Adj. Care se referă la factografie.
- 1973 România Liter. (S.), nr. 5, 31: „Pe urmele lui Conrad” este apreciată ca o importantă contribuție de ordin factografic în cercetarea personalității scriitorului-marinar.
- 1981 Magazin, 66: Tendința factografică a cucerit astăzi… aproape toate orizonturile practicii cinematografice.
- 2005 DGLR, IV, 444: Scrie o proză de factură realist-factografică, vădit influențată de stilul gazetăresc, neutră, totuși cu minime axări pe simbol și parabolă.
- 2008 România Liter. (S.), nr. 33, 28: Regizorul care a dat filmului forma sa finală a cam lăsat la o parte aspectul factografic al întâmplărilor povestite.
Încă 3 citate
✦
S. n. Caracter factografic; factografie.
- 2015 Romanoslavica, nr. 1, 8: Câteva remarci de bază care se referă la conceptul literar și cultural central european al autorului ne dezvăluie natura sa stratificată, care se caracterizează prin întrepătrunderea factograficului și ficționalului.
– Pl.: factografici,-ce.
– De la factografie; cf. rus. фактографический.