ABLEGÁ vb. I

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ABLEGÁ vb. I

Tranz.

1. JUR. Înv. A dezmoșteni; înv. a desclironomi, a desclironomisi.
2. Înv. A trimite dintr-un loc în altul, a îndepărta; a relega1.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D., 12: Ablegare [=] (Mai în general) a depărta un fiu din casa părintească pentru un an.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1871 LMD, I.
Înv., rar A trimite în numele cuiva pentru a înștiința pe cineva; înv. a manda.

– Prez. ind.: ableg.

– Din lat. ablegare, fr. abléguer, germ. ablegen.

Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 2002 DN6; 2013 DGS.

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar