Înv., rar De abderit (2).
- 1890 BARIȚIU, Ist. Transilv., II, 563: Acea absurditate abderitică, acel spirit de intoleranță ajunsese așa departe.
- 1892 Gazeta de Transilv., nr. 12, 23/26: Și cine s-ar încumeta să încerce a apăra opera de artă abderitică, de a realiza această idee fundamentală a politicii de stat în sine deja nerealizabilă.
Încă un citat
– Pl.: abderitici, -ce.
– Din lat. abderiticus, -a, -um.