ABOMINÁ vb. I

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ABOMINÁ vb. I
Tranz. Franțuzism livr. A urî, a detesta.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2
  • 1997 ap. SAVA, Invitații, 351: Nu era așa, a fost o aberație istorică pe care personal o condamn și am abominat-o; paricidul presupune mult mai mult, cred eu.

– Prez. ind.: abominez.

– Din fr. abominer, lat. abominari.

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar