nu i-o putea absorbi direcția generală într-un minister.

✦ EC. A consuma.
  • 1993 GOMA, Jurn., III, 322: Și un elev de prima clasă de liceu cred că e capabil să distingă între topirea unor cărți (pe care piața nu le mai absoarbe) ... și arderea cărților ... pe considerente ideologice.
  • 2001 D. Economie, 9: Din partea cumpărătorilor apare fenomenul de așteptare a bunului pe care doresc să-l procure și pe care, în momentul în care acesta este scos la vânzare pe piață, îl achiziționează imediat, absorbindu-l total.

✧ Refl. pas.
  • 1864 KOGĂLNICEANU, Orat., I2, 454: În Moldova sunt orașe în cari toate veniturile muncipali se absorbă pentru areste, și n-au cu ce-și plăti doctorul.
4. Tranz. FIZIOL. A reține, a ingera, a înghiți lichide sau gaze, substanțe nutritive, alimente, medicamente etc., având ca urmare asimilarea lor.
  • 1861 BARASCH, Man. Bot., 14: Partea prin care rădăcina lucrează și absoarbe sucurile pământului sunt radicele cu vârfurile lor fine numite spongiole.
  • 1871 LMD, I.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1898 Enc. Rom., I, 13: Corpurile organice, animale, plante, încă absorb din mediul în care viețuiesc corpuri gazoase și le prefac în părți organice ale trupului lor.
  • 1910 NEGULESCU, Filos. Renașt., I, 193: Trebuie o reacțiune a corpului nostru față de medicamentele pe care le absorbim și din această reacțiune rezultă sănătatea.
  • 1937 Enc. Agr., I, 17: [Perii absorbanți ai plantelor] sunt formați dintr-o membrană subțire și pătrund în substanțele permeabile, absorbind sucurile nutritive.
  • 1939 SIMIONESCU, Flora, 26: Planta … este activă și ea, absorbind prin frunze acidul carbonic din aer.
  • 1939 M. SEVASTOS, Carte de bucate, 209: Cum apa reprezintă 64-65 la sută din greutatea corpului omenesc, avem nevoie să absorbim zilnic cam 34 grame de apă pentru fiecare kilogram.
  • 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 72: Ele [injecțiile] au avantajul de a fi mai repede absorbite.
  • 1962 Man. Zool. IX, 62: Hemoglobina absoarbe oxigenul, deoarece are mare afinitate pentru acest gaz.
  • 1976 M. D. Biol.: Sunt absorbite apa, soluțiile ce conțin substanțe minerale și organice, precum și gazele.
  • 1994 O. DRIMBA, Ist. Cult., IV, 374: În prealabil, pentru a zbura [potrivit credințelor magice ale Renașterii] vrăjitoarele își aplicau pe corp alifii ce conțineau substanțe toxice, excitante, halucinogene, ușor absorbite prin piele.
  • 2008 D. Term. Asist. Medic.3, 206: Glutenul este o substanță albă, vâscoasă folosită pentru înglobarea comprimatelor destinate a fi absorbite numai în intestine.

✧ Refl. pas.
  • 1958 Agrotehnica, I, 71: Bioxidul de carbon se absoarbe prin rădăcini.
  • 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 337: Apele minerale se absorb în cea mai mare parte în intestinul subțire.

✦ A bea, a mânca.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1930 SADOVEANU, Depărtări, 402: Bem câte o cafea neagră la o cofetărie din centru și ascultăm ce ne spune. Mai bem câte una, căci aici cafelele se absorb toată ziua și nu dăunează nimănui.
  • 1927 TEODOREANU, La Medeleni, III, 43: Absorbea enorme cantități de ceai, la masă mânca întreit mai mult decât ceilalți comeseni, dar fără lacomă pripire, grav și concentrat.
  • 1944 SADOVEANU, Anii, 553: Cheltuiam atâta energie, încât în ora repaosului de amiază, după ce absorbeam în pripă gamela de fasole cu slănină și pânea neagră, împreună cu trupa mea, cădeam de oboseală.

5. Tranz. JUR. A contopi pedepsele în cazul cumulului de infracțiuni, aplicând pedeapsa cea mai mare.
  • 1871 Cod. Pen. (1864) – Adn., 56: În cas când este cumul de delicte de deosebite naturi și supuse la osebite pedepse, pedeapsa cea mai grea absorbind pe cea mai ușoară, numai cea dintâi este aplicabilă.
  • 1976 D. Jur. Pen., 19: Absorbție [=] Sistem de sancționare a concursului de infracțiuni constând din aplicarea pedepsei celei mai grave în care sunt absorbite celelalte pedepse.
  • 2008 D. Term. Jur.2, 7: Absorbție [=] Aplicarea pedepsei celei mai grave în cazul concursului de infracțiuni, sancțiunea cea mai gravă absorbindu-le pe toate celelalte.

