1.
(Despre oameni) Care este îndemânatic, destoinic; iscusit, priceput, dibaci; pop. mehenghi (II).
- 1846 LAURIAN, Man. Filos., 61/13: Ele sânt jocul acestui flus etern de fenomene ... în sânul căruia ne-am rotola ca lucrurile fără rezistință și fără conștiință deacă puterea personală ca un pilot abil nu s-ar pune la guvernaclu.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1851 LĂZĂRESCU, Sanuto, 19: Ce-mi pasă? Cu cât mai abil este, cu atâta sunt mai sigur resbunat.
- 1857 ARISTIA, Parallela, I, [Vocabular]: Abile [=] iscusit.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1869 BOLLIAC, Art. Polit., 257: [C. A. Rosetti] este augurul, iară nu stăpânul; el creează stăpâni pre care îi guvernă el; este „Loyola” de care tremură Papa; este doctul astrolog, abilul alchimist, ingeniosul cabalist, cu aforismul „Luminează-te și vei fi”.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1886 STEINBERG, D.
- 1893 DDRF, I.
- 1896 TURCU, Escursiuni, 36: Femeile brănenilor încă sunt foarte muncitoare, foarte deștepte și abile întru buna esecutare a lucrurilor ce le îndeplinesc.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1922 BARNOSCHI, Orig. Democr., 280: Altruismul … a avut un foarte abil apologist în Kropotkine.
- 1926 BRĂESCU, Add., 351: Ești destul de abil să fii achitat pentru delapidări.
- 1947 NEGULESCU, Filos. Renașt.2, III, 275: Dar, după mai multe vizite, în cursul cărora se făcuse, pe cât se părea, mai bine cunoscut, abilul advocat s-a pomenit cu un „eșec”, care însă nu era umilitor, ci măgulitor.
- 1953 CAMIL PETRESCU, Nuv., 133: Foarte abil de obicei, acest obișnuit al marilor procese nu observase totuși că Irena avea un motiv mult mai personal.
- 1962 VIANU, Coresp., 370: Fiindcă te-ai dovedit de-atâtea ori un abil detectiv al istoriei artei, nu mă îndoiesc că vei descurca și de data asta firele încurcate ale noului mister giorgionesc.
- 1965 DAICOVICIU, Dacii, 67: Dromichaites s-a dovedit a fi… un abil politician.
- 1968 IVASIUC, Interval, 165: El se pricepea în meseria lui, era foarte abil, știa toate ițele.
- 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 332: A fost Puiu toată viața de-o gelozie... într-o vreme cășunase pe domnul Ialomițeanu: că prea e abil, că până la urmă s-a aranjat și cu comuniștii, că de unde i se dă așa ușor viză la plecări și lui, și nevestei.
- 1999 DJUVARA, Ist. Rom., 186: Mai abil și mai iubit de ruși, Sturdza s-a menținut mai mult pe tron.
- 2003 GOMA, Jurn., VIII, 406: Om al Cărții, deci mânuitor abil al cuvântului, în momente de panică (sau doar de contrariere), uită „cuvintele”, rămânând doar cu cele elementare.
Încă 22 citate
✦
(Prin metonimie) Care execută cu dibăcie; talentat, iscusit.
- 1861 FILIMON, Pub., 382: În „Lipitorile satelor” abila pană a lui V. Alecsandri ne arată tot ce suferă țăranul.
- 1925 BART, Schițe mar. port., 21: Un picior, de la genunchi, retezat perfect parcă de o mână abilă de chirurg, fu îndată recunoscut de un recrut.
- 1957 GRIGORE IONESCU, Arhit. Pop., 207: Casa de tip culă pierde cu totul aspectul de construcție fortificată și capătă, sub mâna abilă a meșterilor locali, o înfățișare de caracter specific național.
Încă 2 citate
✧
(Adverbial)
- 1929 CAMIL PETRESCU, Mioara, 100: Mioara e abil târâtă de către Ema.
- 1930 C. PETRESCU, Calea Victoriei, 180: Un plan urmărit de mult, o întâlnire abil ticluită ori un angajament cu tact smuls, recompensa risipa de sandvișuri și de lichioruri lipicioase.
- 1933 BERECHET, Ist. V. Dr. Rom., I, 189: Hotărârea primei instanțe, deși foarte abil motivată, a fost apelată la Divanul apelativ al Moldovei.
- 1934 BOGZA, Anii, 109: Muncitorii sunt prinși într-o rețea foarte abil împletită de conducătorii întreprinderilor.
- 1945 OȚETEA, T. Vladimirescu, 158: Cu toate intrigile abil urzite ale lui Pini și ale boerilor care-l secundau, Poarta a numit domn pe Scarlat Callimachi.
- 1960 CIOCULESCU, Caragialiana, 191: Efectul psihologic, abil scontat, se mai solda cu beneficiul nevărsării drepturilor de autor, minima sumă de 10 %.
- 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 312: Comandantul socotește, diplomatic și abil: Bate vântul spre ei, de-aceea nu-i auzim!
- 1975 PREDA, Delirul, 230: Am bănuiala că ești un cuceritor care lucrează abil.
- 1982 Viața Rom. (R. US), nr. 11, 19: Folosind abil și oportun acest mijloc, Mihai și-a atins obiectivul.
- 1985 Magazin, nr. 1 452, 2: Ideea refuzului … este abil anexată de anumite cercuri obscurantiste.
Încă 9 citate
✦
Care știe să se orienteze, să se descurce potrivit situației; descurcăreț, șmecher (1).
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1931 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 272: Un tânăr inteligent și cultivat, cu deosebire abil în raporturile sale cu mulțimea cititoare, a luat apărarea acelui public pe care nimeni nu-l atacase.
- 1932 DAMIAN, Celula, 32: Și între 80 sau 160 de deținuți câți sunt într-o sală, se găsesc cel puțin douăzeci atât de abili, ca să dosească, să treacă din mână în mână obiectele interzise, așa fel ca să nu fie descoperite când se fac perchezițiile inopinate.
- 1932 REBREANU, Răscoala, I, 164: El e foarte abil în lucruri d-astea.
- 1935 CONSTANTINESCU, Scrieri, II, 48: Davidescu nu este un detractor obișnuit, ci unul foarte abil și cult, nu un inocent literar.
- 1970 MUȘATESCU, Proze, 161: Abil [=] Unul care intră pe unde l-ai poftit să iasă.
Încă 5 citate
2.
(Despre acțiuni, manifestări ale oamenilor) Care vădește, care este realizat cu dibăcie,
cu iscusință.
- 1846 LAURIAN, Man. Filos., 210/20: Grație conciliăciunii celei abile a sistematelor opuse că votul lui Voltaire s-a realisat.
- 1885 KOGĂLNICEANU, Orat., III3, 195: Domnul prim-ministru are multă iscusință, mă întrece ... Ați dovedit-o astăzi cu răspunsul foarte abil pe care mi l-ați dat.
- 1914 GALACTION, Pub., I, 185: Intercalarea aceasta e foarte abilă și efectul ei este uimitor de puternic.
- 1935 ARGETOIANU, Îns., I, 181: Fără abila manevră pe care au pus-o la cale ... Camera ar fi votat desigur pur și simplu dizolvarea tuturor ligilor.
- 1936 SEBASTIAN, Jurn., 58: Nae [Ionescu] și-a închis cursul vineri ... lecție foarte frumoasă, strânsă, abilă, cu o sumă de fericite formule.
- 1945 OȚETEA, T. Vladimirescu, 27: Teza era foarte abilă și putea ralia pe toți patrioții.
- 1970 IVASIUC, Păsările, 124: A fost înfrânt ... în mare măsură cu ajutorul ei abil.
- 1977 PREDA, Viața, 43: Abilă manevră a profesorului, care prin răspunsurile mele reîmprospăta memoria celorlalți.
- 1981 Flacăra, nr. 44, 10: Funcții de control au fost multiple și foarte abile.
- 1982 Viața Rom. (R. US), nr. 11, 46: Politica mea, abilă, a fost de nuanță bizantină și nu balcanică.
- 2003 PLEȘU, Despre îngeri, 24: Dar nu e foarte bine nici când ea devine o metaforă grațioasă, un joc speculativ, o abilă „șmecherie” filozofică.
- 2003 BUZURA, Tentația, 152: N-ar fi fost mai înțelept să-mi concentrez forțele pentru a conferi trăinicie creației, în primul rând prin valorile ei artistice? Este o obiecție mai abilă peste care nu trec ușor.
Încă 11 citate
– Pl.: abili, -e.
– Var.: înv., rar ábile (1871 LMD, I) adj.
– Din fr. habile, lat. habilis, -e.
Referințe bibliografice:
1892 MÂNDRESCU, El. Ung., 171; 1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I; 2013 DGS.