6. Refl. BIOL. Înv., rar (Despre specii de plante și de animale) A se încrucișa în mod repetat, în scopul îmbunătățirii radicale a acestora.
  • ante 1872 HELIADE-RĂDULESCU, Ist. Crit. Univ., 88: Multe stirpe de animale și multe vegetale au pierit cu totul, sau la ecuator cum am arătat, sau prin cataclisme, sau assorbindu-se unele în altele, adică cultivându-se prin încrucișare și altoiuri.
7. Tranz. și refl. (Despre limbi, comunități, manifestări socio-culturale etc.) A-și pierde sau a face să-și piardă identitatea; a (se) asimila, a (se) integra.
  • 1876 EMINESCU, Pub., I, 251: Românii din Ungaria … ar fi rămas de-o parte, meniți – nu de a fi absorbiți, căci e de-a dreptul absurd de a crede în puterea asimilătoare a neamului fino-tartaric din mijlocul Europei – dar meniți de a fi vexați singuri de solgabiraiele fraților maghiari.
  • 1888 DELAVRANCEA, Art. Polit., I, 150: În secolul al XVIII-lea, romanitatea să despică în două: poporul, mojic, rob, osândit și prost, și casta fanarioților, în care să absorbiseră și mulți d-ai țărei, castă stăpânitoare, nobilă pe cuvânt că bolborosea o limbă streină, neînțeleasă nouă.
  • 1901 ZAMFIRESCU, Pub., I, 396: O limbă ... pusă în contact cu o limbă sau numai cu părți dintr-însa, o absoarbe, își mărește volumul și nu-și schimbă forma.
  • ante 1934 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 389: La Rochefoucauld era departe de a se fi absorbit în blocul strictei școale [estetice].
  • 1938 C. C. GIURESCU, Ist. Rom., I, 102: Populația autohtonă și-a însușit limba cuceritorilor și s-a amestecat cu ei, dând naștere la un nou popor, romanic, care, la rândul său, a absorbit populația slavă așezată mai târziu în Dacia și a format astfel poporul român.
  • 1940 PUȘCARIU, Lb. Rom., I, 304: Toponimicele de origine slavă ne-au rămas de la vechile seminții absorbite de noi în Evul Mediu.
  • 1945 PANDREA, Portr., I, 101: Era firesc ca spiritualitatea românească de o forță incomparabilă să nu mai fie un obiect de exotism și de contemplație pitorească pentru străini, așa cum este spiritualitatea negroidă (absorbită de cultura americană).
  • 1956 RALEA, Cele două Franțe, 131: Galii au fost absorbiți de civilizația romană într-un conglomerat nou.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea Rom., 23: Românii macedoneni ... sunt absorbiți în masa românească locală.
  • 1972 P. CORNEA, Orig. Romant., 61: Pătura de sus a societății românești a absorbit elementul grecesc și și-a asimilat moravurile și cultura fanariotă cu o mare facilitate.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 37: Resturi degradate și cu sensuri uitate au rămas din ele [din vechile învățături „magice”] până azi, fie absorbite de creștinism, fie sub formă de eresuri și superstiții.

8. Tranz. FIZ., CHIM. A reține o parte din energia unei radiații incidente corpusculare, electromagnetice, sonore, termice etc.
  • <1876-1877> CONTA, Teor. Ondul., 159: Ghiața, pentru a se topi, a absorbit cantitatea de căldură conținută de apă.
  • 1893 CULIANU, C. Cosm., 307: Atmosfera terestră [are proprietatea] de a absorbi din sistema celor șepte raze principale ale spectrului solariu.
  • 1901 MEHEDINȚI, Geogr. Fiz., 21: Atmosfera … întâmpină această căldură întocmai ca un paravan și absoarbe o bună parte din ea oprind sau slăbind razele albastre și violete.
  • 1939 SCRIBAN, D.: Negrul absoarbe lumina.
  • 1951 Man. Ing. Chimist, I1, 944: Tiosulfatul de sodiu și nitratul de argint absorb căldură, iar carbonatul de sodiu degajă căldură, la dizolvare.
  • 1956 SANIELEVICI, Radioact., I, 149: Această energie [a fotonilor] poate fi absorbită într-o interacțiune unică, prin efect fotoelectric.
  • 1958 Agrotehnica, I, 71: Radiațiile luminoase și termice … sunt absorbite și transformate integral în căldură.
  • 1972 D. Fiz., 429: În urma excitării electronilor substanței, în fasciculul emergent vor fi absorbite anumite radiații.
  • 2006 CIULACHE, Meteor. Clim., 39: Corpul (ideal) care absoarbe întreaga cantitate de energie radiantă ce cade pe suprafața sa poartă numele de corp absolut negru.

✧ Refl. P. ext.
  • 1927 ZARIFOPOL, Arta Liter., II, 119: Timbrul oricărei vocale se absoarbe, din punct de vedere muzical, în timbrul general al organelor vocale omenești.
✧ Fig.
  • 2003 PLEȘU, Despre îngeri, 21: Sfântul a intrat în lumină, e absorbit în metabolismul ei, a trecut de partea cealaltă.
9. Tranz. Fig. (Complementul indică idei, concepte, stări sufletești etc.) A prelua2, a-și însuși, a asimila.
  • 1906 ARGHEZI, Note, 147: În fiecare rus un fel de Dumnezeu există oricum, chiar în negațiune totală: râvna de închinător, absorbită într-o iluzie halucinantă.
  • 1926 TEODOREANU, La Medeleni, II, 24: Coco, care absorbise odinioară sictirurile tuturor haimanalelor ..., nu mai contenea.
  • 1934 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 376: În fața unei mișcări care pare de tot sinceră, este totdeauna de gândit dacă nu-i efectul unui calcul abil; interesul stă doar veșnic gata să absoarbă toate pornirile virtuoase.
  • 1936 CIORAN, Cartea amăgirilor, 45: Toate tristețile, bolile și nefericirile altora le-am absorbit în mine în măsura în care le-am redus la alții.
  • 1936 VIANU, Estet., II, 352: Cine nu este în stare să răspundă cu acest ecou artei, nu o poate absorbi în toată multiplicitatea intențiilor ei.
  • 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 152: Am merge în oraș … să absorbim aerul unei lumi unde nimenea din noi n-a mai fost.
  • 1968 IVASIUC, Interval, 110: Îi absorbeam doar cuvintele, ca un burete foarte uscat.
  • 1970 R. PETRESCU, M. Iliescu, 75: [Matei] absorbea prin toate fibrele prezența ei.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 158: Realitatea etnografică din care s-a putut naște forma primă a,, Mioriței” era de natură a o face pe aceasta aptă de a absorbi sensul marilor mituri ale morții și regenerării.
  • 1985 G. NAUM, Zenobia, 14: Iason, în ochii mei, reprezenta substanța altui cerc și n-aveam de gând să-i absorb ostilitatea.

✧ Refl.
  • 1936 D. PROTOPOPESCU, Fenomenul, 263: La Wordsworth [poezia] se absoarbe genial, într-un tot seducător și magnific: umanitatea.
10. Tranz. JUR., EC. A încorpora o întreprindere, o firmă etc., prin preluarea acesteia de către altă firmă, având drept efect dizolvarea celei dintâi.
  • 1932 Bul. Inst. Econ., vol. 11-12, 20: În timpul războiului mondial și după război, banca a absorbit vreo 14 institute de credit.
  • 1959 Pr. Dr., 187: În cazul absorbției, persoana juridică care absoarbe și care își păstrează deci personalitatea dobândește drepturile și este ținută de obligațiile persoanei juridice pe care o absoarbe.
  • 1969 Probl. Econ., nr. 10, p. 78: International Telephone and Telegraph (I. T. T.) ... în ultimii 8 ani a absorbit 44 de firme.
  • 1975 MUREȘAN, Zeletin, 104: Prin tendința de a absorbi întreprinderile … capitalul nostru de bancă … se preface în așa-numitul capital financiar.
  • 2009 MO, nr. 511, 26: În cazul absorbției, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite se transferă în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.

✧ P. ext. (Despre partide)
  • 1980 ORNEA, Tradiționalism, 63: [Partidul] … a absorbit rămășițele grupării takiste.
11. Tranz. A utiliza fonduri externe în anumite domenii și în condiții stabilite de lege.
  • 2003 Adevărul (C.), în DCR3: România nu are capacitatea administrativă pentru a putea absorbi fondurile de preaderare ale UE.
  • 2006 Even. Zilei, în DCR3: Romania nu va absorbi timp de șase luni niciun ban european.

– Prez. ind.: absórb și înv., rar absorbéz.

– Var.: înv. absorbá vb. I, absoárbe vb. III (1857 POLIZU, Vocab.; 1903 TDRG, I; 1931 CADE), înv., rar asorbí (scris și: assorbi) vb. IV.

– Din fr. absorber (adaptat după sorbi), lat. absorbere. – Assorbi < it. assorbire. – Pentru sensul 11, cf. engl. to absorb.

Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1931 CADE; 1936 D. Silv.; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1962 St. Form. Cuv., III, 4; 1962 DER, I; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 1999 M. D. Jur.; 2001 MDA, I; 2004 URSU – URSU, Împr. Lex., I, 349– 350; 2007 DEXI; 2008 NDU3; 2011 DELR, I.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar