CÁDRU s. n.

Nimic de afișat

1 rezultat
CÁDRU s. n.
I.
1. Tablou, fotografie etc. (înrămată). V. ramă.
  • 1783 BELDIMAN, Ahileu, 24v/7: Aice n-au greșit meșterul cel ce l-au zugrăvit. Căci au necinstit condei(u)l lui cu un cadru, ci nu să cade a fi spre aducere-aminte.
  • 1789 BELDIMAN, Ismini, 26/1: Patru cadre împle locul cel deșert, ce se afla pentre ferestri.
  • 1798 Retorică, 86/5: Apelis, ca să o zogrăvească, au strâns la un cadru pre toată Elada, însă cu cuprindere atâta de frumoasă n-au putut să facă măcar izvodul obrazului cel împodobit cu haruri.
  • 1821 L. ASACHI, Bordeiul, 89/7: Cadru. O zugrăveală pe lemn, pe pânză sau pe aramă.
  • 1826 GOLESCU, Călăt., 67: Păreții aceștii săli, împodobiți cu cadre mari de trei și patru stânjini, întru care să coprindea acele trimise persoane și toată țerimoniia.
  • 1832 Regul. Org. Țării Rom. (1832), 21: Cadre zugrăvite pe lemn cu oloiu se spală cu apă, cu un burete.
  • 1835 KOGĂLNICEANU, Scris., 65: [Orașul Nancy] are o bibliotecă, o academie, un muzeum de cadruri și o frumoasă șală de priveliște.
  • 1847 PANN, Pov. Vorbii, II, 67: Să-ți iei nevastă de casă. / Nici urâtă, nici frumoasă. / Că n-o să o pui cadră-n perete.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 18: Lângă acest dulap era un pat …, iar pe pereți erau țintuite câteva cadre de hârtie, zugrăvite cu vopseli proaste.
  • 1866 ALEXI, D. P. Germ.-Rom., 77.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • <1868–1869> EMINESCU, Prozele post., 200: El se sculă și, trăgând șnurul alb de la pănura neagră ce sta drept în față, văzui pe părete un cadru ce-mi părea viu.
  • 1871 LMD, I.
  • 1887 Conv. Liter., nr. 1, 28: De un părete sta atârnată o cucă cu un mierloi, iar de altul o cadră ieșită de soare, care vrea … să înfătișeze pe Adam și pe Eva isgoniți din rai.
  • 1893 VLAHUȚĂ, Poezii, 141: Aceleași cadre-mpodobesc păreții, / Din rame cată lung și trist la mine.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 GHEȚIE, D., 211.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1897 CARAGIALE, Momente, 218: El se face că fluieră …, uitându-se la o cadră din perete.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1903 TDRG, I.
  • 1905 SADOVEANU, Floare ofil., 271: Aceleași cadre cu scara vieții, cu baiadere, cu vânători de tigri, cu sănii atacate de lupi, se înșirau pe păreți.
  • 1907 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Întuneric, 80: Vrusese să-i înfățișeze strămoșii cari zâmbeau în cadrele de pe păreții odăii lui de culcare.
  • <1908–1913> MINULESCU, De vorbă, 138: Când vei veni, „Olimpia” din cadru-i îți va surâde iar.
  • 1910 PAMFILE, Ind. Casn., 414: Cadre, adecă portrete, nu prea sunt.
  • 1914 Luceafărul (R.), nr. 12, 358: Pe pereți, trei cadre afumate, roase de dintele vremii.
  • 1929 M. I. CARAGIALE, Craii, 73: Ai fi zis că una din acele albe Magdalene zugrăvite … pogorâse însuflețită din cadră.
  • 1931 CADE.
  • 1933 Arh. Olt., XII, 406: Voiam s-atârn o cadră, ce-o dasem jos din pod, / Înfățișând un despot pierind pe eșafod.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1956 Muzica (R.), nr. 4–5, 21: Dintr-o cadră în ulei, portretul maestrului interpretând poemul lui Chausson privește pierdut … spre eternitatea care-i nemurește numele și gloria.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 5: Să fie el … destinul cel bun, ieșit în calea făpturii acesteia, ivită parcă dintr-un cadru desuet?
  • 1981 Viața rom. (R. US), nr. 3, 54: Dacă ar sta să cumpănească …, ar vedea … o cadră uriașă, sticlind, în care s-a adunat urâțenia, abjecția, trădarea.
  • 2006 NDU.
  • 2013 DGS.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1893 DELAVRANCEA, Proză, II, 167: Afară de mine, care am albit, tot ce vezi aici e ca o cadră pe hârtie: toate stau cum le-a prins ceasul somnului din urmă.
  • 1922 GORUN, Proză, 249: În vremea asta, d. Pol stătea imperturbabil ca o cadră de mare preț, asupra căreia cunoscători și necunoscători își dau părerea.
  • 1923 VORONCA, Restriști, 93: De-atunci, singur: am rămas mâhnit și pustiu ca o cadră / din care amintirea portretului s-a șters.
  • 1933 BART, Europolis, 270: Doctorul o fixă cu atenția încordată; se uita la ea ca la o cadră minunată, pictată de un portretist de talent.
  • 1942 Transilvania, nr. 5, 378: E o schiță fără greș a copilăriei, așezată pe un perete al vieții, ca o cadră frumoasă.

✧ Fig.
  • 1850 BARASCH, Minun. nat., III, 41/16: Universul … este un cadru infinit de admirabile tablouri pline de nenumeroase colori zugrăvite prin soare.
  • 1895 Vatra, nr. 12, 355: În șease rânduri, Alecsandri a zugrăvit frumos o cadră poetică.

✧ Expr. (Calc după germ. bildschön) Frumos ca o cadră = foarte frumos.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1871 LMD, I.
  • 1883 Conv. Liter., nr. 47, 1 040: Rebeca Randall, … ești frumoasă ca o cadră!
  • 1893 DDRF, I.
  • 1895 Vatra, nr. 9, 258: Îmi spuneți de un copil frumos ca o cadră și-mi trimiteți o pocitură?
  • 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2.
  • 1915 DELAVRANCEA, Art. Polit., II, 394: Ar fi fost un rival al lui Thersit dacă n-ar fi fost frumos ca o „cadră”.
  • <1934–1935> Analele Acad. Ist., seria 3, tom XVI, 176: Ieri … am cumpărat unei lorete franceze o brățară de 200 de galbeni și vreo șase mătăsuri, femeia fiind „frumoasă ca o cadră și cu un spirit de drac”.
  • 1938 Rev. Fundaț., nr. 3, 567: Băiat tânăr și frumos ca o cadră, zăcea mut aproape.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1958 CIPRIAN, Amint., 333: Elvira Godeanu, frumoasă ca o cadră, a risipit grație și eleganță.
  • 1969 BARBU, Principele, 583: Ușa se deschisese și intrase un bărbat înalt, frumos ca o cadră.
  • 1969 BARBU, Sf. Sebastian, 853: Era un necunoscut înalt și frumos ca o cadră; fără pălărie, cu un păr creț, negru ca cerneala și cu o gură cărnoasă.
  • 1970 Viața rom. (R. US), nr. 6, 166: Poate fi frumos ca o cadră sau urât ca un Quasimodo.
  • 1971 ELIADE, Noaptea de Sânziene, I, 234: Îi plăcuse fata – că e o fată frumoasă ca o cadră, și cuminte, și cultă.
  • 2009 M. TOMICI, D. frazeol.

✧ (Eliptic)
  • 1892 Antol. Lit. Pop., II, 376: Se laudă că a cosit orzul încă necopt al unui zmeu puternic, apoi i-a tăiat trei fete ca niște cadre și … i-a furat o cloșcă cu oule și pui de aur.
  • 1899 ZANNE, Prov. Rom., III, 50.
  • 1928 CIAUȘANU – FIRA – POPESCU, Vâlcea, 173: Frumos din cale-afară = ca o cadră.
  • 1931 CIAUȘANU, Gl. Vâlcea, 160: E ca o cadră. – E frumoasă din cale afară.
  • 1933 G. M. ZAMFIRESCU, Maidanul, I, 35: Se înfiora la gândul că figura, ca o cadră, a grecoaicei, va fi din nou plină de vânătăi și cucuie.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1975 DEX.
  • 1982 EVERAC, A cincea lebădă, 49: Se uitară …, uite-așa întoarseră capul, vreo patru, dar eleganți! Unul, barem, era ca o cadră.

✧ Compus FOT. Portret-cadru v. portret.
2. Ramă a unui tablou, a unei fotografii, a unei oglinzi etc.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., 2001/46.
  • 1844 Foaie pentru minte, 395: Întru adevăr putem zice că cadra (rama) se șede bine pentru icoană.
  • 1846 PENESCU, Man. Ec. Casn., 16/25: Cum se curăță cadrele aurite fără să li se strice aurul?
  • 1851 STAMATI, D.
  • 1855 BARONZI, Iacobinii, 434: Pereții fuseseră odinioară decorați c-un cadru de lemn aurit.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1870 ALECSANDRI, Proză, II, 485: Salonul … era locuința favorită a unor dame deprinse cu luxul vieții elegante: covoare pe parchet …, oglinzi în cadruri poleite, albumuri.
  • 1871 LMD, I.
  • 1876 EMINESCU, Cezara, 96: Umbra părea că-i surâde din cadrul ei de lemn.
  • 1888 DELAVRANCEA, Pub., 299: Eu măsor pânzele după proporțiile iluziilor ce-mi produc, iar nu după lărgimea și înălțimea cadrului.
  • 1895 ȘĂINEANU, Basmele, 507: Cel mai mare cumpărase de la un grec o oglindă în toate fețele cu cadre de aur.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1899 MARIAN, Sărbătorile, II, 115: Icoana aceasta de regulă este întinsă pe cadre de lemn.
  • 1903 TDRG, I.
  • 1914 CODREANU, Versuri, 152: Și-n cadrul său, portretul vechi tresare.
  • 1931 CADE.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1943 BUCUȚA, Pietre, IV, 377: Se găsește în cancelarie o pânză de dimensiuni mari, într-o cadră uriașă, cum nu se mai lucrează astăzi nici pentru palate regale.
  • 1945 OPRESCU, Man. Ist. Artei, II, 295: Sunt motivele ce se întâlnesc obicinuit în pânzele ce decorează pereții, prinse într-un cadru de lemn sculptat și aurit.
  • 1962 BARBU, Prânzul, 564: Văzu și cealaltă odaie, în care se aflau … două fotografii mari, sepia, în cadre aurite.
  • 1990 O. DRIMBA, Ist. Cult., III, 435: Panourile erau apoi montate, în cadre de lemn sau de fier, în ambrazura ferestrei. [Notă de subsol]
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

✧ Fig.
  • <1902–1905> GOGA, Poezii, 196: Eternitatea prinsă-n cadre / Își poartă sfântul ei fior … / Se-nchină sufletul supus / În fața veșnicei icoane / Cu răstignirea lui Iisus.
✦ P. anal. Ceea ce încadrează sau mărginește ceva.
  • 1795 AMFILOHIE HOTINIUL, El. Arit., 161/16: Vrând ca să măsori un pământ, întâi caută bine starea locului … însemnându-l într-un cfadru.
  • 1856 BARONZI, Isaak, IV, 142/22: Incendiul se întinse repede, și titanul se arăta luminos de maiestate în cadra sa de flacără.
  • 1871 LMD, I.
  • 1876 EMINESCU, Cezara, 119: O frunte naltă, … asupra căreia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor.
  • 1883 DELAVRANCEA, Pub., 86: Unde să-i mai așeze, unde să-i cocoloșească; ar mai zburda ei … și mai la o parte, dar cadrul îi oprește.
  • 1940 DA, I2.
  • 1948 VOICULESCU, Integr. Prozei Liter., 249: Bujor … avea chipul … tăiat în fiecare obraz de câte o gropiță …, ce-i scotea și mai mult pe laturile feței puternicul cadru de mușchi al fălcilor.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1850 BARASCH, Minunele, II, 41/16: Toate părțile cele mari ale continentului se hotărăsc spre miazăzi … cu șiru[l] de munți de care sânt încongiurate ca într-o cadră.
3. Structură de lemn, de metal etc. în care se fixează o ușă sau o fereastră; cercevea, chenar, ramă, toc, Transilv. parcan. V. pervaz, ușor.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., 2001/46.
  • 1852 G. POP, El. Geom., 167/26: Desemnul diverselor părți ale clădirilor, cadrele ferestrelor … combină ajutorul paralelelor cu al perpendicularelor.
  • 1930 SEBASTIAN, Pub., II, 22: Am privit cum se despart în cadrul fix al ferestrei vagonului peisagiile.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1946 D. BOTEZ, Obsesia, 109: La biroul ei, pe care-1 avea împreună cu domnul Samuel, era un geam pătrat, fixat în cadru de fier.
  • 1996 CĂRTĂRESCU, Orbitor, I, 135: Rămăseseră-n picioare uși, cu cadru cu tot, pe când zidurile erau grămezi de cărămidă.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.

✦ Deschizătură în perete, în care este încadrată o ușă sau o fereastră. V. pervaz.
  • 1911 D. ZAMFIRESCU, Anna, 559: Un geam coborî repede, iar în cadrul lui se ivi capul rotund al prințesei.
  • 1921 BRĂESCU, Boțan, 29: El îngăduie Lenuței … să apară în cadrul unei ferestre larg deschise.
  • 1932 REBREANU, Răscoala, 217: Fereastra … păstra o culoare alburie și în cadrul ei se îmbulzeau și se întreceau fulgii strălucitori de zăpadă.
  • 1950 SADOVEANU, Nada florilor, 386: Tata a murmurat, privind cadrul întunecos al ferestrei.
  • 1953 CĂLINESCU, Bietul Ioanide, I, 25: Când Silenul nostru intră în salon, dădu ochii cu Ioanide, care se afla în cadrul ușii de la odaia alăturată.
  • 1955 DL, I.
  • 1958 BARBU, Oaie, 276: Prin geamurile sparte ale vagoanelor se vedeau chipurile … unor bărbați … Stăteau … înghesuiți în cadrul de lemn al ferestrelor.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 363: Fulga … s-a oprit în cadrul ușii.
  • 1971 BĂNULESCU, Iarna, 92: Locotenentul Alexandru Oboga apăruse în cadrul unei ferestre deschise larg … și-și săpunea cu atenție barba neagră.
  • 1996 CĂRTĂRESCU, Orbitor, I, 94: Fereastra e ovală, … așa că-n cadrul ei, ca într-o ramă de tablou cam pretențios, se vede Bucureștiul.
  • 2002 I. GHEȚIE, Biruitorii, II, 216: Victor rămase … în cadrul ferestrei.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.

4. Desen liniar sau ornamental care încadrează un text, o hartă, o fotografie etc. sau care delimitează o porțiune din suprafața acestora; cadrare (I 4), înv. cadratură2 (1). V. chena r.
  • 1840 KOGĂLNICEANU, Scrieri cult., 428: O mare inscripție ne s-au arătat … pe o stâncă mare …, un cadru împodobit cu bogate săpături și cu vulturi cu aripile întinse împregiură acea lungă inscripție.
  • 1852 G. POP, El. Geom., 253/25: Gradele de lățime și de lungime sânt însemnate pe cadrul hartei.
  • 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 351: Sbârciturile se întâmplă mai ales la paginele mari și cu forme încadrate, cu deosebire când aceste cadruri nu sunt bine încadrate și strânse.
  • 1954 DIR, I, 230: [Planșa reprezintă] cadrul împodobit al diplomei de blazon din 11 iunie 1507, dat de Vladislav al II-lea, regele Ungariei.
  • 1958 LTR2, III.
  • 1966 An. Inst. Geol., XXXV, 209: Aceste depozite se întâlnesc și la limita vestică a regiunii noastre: … aci ele ies din cadrul hărții noastre actuale, apoi sunt din nou cuprinse în aceasta la Alba.
  • 1972 MDE.
  • 1979 Man. Bijut., 250: În cadrul desenului gravat inițial pe capac, se lasă un loc în care se atașază sau se gravează monograma.
  • 1989 BĂNULESCU, Cartea milionarului, 658: Marginile … tăbliței erau încrustate cu un cadru strălucitor de rubine.
  • 2004 Man. Geogr. Arte X, 17: Cadrul hărții este reprezentat prin linii care delimitează suprafața desenată a hărții.
  • 2006 D. Enc. Mar., 88: La hărțile marine, cadrul este format din trei linii, iar cele două spații interioare sunt împărțite în grade, minute și fracțiuni de minut, în funcție de scară.
  • 2007 DEXI.

✦ FILAT. Porțiune a unei mărci poștale pe care este executat desenul și care constituie detaliul exterior al acestuia.
  • 1972 MDE.
  • 1975 DEX.
  • 1978 Almanah Filat., nr. 2, 160: [Chenarul este o] linie exterioară care mărginește toate elementele componente ale desenului mărcii poștale …; cadru, linia cadrului.
  • 2007 DEXI.

5. CINEM., FOT. Spațiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică sau fotografică ori pe un dispozitiv (de stocare) digital; imagine corespunzătoare acestui spațiu; cadraj (1). V. clișeu, negativ.
  • 1949 LTR, I.
  • 1972 MDE.
  • 1975 DEX.
  • <2004–2005> Dacoromania (SN), IX–X, 164: Totul s-a petrecut din cauza unor fotografi …, care o urmăreau …, cu scopul de „a prinde” pe peliculă câteva cadre intime.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 198: Colonelul dădu filmu-napoi cu un cadru și trase repede altă poză pe deasupra.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

✧ Fig.
  • 1968 BREBAN, Animale, 245: Prin creierul înfierbântat al lui Paul treceau deja alte și alte cadre: un câmp alb de zăpadă …, turnul abia profilat al unei biserici.
  • 2008 România liter. (S.), nr. 45, 11: Filmul unei lungi … iubiri își derulează ultimele cadre pe acest fundal în continuă mișcare, tensionat și tensionant, care complică suplimentar existența cuceritorului economist.

✧ Sint. CINEM. (Calc după fr. cadre de montage) Cadru de montaj = secvență dintr-un film, care cuprinde o acțiune sau un fragment și care este înregistrată pe o bucată neîntreruptă de peliculă ori este stocată pe un dispozitiv digital.
  • 1958 LTR2, III.
  • 1962 DER, I.
  • 1963 Cinema (R.), nr. 1, 32: În procesul montajului se definitivează succesiunea și lungimea (metrajul) bucăților de peliculă care constituie cadrele de montaj.
  • 2007 DEXI.

✧ Fig.
  • 2006 Jurn. Naț., nr. 4 004, 690: [Președintele] a participat la lansarea Pachetului [legislativ], într-un cadru de montaj literar-artistic portocaliu, la Parlament, iar, ca șef al statului, a lansat fluierând un cântec de pe ulița noastră.
✧ Compus CINEM. Stop-cadru v. stop.
✦ CINEM. (Mai ales în sint. cadru cinematografic) Delimitare a unei imagini cinematografice, care include decorul, personajele, recuzita etc.
  • 1957 Muzica (R.), nr. 8, 18: Muzica … are rostul de a servi ansamblul cadrului cinematografic, de a pune mai bine în valoare ideile scenariului, prin mijloacele ei specifice.
  • 1963 LTR2, XIII, 369: După natura suprafețelor cari trebuie iluminate, … sensibilitatea peliculei, cerințele de plasticitate ale cadrului cinematografic, se folosesc proiectoare ale căror surse de lumină au puteri electrice cuprinse între sute și zeci de mii de wați.
  • 1971 Contemp. (S.), nr. 36, 5: Cei doi actori nu se suferă unul pe celălalt în același cadru.
  • 1973 Viața rom. (R. US), nr. 2, 150: Continuitatea cadrelor cinematografice nu a reușit să fixeze până acum o perspectivă globală și simultană a lumii.
  • 2000 România liter. (S.), nr. 28, 17: Fete cu minuscule costume de baie treceau prin cadru.
  • 2007 Tribuna (R.), nr. 114, 35: Nu de puține ori, regizorul cere directorului de fotografie … să se apropie de ochii actorilor. O simplă atingere a umărului celui care filmează duce la strângerea cadrului cinematografic până la un gros-plan al ochilor.
  • 2009 România liter. (S.), nr. 1, 24: Regizorul sârb își înnobilează subiectul cu … măiestrie …, având grijă ca lumina reflectoarelor să-l prindă foarte bine în cadru.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1958 Viața rom. (R. US), nr. 12, 185: Scena mută din cabinetul de lucru, în care Lenin este surprins ca într-un cadru cinematografic, îi reușește … bine actorului.
  • 2001 CĂRTĂRESCU, Jurn., II, 241: Totul e ca un cadru din vis, dar știu că s-a petrecut în realitate. Unde? Când? Cu cine eram? Nu-mi pot da seama.

6. TEHN., TV Imagine statică, individuală, dintr-o secvență video.
  • 1958 LTR2, III, 235: Cadrul e constituit din totalitatea liniilor în cari se descompune imaginea.
  • 1972 D. Term. Tehn.
  • 1972 MDE.
  • 2007 DEXI.

7. INFORM. Secțiune fixă din structura unei pagini de internet, care afișează un conținut independent față de restul paginii.
  • 2010 D. Inform. (2010).
✧ Sint. INFORM. (Calc după engl. data frame) Cadru de date = structură de date utilizată în analiza și organizarea datelor tabelare, folosită în limbajele de programare.
  • 2010 D. Inform. (2010).
8. CONSTR. Schelet alcătuit din bare de lemn sau de metal, din grinzi de beton armat etc., drepte ori curbe, care sunt legate rigid și care formează un contur închis sau deschis, utilizat ca structură de rezistență.
  • 1936 Asanarea lacurilor, 25: În întregime, această biserică a fost subzidită printr-un cadru de beton.
  • 1939 Rev. Păd., nr. 10, 855: Intrările și ieșirile acestor camere se obturează cu niște porți construite din cadre de fier, zidite cu cărămidă specială din pământ de infuzorii și cu mortar de asbest.
  • <1941–1942> Analele Acad. Ist., seria 3, tom XXIV, 566: Am căutat … a da o expresie arhitectonică felului de a dispune structura generală, lăsând aparente principalele elemente rectiline ale cadrului de beton și încercând chiar de a le supune unei ordonanțe decorative.
  • 1949 LTR, I, 442: Cadrele au întrebuințări variate în construcții, ca schelet de rezistență al clădirilor mari sau al altor lucrări importante (poduri, viaducte, eșafodaje, tuneluri, galerii de mină etc.).
  • 1955 DL, I.
  • 1972 MDE.
  • 1982 Rev. Muzeelor, nr. 1, 28: Secțiune existentă … Cadru de beton armat și planșeu de beton armat.
  • 2010 MO, nr. 22, 6: [Există] mașini cu avans manual și masă … pentru tăierea elementelor de cadre de lemn pentru acoperiș.
  • 2011 MO, nr. 675, 29: Biserica reformată este … construită din cadru de fier cu podea din lemn, în lungime de 144 m.

9. TEHN. Suport fix sau mobil pentru diferite unelte, aparate mecanice, electrotehnice etc.
  • 1852 MARIN, Noțiuni de fisică, 323/17: Între lame se interpune hârtie sau mucava, spre a le da oarecare țepenie, iar pila se pune într-un cadru.
  • 1948 IONESCU-MUSCEL, Tr. Țesătorie, 611: Pentru mutări [de mașini] de la rampă în sala de războaie … se face un cadru de suspensiune.
  • 1949 LTR, I, 443: În construcția de mașini și vehicule, cadrele au întrebuințări ca schelet de rezistență, ca element de legătură între diferite organe, ca element de ghidare pentru alte piese.
  • 1951 GHELASE, Tehn. Pescuit., II, 9: La perfecționarea uneltelor de pescuit, plasele se montează prin diferite legături pe cadrul respectiv al uneltei.
  • 1955 DL, I.
  • 1956 Rev. Păd., nr. 4, 264: Dispozitivul se compune dintr-un cadru de susținere, de construcție foarte simplă, și un rotor cu palete mari.
  • 1957 LTR2, II, 25: În plăcile laterale sunt amenajate … găurile pentru fixarea lamei pe cadrul de împingere.
  • 1958 Agrotehnica, I, 909: Astăzi se construiesc grape mai grele sau mai ușoare, cu dinți de fier oțelit, prinși în cadre de metal.
  • 1962 Gazeta învățământ., nr. 665, 3: În caietele de practică … se află desenat un cadru de ferăstrău pentru metale.
  • 1975 DEX.
  • 1979 Man. Bijut., 118: Întinderea pânzei este dată de arcuirea cadrului ferăstrăului.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.

✦ Suport de fier, de lemn sau din alt material dur, utilizat la construirea unor obiecte (de mobilier); p. ext. piesă de mobilier; panou.
  • <1926–1928> Analele Acad. Ist., seria 3, tom VIII, 207: În traverse se găsesc locașuri subterane pentru soldați. Ca ținte, artileria se servește de cadre de fier acoperite cu pânză și hârtie.
  • 1934 BLECHER, Pr. Scurtă, 501: Bolnavul e complectamente culcat pe un cadru de lemn așezat în trăsură și privește strict în sus și nicăieri altundeva.
  • 1937 BLECHER, Inimi, 144: Lua masa într-un mic restaurant studențesc în cartierul vechi al orașului … Casierița mânca la casă, în dosul cadrului de lemn, ca și cum ar fi fost sortită să săvârșească toate funcțiunile ei existențiale acolo, cocoțată pe scaunul ei și închisă în țarcul acela rigid.
  • 1968 Viața rom. (R. US), nr. 11, 40: Mai exista și vechiul pat, cadrul de fier cu scândurile tari.
  • <1990–1992> CONSTANTE, Evad. Imposibilă, 63: Eu scriam textul pe cadrul de fier negru al somierei patului de la primul etaj.
  • 2006 SALA, Avent. Cuv., 166: În sudul Italiei … este obișnuit un tip de leagăn care, în forma lui cea mai simplă, se prezintă ca un cadru dreptunghiular de lemn suspendat de tavan, în care se pune o blană de oaie.
  • 2010 LIICEANU, Întâlnire, 159: În holul în care se ieșea din sala de conferințe, se afla un enorm cadru de lemn, un soi de masă joasă pe care era figurată harta României.

✦ APIC. Ramă de lemn, de formă dreptunghiulară, care susține fagurii în stup.
  • 1889 Gazeta de Transilv., nr. 120, 62: Este de lipsă să rămână … ceva loc gol și între cadri și păreți (dar nu prea mare, nici prea mic), căci atunci albinele ar face faguri și în acel loc gol.
  • 1893 Unirea, nr. 11, 92: La alipirea fagurilor în cadre e necesară o atare scândurice groasă de 11 mm.
  • 1894 Timpul, nr. 98, 2: Fagurii artificiali se pot folosi numai în coșnițe mobile, … în care se pot aplica [mai multe] cadre.
  • 1906 Albina pop., nr. 11, 301: În 8 iulie am primit un roi puternic aranjat pe 14 cadre. În 16 iulie fagurii erau plini cu miere.
  • 1910 Unirea, nr. 27, 231: Într-o coșniță artificială încap 27–30 cadre sau rame. Când cadrele sunt pline cu miere, fiecare din ele cântărește preste 1 kg.
  • 1912 Universul (C.), nr. 183, 4: Dimitrie Huțanu posedă o stupărie sistematică; oferă … miere în cadre (faguri).

✦ TRANSP. Structură metalică sau de lemn, rezistentă, alcătuită din bare legate rigid, care are rol de susținere a ansamblului unui vehicul. V. șasiu.
  • 1938 Rev. Păd., nr. 5, 462: Platforma pentru lemne de foc … avea racoanțe frontale și lanțuri de legătură, iar cadrul vehiculului era din oțel.
  • 1938 Rev. Păd., nr. 5, 462: Rezultate și mai bune a dat un vehicul cu bandaje pneumatice, care avea cadrul de lemn și, deci, o greutate proprie simțitor redusă.
  • 1955 DL, I.
  • 1958 LTR2, III, 234.
  • 1965 DER, III, 835: [Postamentul] este confecționat din fontă, oțel sau din lemn și poate fi așezat … pe cadrul vehiculului, în cazul agregatelor mobile.
  • 1965 LTR2, XVII, 19: Șeaua pentru vehicul se montează pe cadrul anumitor vehicule, de exemplu biciclete, motociclete etc.
  • 1972 D. Term. Tehn.
  • 1975 BĂLĂIȚĂ, Lumea, 305: Pe [rafturi] zac … câteva cadruri de bicicletă și un mănunchi de spițe.
  • 1986 CRISTESCU – RĂDUCU, Automobilul, 177: Toate sistemele de frânare ale automobilelor se bazează pe frecarea uscată a două suprafețe; una care este solidară, la rotație, cu roata și una fixă față de cadrul automobilului.
  • 2005 D. Arh., 355: [Sacaua este un] butoi de lemn … montat pe un cadru de căruță …, cu care în trecut se transporta apa.
  • 2010 LIICEANU, Întâlnire, 300: Ies cu bicicleta … și desprind furios pompa de pe cadru.

✦ TELEC., ELT. (Și în sint. Cadru electromagnetic, calc după fr. cadre électromagnétique) Antenă de dimensiuni mici, de forma unei bobine, folosită în colectarea undelor electromagnetice.
  • 1949 LTR, I, 446.
  • 1958 LTR2, III, 236: Pe principiul cadrului electromagnetic se construiesc numeroase tipuri de antene …, apropiate de radiatorul magnetic elementar.
  • 1966 DER, IV, 21: Măsurătorile se efectuează cu ajutorul radiogoniometrelor, constituite din radio receptoare prevăzute cu cadre electromagnetice verticale rotitoare.
  • 1972 D. Term. Tehn.

✦ SPORT Aparat de gimnastică pentru exerciții fizice, cu ajutorul căruia se antrenează diferite părți ale corpului.
✦ MED. (Și în sint. Cadru de mers) Schelet de metal ușor manevrabil, pe care se sprijină, în timpul deplasării, o persoană cu probleme locomotorii.
  • 1995 România lib. (Z.), nr. 1 463, 5: Familiile care au în îngrijire copii cu handicap fizic, pot obține pentru aceștia, proteze, orteze …, cadre de mers, cârje și corsete.
  • 1998 CĂRTĂRESCU, Jurn., II, 35: Până să mă scol și să umblu …, o să înghit umilința anchilozei, a mișcărilor caraghioase, a poticnelilor penibile, a cârjelor și cadrului.
  • 2001 Rondul, nr. 2 404, 84: Operația a fost o deplină reușită, pentru că, după numai câteva zile de la efectuarea sa, pacienta a reușit să se deplaseze 15 metri, deocamdată cu ajutorul cadrului de mers.
  • 2004 Jurn. Naț., nr. 3 236, 5: Centrul închiriază, printre altele, cărucioare, cadre de mers, bastoane, cârje, saltele antiscară, biciclete medicinale și aparate aerosoli.
  • 2011 MO, nr. 385, 28: [S-au achiziționat] dispozitive de mers[:] … cadru de mers.

II.
1. Limite între care se desfășoară o activitate, o acțiune, un proces etc.; p. ext. ceea ce este cuprins între aceste limite. V. arie, câmp, cerc, domeniu, sferă, zonă.
  • 1846 LAURIAN, Man. Filos., 98/8: Forma silogistică e folositoare, fiindcă prezentează un cadru destul de strâmt, ca veritatea sau eroarea să se poată recunoaște ușor.
  • 1857 MARIN, Noțiuni de fisică, 1/4: Fisica are înlesnirea aceasta de-și trage și subîmparte cadrul cel întins al studiilor sale chiar prin natura lucrurilor.
  • <1868–1886> EMINESCU, Trad., XIV, 344: Direcțiunea aceasta dă și-n sus și-n jos, ca să afle confirmarea esactă, și asta prin comparațiunea izvoarelor și cadrurilor istorice.
  • 1869 BOLLIAC, Art. Liter., 87: Astfel este statul nostru compus în toate părțile lui: numai de cadruri … goale. Astfel cu instrucțiunea publică, astfel cu armata, astfel cu vistieria.
  • 1876 EMINESCU, Pub., IX, 293: [Personajele] n-au ieșit din cadrul acestei povești rele.
  • 1894 DELAVRANCEA, Pub., 423: Mările lui se mișcă, sânt vii, sânt transparente, sânt imense, oricare ar fi cadrul în care le creează.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1903 TDRG, I.
  • <1923–1924> Grai și suflet, nr. 1, 13: Chiar dacă geografia a ajuns și ea să-și întindă mult cadrele, … alăturarea la ea a lingvisticei dă impresia unor excluderi, unor limitări de preocupații.
  • 1935 CONSTANTINESCU, Scrieri, II, 34: Eroii caragialieni … vor invada cadrele noii societăți.
  • 1946 OPRESCU, Man. Ist. Artei, IV, 243: Printre impresioniștii propriu-ziși se găsesc pictori … care … se desfac de grupare, îi sparg cadrele, în vederea unei exprimări mai sigure …, mai plastice.
  • 1955 DL, I.
  • 1961 DN.
  • 1992 România liter. (S.), nr. 1, 3: Câmpul cercetărilor comparative … depășește cadrul romantismului ca atare.
  • 2002 România liter. (S.), nr. 3, 6: Realul izgonit, trăirea ca atare, din afara cadrei scriptice, așteaptă să-și ia revanșa.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

✧ Loc. prep. (Calc după fr. dans le cadre de) În cadrul … =
a) în limitele … ; ; în interiorul …, în contextul … ; ; printre …
  • 1850 BREZOIANU, C. Agric., 592/3: Toate aceste amănunte intră în cadrul economiei domestice.
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 20/11: Nu se află o boală în cadrul suferințelor umane, a cării cauză să nu poată fi pricepută de simțurile noastre.
  • 1857 BARASCH, C. Igienă, 78/2: În „Dietetica” noastră …, frumusețea morală și fizică sânt objecte care nu intră în cadrul cercetărilor noastre.
  • 1873 HASDEU, Ist. Crit. Rom., I, 61: Buckle … rezumă legile universale în cadrul civilizațiunii angleze.
  • 1909 IBRĂILEANU, Spirit. Crit., 45: Critica dlui Maiorescu de după 1881 … nu intră în cadrul acestui studiu.
  • <1920–1921> Dacoromania, nr. 1, 73: Prezentându-ți cuvintele în ordine alfabetică, nu poți elimina pe cele care nu intră în cadrul preocupărilor tale momentane.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 33: În cadrul doctrinelor calvină și luterană, profesiunile „lumești” își găsesc o justă prețuire, munca fiind considerată drept un privilegiu, iar nu ca o osândă.
  • 1967 PANAITESCU, Intr. Ist. Cult., 11: Definirea culturii ca operă de creație este cea mai potrivită pentru înțelegerea ei în cadrul istoriei.
  • 2006 România liter. (S.), nr. 1, 7: În cadrul catedrei de romanistică înființase un seminar de cercetare a limbii și literaturii române.

b) în timpul …
  • 1922 REBREANU, Păd. Spânz., 30: Să zică „Tatăl nostru”, într-o duminecă, în cadrul sfintei liturghii.
  • 1940 CONSTANTINESCU, Scrieri, VI, 201: Cezar Petrescu a fixat figura poetului în cadrul vremii în care-a trăit.
  • 1954 Contemp. (S.), nr. 388, 5: El n-a luat parte directă la răscoala lui Horea, dar, în cadrul represaliilor care au urmat …, Șincai a fost mereu suspectat.
  • 1955 DL, I.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 86: Legile moderne nu mai îngăduie portul măștii decât în cadrul carnavalului.
  • 1967 România lib. (Z.), nr. 7 001, 3: Campioana europeană … s-a calificat în sferturile de finală ale probei de simplu în cadrul campionatelor mondiale de la Stockholm.
  • 2000 România liter. (S.), nr. 23, 23: În cadrul colocviului au fost discuții animate.

✧ Loc. prep. Din cadrul … = a) din interiorul …; din …
  • 1958 BALȘ – NICOLESCU, Mănăst. Moldovița, 5: Biserica din cadrul ansamblului mănăstiresc al Moldoviței … face parte din acel grup restrâns de monumente …, a căror valoare artistică depășește limitele țării și intră în rândul operelor de cultură universală.
  • 1960 AVRAMESCU – CÂNDEA, Intr. Docum., 120: Bibliotecarii și arhiviștii au în țara noastră institute speciale de învățământ, ca: … Secția de bibliotecari sau Secția de bibliologie din cadrul facultăților de istorie și de filologie ale Universității din București.
  • 1963 Romanoslavica, nr. 8, 362: Domnii români n-au fost mai puțin oameni ai vremii lor, și a-i crede lipsiți de convingeri și preocupări religioase într-o lume în care … problemele bisericești se împleteau strâns cu cele politice, înseamnă a-i scoate din cadrul vremii în care au trăit.
  • 1975 BĂLĂIȚĂ, Lumea, 212: Plutonierul Gașpar avea patima cântatului la muzicuță și la fluier, lua premii la concursurile din cadrul ministerului și la câte un festival regional.
  • 1987 ARVINTE, St. Ist. Lb., 524: [Lingvistul] a extins … câmpul cercetării și asupra altor domenii, cum sunt indo-europenistica, romanistica, slavistica, bizantinistica, din cadrul lingvisticii, precum și folcloristica și etnologia, din domenii învecinate.
  • 1997 CONSTANTINIU, O istorie sinceră, 267: Diviziunea și conflictele … din cadrul mișcării naționale românești a făcut ca ea să nu aibă forța celei din Transilvania.
  • 2004 România lib. (Z.), nr. 4 410, 29: Escorta era compusă din agenți de poliție din cadrul Serviciului Cercetări Penale.

b) din timpul …
  • 1945 Universul (C.), nr. 26, 4: Astăzi au început concursurile de bob din cadrul săptămânii sporturilor de iarnă.
  • 1962 Gazeta învățământ., nr. 673, 62: Ultima oră de cunoștințe teoretice din cadrul săptămânii și cele două ore de lucrări practice se vor prevedea în ultimele 3 ore de clasă.

✧ Sint. ADM. (Calc după fr. cadre administratif) Cadru administrativ = ansamblu de reguli în funcție de care se organizează instituții sau structuri ale societății cu rol de conducere; structuri sociale, politice etc. cu rol de conducere; post, funcție în astfel de structuri.
  • 1886 Telegraful, nr. 4 085, 3: Legea de față nu poate avea efect retroactiv, căci s-ar face o adevărată perturbație în cadrele administrative.
  • 1909 Rev. Ist. Arheol., X, 356: Germania a liberat Europa … când a rupt cadrele administrative ale Romei împărătești.
  • <1930–1931> VIANU, Add., III, 678: Trăim cam în același cadru administrativ, unde tehnica politică ne creează … condiții unitare, prin care viața noastră este adusă să se desfășoare la fel.
  • 1936 Rev. Fundaț., nr. 11, 372: Nicio putere guvernamentală … nu se poate manifesta fără instrumente de realizare. Cadrele administrative nu sunt suficiente, căci acțiunea lor este pur mecanică.
  • 1940 Gândirea (R.), nr. 6, 454: Cadrul istoric a fost înlocuit cu un fals cadru administrativ, destinat să artificializeze viața sufletească.
  • 1941 Rev. Fundaț., nr. 8–9, 489: Pentru organizarea cadrelor administrative, rușii s-au grăbit să apeleze la constituirea clasei nobilimii basarabene.
  • 1958 Studii, nr. 4, 81: Progresele centralizării de stat … corespund ieșirii din localismul economic, creând un cadru administrativ și politic favorabil.
  • 1962 Ist. României, II, 868: O pătură de boiernași provinciali … alcătuiau, încă din veacul al XV-lea, cadrele administrative ale statului în timp de pace și un însemnat corp de oaste în timp de război.
  • 1983 Studii, nr. 2, 203: Au fost retrași … ostașii … și cadrele administrative …, pentru întărirea administrației romane și a legiunilor de pe malul drept al Dunării.
  • 1987 O. DRIMBA, Ist. Cult., II, 155: Cadrul administrativ … varia după fizionomia particulară a fiecăruia …, însă strategul exercita un control foarte strâns asupra administrației civile.
  • 1998 D. Sociol., 209: Alegerile libere … presupun un cadru administrativ eficient, în care să fie satisfăcute condițiile normale de corectitudine.
  • 2009 MO, nr. 360, 15: Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sunt organizate și se desfășoară în cadrul administrativ stabilit de dispozițiile constituționale și legale.
  • 2010 MO, nr. 278, 2: Având în vedere … îmbunătățirea cadrului administrativ …, țara noastră s-a angajat să continue politica de înlocuire doar a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul public.
  • 2017 Ministerul pub., 132: Serviciul cadrelor administrative.

✧ Sint. JUR. (Calc după fr. cadre légal) Cadru legal | (Calc după fr. cadre législatif) Cadru legislativ | (Calc după fr. cadre normatif) Cadru normativ = lege sau ansamblu de legi, reguli și norme care descrie condițiile de organizare și funcționare în diferite domenii, servicii, structuri ale societății, instituții etc.
  • <1924–1927> Arh. Șt. Ref. Soc., nr. 1–4, 434: Pedeapsa se va fixa în limitele cadrului legal de pedeapsă prevăzut pentru faptul comis.
  • 1935 Rev. Fundaț., nr. 9, 603: Cheltuielile operate în afara cadrului legal de execuțiune a bugetului își au originea într-o situație mult mai veche decât data izbucnirii crizei economice mondiale.
  • 1936 Rev. Fundaț., nr. 11, 363: Se formează astfel, în afară de cadrele legale sau constituționale, grupări care urmăresc apărarea intereselor sau sentimentelor acestor grupuri.
  • 1964 Ist. României, III, 631: Regimul celor 12 zile de clacă … avea să constituie, până la „Regulamentul organic”, cadrul legal în care se va duce lupta dintre stăpânii feudali și locuitorii de pe moșiile lor.
  • 1972 Cod. Muncii (1972), 6: Codul muncii constituie cadrul legislativ general al relațiilor de muncă corespunzător actualei etape de dezvoltare a țării.
  • 1975 Studia Univ., 39: Care este cadrul legal al executării silite a acestor sancțiuni?
  • 1980 Studii, nr. 9, 1 818: Evoluția încadrării în efortul de război a populației civile, modalitățile și cadrul legislativ al constituirii în formațiuni de apărare, este tratată de locotenent-colonelul Gheorghe Creangă în studiul „De la Apărarea pasivă la Apărarea civilă”.
  • 1987 Studii, nr. 12, 1 184: Cadrul legal al întregii activități de sistematizare a fost statuat de „Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale”.
  • 1991 D. Asig., 216: Cadrul legislativ general al raporturilor de muncă este cuprins în „Codul Muncii”.
  • 1996 Bul. Com. Monum. (SN), nr. 3–4, 7: Complexitatea cadrului normativ are drept cauză esențială aspectul foarte larg al intereselor implicate și afectate de protecția P[atrimoniului] A[rhitectural].
  • 1996 Cod. Pen. (1969) – Adn.2, 431: Este necesar … ca funcționarul … să se găsească în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și să se mențină în cadrul legal al acestora.
  • 2000 Bul. Com. Monum. (SN), nr. 1–4, 344: În conformitate cu acest cadru normativ, s-a procedat la reorganizarea comisiilor naționale de specialitate.
  • 2006 Man. Educ. Antrepren. X, 28: Cadrul legislativ, în care își desfășoară activitatea un antreprenor, cuprinde legi, norme și reguli ce trebuie respectate cu strictețe.
  • 2009 MO, nr. 45, 2: Prin „Legea nr. 562/2004” s-a stabilit cadrul legal pentru autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
  • 2011 MO, nr. 667, 35: Comandantul … asigură coordonarea și exercită controlul activităților de achiziții publice …, în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare.
  • 2017 Ministerul pub., 142: Admiterea în funcția de procuror se realiza, potrivit cadrului legislativ creat prin „Legea nr. 92/1992”, prin examen organizat de Procuratura Generală sau în mod direct, pe bază de interviu.
  • 2022 DOF.

✧ Fig.
  • 1976 Viața rom. (R. US), nr. 4, 8: Raportul literaturii cu morala trebuie așezat într-un cadru normativ, de amplă deschidere față de viață și adevăr.
✧ Sint. (Calc după fr. cadre professionnel) Cadru profesional = condiții, reguli, mediu în care își desfășoară activitatea, în mod organizat, specialiști dintr-un anumit domeniu; p. ext. loc de muncă.
  • 1928 D. GUSTI, Pag. Alese, 191: O bună organizare a muncii științifice asigură tradiția metodei și constituția cadrelor profesionale necesare dăinuirii unei societăți.
  • 1933 SEBASTIAN, Pub., III, 306: Societatea Funcționarilor Publici … a izbutit … să impună o legislație care să-l scoată pe funcționar de sub voia capricioasă a politicei și să-i creeze cadre profesionale sigure.
  • 1938 RALEA, Pub., 365: Magistratura română ne-a reconciliat cu viața, cu morala, cu patriotismul … Fapta ei depășește cadrul profesional.
  • 1973 Ist. Lit. Rom., III, 257: E destul pentru forma nouă a inteligenței lui native, dacă în cadrul profesional manifestă voința de a se lumina prin studiu propriu și mai cu seamă prin spirit critic.
  • 1994 M. LOVINESCU, Unde scurte, IV, 63: Scriitorimea română și-a menținut revendicările într-un cadru strict profesional.
  • 2000 DEX – SE, IV, 18: În prezent asistăm la o explozie a serviciilor informatice oferite unui utilizator, acestea necesitând doar un calculator domestic …, utilizat într-un cadru profesional sau particular.
  • 2011 MO, nr. 715, 23: Prezentele norme stabilesc cadrul profesional de efectuare a expertizei fiscale.

✧ Sint. (Calc după engl. frame of reference) Cadru de referință = repere teoretice, trăsături generale care trebuie avute în vedere în analiza și înțelegerea unei lucrări, a unei situații, în coordonarea unei acțiuni etc.
  • 1981 Studii, nr. 7, 1 395: Stabilind cadrele de referință ale operei lui Barițiu, cercetătorul clujean încearcă să redea o imagine integrală a istoriografiei Școlii Ardelene.
  • 1986 Studii, nr. 11, 1 131: A existat o adevărată sete … de a înțelege cadrul de referință al raporturilor noastre cu lumea modernă.
  • 1998 D. Sociol., 259: Drept cadru de referință nu mai este luată societatea, ci un sistem social oarecare, caracterizat printr-o orientare finalistă.
  • 2006 Apostrof, nr. 10, 29: Dacă luăm mai întâi drept cadru de referință pentru condiția exilatului român un simptomatic complex al lui Fiesco, cazul lui Dumitru Țepeneag mi se pare îndeajuns de atipic.
  • 2008 N. MANOLESCU, Ist. Crit. Lit., 975: În „Facerea lumii”, întreg cadrul de referință se schimbă …, [prin] revenirea scriitorului la cazuri de conștiință ale omului nou.
  • 2010 MO, nr. 693, 6: Principalele obiective ale direcției generale sunt … crearea cadrului de referință corespunzător aplicării legislației specifice într-un mod coerent și unitar.

✧ Compus JUR. Acord-cadru v. acord.
✧ Compus JUR. Contract-cadru v. contract.
✧ Compus ADM., JUR. Convenție-cadru v. convenție.
✧ Compus JUR. Decizie-cadru v. decizie.
✧ Compus ADM., JUR. Document-cadru v. document.
✧ Compus ADM. Grafic-cadru v. grafic.
✧ Compus JUR. Lege-cadru v. lege.
✧ Compus ADM., EDUC. Obiectiv-cadru v. obiectiv.
✧ Compus EDUC. Plan-cadru v. plan.
✧ Compus ADM. Program-cadru v. program.
✧ Compus ADM. Regulament-cadru v. regulament.
✦ Plan, structură a unei lucrări literare, științifice etc.
  • 1844 Propășirea, 257: Cadrul acestui articol nu mă încape să recapitulez argumentele pro și contra acestei socotinți.
  • 1845 F. AARON, El. Ist. Lumii, 4/3: Am însemnat ceva din istoria patrii[i], pre cât m-a iertat cadrul cărții.
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 302/27: M-aș fi întins … mai mult decât îngăduie cadrul acestei opere.
  • 1857 MARIN, Noțiuni de fisică, 1/15: Fisica are înlesnirea aceasta, de-și trage și subtîmparte cadrul cel întins al studiilor sale chiar prin natura lucrurilor.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1885 GHICA, Scris., 400: A expune aci ideile deosebiților economiști, moraliști și socialiști ar fi și lung de spus și afară din cadrul ce mi-am tras.
  • 1896 GHEȚIE, D.
  • 1901 CARAGIALE, Momente, 446: Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgoriene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea materialului necesar unui viitor istoric.
  • 1930 Universul (C.), nr. 4, 2: Cadrul restrâns al acestui articol nu îngăduie să insistăm și asupra celorlalte aspecte.
  • 1931 CADE.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1958 Agrotehnica, I, 41: Activitate științifică au avut și alți reprezentanți de seamă … pe care cadrul și scopul acestei lucrări nu ne permit a-i aminti.

2. Fig. Mediu, ambianță etc. în care trăiește cineva, în care există sau se desfășoară ceva. V. anturaj, context, decor.
  • 1910 ANGHEL, Fantome, 19: Fulgerător mi-a revenit în minte casa aceea cu bolți sonore proptite pe stâlpii vechi, stropită de toate noroaiele … Un cap bătrân ce semăna leit cu cel ce aveam în fața mea apăru sau se transpuse în cadrul acela trist.
  • 1934 PERPESSICIUS, Menț., II, 215: [Scriitorul] aduce o atenție deosebită pentru peisagiul, pentru poezia, pentru cadrul de lagună și palat.
  • <1938–1948> STREINU, Crit. Liter., II, 231: Cadrul e de provincie, etnicește eteroclită.
  • 1945 Universul (C.), nr. 4, 3: Directorul general al teatrelor a ținut să dea un cadru sărbătoresc acestui eveniment.
  • 1946 D. BOTEZ, Obsesia, 194: Acest nefiresc joc de alb și negru crea un cadru de basm și de mare epopee.
  • 1958 DM.
  • 1967 PANAITESCU, Intr. Ist. Cult., 15: Cele două cadre de cultură care au înglobat poporul românesc în epoca sa de formație sunt cel bizantino-slav, oriental, și cel central, european.
  • c. 1970 STEINHARDT, Jurn., 329: Viața lui de poet … se desfășoară într-un cadru de impecabilă cumințenie burgheză.
  • 2001 România liter. (S.), nr. 2, 13: Nu zugrăvesc un cadru idilic, departajez doar pricini de neconcordanță între experiențe.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

✧ Sint. (Calc după fr. cadre intime) Cadru intim = mediu sau ambianță prietenoasă; spațiu privat, confidențial; intimitate.
  • 1932 SEBASTIAN, Pub., II, 1 057: Ultimul incident a depășit însă cadrul intim al acestor răfuieli … Până acum invectivele se schimbau pe calea … scrisului, … ultima ceartă a fost dusă … în fața justiției.
  • <1934–1936> Analele Acad. Lit., seria 3, tom VII, 336: Poezia „Din fereastră în fereastră” reprezintă un tablou din cadrul intim al vieții lui pariziene.
  • 1944 Gândirea (R.), nr. 1, 53: Publicul ales și fin preferă subiectul modern, cu adâncimi psihologice, cu fineți de sensibilitate de artă pură, desfășurate într-un cadru intim și familiar.
  • 1958 Viața rom. (R. US), nr. 8, 204: Dramele specifice realismului critic se restrângeau de obicei la cadrul intim al familiei.
  • 1966 OPRESCU, Considerații, 15: Degas … lărgise considerabil repertoriul tematic al picturii cu balerine … ori femei reprezentate într-un cadru intim.
  • 1973 MAZILU, Acești nebuni, 441: Depășirea planului ar justifica o petrecere tovărășească într-un cadru intim, cu muzică bună.
  • 1977 BUZURA, Orgolii, 243: Tov. Cristian nu s-a văzut de mult cu tov. Panaitescu în cadru intim.
  • 2008 N. MANOLESCU, Ist. Crit. Lit., 773: Scriitorul propun cadrul intim și provincial al lumii de la Cezar Petrescu.
  • 2009 E. SUCIU, Infl. Tc., I, 385: Importanța … acestui lot de cuvinte este grăitoare pentru profunzimea influenței turcești până și asupra cadrului intim … în care omul se retrage atunci când activitatea sa productivă intră în repaus.
  • 2013 An. Câmpina, nr. 4, 232: Nimic nu e mai fascinant pentru o femeie decât cadrul intim al conversației feminine.

✧ Fig.
  • 1960 Viața rom. (R. US), nr. 2, 168: Poezia crește în cadrul intim al fanteziei copiilor.
✧ Sint. (Calc după fr. cadre familial) Cadru familial = mediu sau spațiu propriu familiei.
  • 1945 Rev. Fundaț., nr. 3, 649: Cum s-ar putea influența mersul vieții, care decurge într-un cadru familial ascuns, aproape secret?
  • 1969 SECHE, Ist. Lexicogr., II, 241: Pentru personajele înregistrate se face o inutilă risipă de amănunte privind etapele vieții, cadrul familial, studiile.
  • 1979 CIOCULESCU, Itinerar, IV, 303: Din aceste note vedem cum își construia autorul biografia eroilor săi de la țară, în cadrul familial al fiecăruia.
  • 1981 Lb. lumii, 7: Pe lângă idiomuri cu o poziție socială și culturală deosebită …, sunt altele folosite numai în cadrul familial sau limitate la un singur trib.
  • 1986 Studii, nr. 10, 1 042: Satul secuiesc … ne apare astfel ca o microcomunitate cu o viață zbuciumată, atât pe plan social, economic, cât și în cadrul familial.
  • 1987 O. DRIMBA, Ist. Cult., II, 39: Cadrul familial și tabloul vieții de fiecare zi a celților apare, sub multe aspecte, chiar din relatările autorilor antici.
  • 1992 D. Enc. Psihiatr., IV, 298: Rotația schimburilor prelungite … produce rapid sindromul de epuizare, mai ales atunci când în cadrul familial apar desincronizări majore între soți, în ceea ce privește programul de lucru.
  • 1994 M. LOVINESCU, Unde scurte, IV, 139: Când cadrul familial se lărgește …, tânăra de până mai ieri a devenit „o gospodină șleampătă, obosită și nervoasă”.
  • 2002 D. Pol. Soc., 195: Consilierea copiilor infectați cu HIV se face de cele mai multe ori în cadru familial.

✧ Sint. (Calc după fr. cadre familier) Cadru familiar = mediu sau spațiu cunoscut în care trăiește cineva ori în care se desfășoară o anumită activitate, acțiune etc.
  • 1921 Gândirea (R.), nr. 16, 303: Elementul activității basarabene cuprinde, în afară de cadrul familiar obicinuit, o adâncă durere a desrădăcinării.
  • 1934 D. BOTEZ, Ghiocul, 254: El însuși … ar fi ales ceea ce trebuia să ia cu el … pentru veșnicie, ca să i se pară că-și prelungește viața într-un cadru familiar.
  • 1938 SEBASTIAN, Pub., VIII, 305: D. Perpessicius izbutește să creeze textelor pe care le traduce un cadru familiar de date istorice.
  • 1943 Conv. Liter., nr. 5–6, 329: Nu o dată fulgeră, în cadrul familiar al sfatului bătrânilor, imaginea legionarului roman, în armură de argint.
  • 1961 Viața rom. (R. US), nr. 7, 150: Cadrul familiar, în care elementele vieții … imprimă o culoare specifică atmosferei …, găsește în Veronica Porumbacu o evocare inspirată.
  • 1976 Viața rom. (R. US), nr. 7, 60: Romanul ne oferă de la început un cadru familiar, în care … mișcarea personajelor depinde de capriciul celui ce le dirijează.
  • 1989 D. Enc. Psihiatr., III, 156: În lipsa unui cadru familiar corespunzător, sunt spitalizate și afecțiuni care … ar putea fi tratate ambulatoriu.

✧ Sint. (Calc după cadre naturel) Cadru natural | (Calc după cadre de vie) Cadru de viață = a) BIOL. mediu specific de viață în care trăiește și se dezvoltă o comunitate de organisme; biotop, habitat.
  • 1947 C. ANTONESCU, Peștii, 7: În apele dulci, cadrele de viață – biotopii – se stabilesc pe bazine.
  • 1956 Rev. Păd., nr. 9, 624: Geologia și climatologia, botanica și zoologia forestieră ilustrează prin bogate colecții cadrul natural al pădurilor cehe.
  • 1978 BUTURA, Etnogr. Pop., 38: Zonele etnografice se definesc prin peisajul lor, rezultat în urma activităților transformatoare desfășurate în cursul secolelor …, schimbând treptat cadrul natural prin despăduriri.
  • 2006 Bul. Com. Monum. (SN), nr. 1–2, 56: Cadrul natural, bogat în cereale, pește, pășuni și păduri, conferă orașului largi posibilități de aprovizionare și dezvoltare.

b) mediu constituit din elemente ale naturii sau rezultat în urma combinației dintre acestea și acțiunea omului. V. peisaj.
  • 1932 D. GUSTI, Pag. Alese, 115: Realitatea socială nu se găsește suspendată în aer, ci este un sistem complex de manifestări …, condiționate de cadre naturale și sociale.
  • <1939–1940> Analele Acad. Ist., seria 3, tom. XXII, 525: Natura … și vieața … formează cadrele naturale, asociale, câtă vreme timpul … și conștiința … formează cadrele sociale.
  • 1961 Viața rom. (R. US), nr. 2, 141: Cadrul natural, în mijlocul căruia e situat micul sat pescăresc, e desenat în linii viguroase, dure.
  • 1971 Contemp. (S.), nr. 1 291, 2: Noi, românii, suntem avantajați de cadrul natural.
  • 1979 D. Lit. Rom., 917: Pentru el, noțiunea de mediu era foarte largă, incluzând cadrul natural, clima, forma de guvernământ, instituțiile.
  • 1982 Studii, nr. 5–6, 766: Pentru autor, exploatarea agricolă …. constituie o realitate socială și economică în același timp, întrucât reprezintă … cadrul de viață al unei familii țărănești.
  • 1989 DIACONU, Ținutul Vrancei, IV, 432: Lunca, dealul, câmpul erau cadrul natural favorabil genezei și, mai ales, răspândirii cântecelor.
  • 2007 Man. Ist. XII, 22: În țările occidentale vizitate, [Dinicu Golescu] a putut observa eforturile ocârmuirii pentru a asigura un cadru de viață civilizat.
  • 2009 MO, nr. 132, 23: Se estimează cheltuielile necesare … pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor.
  • 2009 România liter. (S.), nr. 6, 18: Cadrul natural însuși al Siracuzei este leit celui din Grecia.
  • 2013 Apostrof, nr. 1, 3: „Islands” și „The Enigma of Stambenge” tind să devină … adnotări ale unor colecții de fotografii din diferite zone geografice, cu un cadru natural deosebit.

✧ Sint. Cadru organizat = context definit prin respectarea anumitor reguli.
  • 1929 Transilvania, nr. 10–11, 822: Cercul „Holbav”, numai acum trecut la noi, neavând încă cadrele organizate, nu a putut să se remarce.
  • 1970 Rev. Păd., nr. 1, 20: Dispunând de un cadru organizat – ocoalele silvice – și de un personal de teren numeros, … este ușor de înțeles că s-au putut recolta cantități însemnate de fructe de pădure.
  • 1971 Studii, nr. 5, 998: Important era ca, odată cu afirmarea lozincii …, să se ia și măsurile pentru constituirea cadrului organizat în care s-ar fi putut realiza aceste deziderate.
  • 1985 Studii, nr. 10, 964: Organizația Națiunilor Unite … oferă un cadru organizat pentru ca toate popoarele să poată participa la soluționarea problemelor complexe ale lumii de azi.

✧ Loc. adv. În cadru organizat | Într-un cadru organizat = cu respectarea anumitor condiții.
  • 1939 Rev. Fundaț., nr. 6, 694: O literatură nu poate fi prezentată prin cărți răzlețe, luate la nimereală, ci numai într-un cadru organizat, în care să-și păstreze legăturile interioare, ierarhia valorilor, semnificația manifestărilor individuale.
  • 1944 Conv. Liter., nr. 2, 186: Clasa este o familie care, subt conducerea dirigintelui, poate să ia orice inițiativă ce nu ar fi împotriva regulamentului școlar; punând elevul într-un cadru organizat, el va fi obișnuit cu autodisciplina, într-o colectivitate, cât de restrânsă, de al cărui bun mers este răspunzător.
  • 1959 Gazeta învățământ., nr. 533, 72: Revederea periodică, în cadru organizat, a problemelor muncii de îndrumare și control … este necesară pentru ridicarea nivelului general al muncii inspectorilor.
  • 1978 D. Psih., 359: [Instrucția] se desfășoară într-un cadru organizat, instituțional, … se orientează după principii didactice și recurge la variate metode.
  • 1983 Acta Musei Napocensis, XX, 725: Concepțiile în acest domeniu … vizau un principiu, o necesitate, un ansamblu de condiții și măsuri în vederea salvării și păstrării … într-un cadru organizat a valorilor culturale ale trecutului pentru generațiile viitoare.
  • 1999 CIOCÂRLIE, Cioran, 155: Un amendament: francezul poate fi și generos, dar numai în asociații. Cum se spunea la noi, în cadru organizat.

✦ Peisaj.
  • 1848 BREZOIANU, Învățătorul, 237/12: La acest cadru făcui a răspunde un frumușel desemn de plantație. Pusei câteva tufe de liliac și rose în unghiuri.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 230: Un cer senin și un soare dulce de primăvară veneau să complecteze acest cadru magnific, ce prefăcuse orașul într-o grădină improvizată.
  • 1865 BOLINTINEANU, Poezii, 21: Arta cu natura acolo s-unește / Să formeze cadrul cel mai răpitor.
  • 1881 GHICA, Scris., 521: Măreață a trebuit să fie scena întâlnirii tale cu șeful energic al flotilei …, având de cadru cerul albastru al Asiei.
  • 1933 BART, Europolis, 491: Astăzi e un romantic centru turistic în cadrul pitoresc al acestei naturi alpestre.
  • 1945 BOGZA, Cartea Oltului, 349: În acest greu cadru …, care formează punctul culminant al trecerii prin Carpați, primește Oltul … cel mai limpede … dintre afluenții lui.
  • <1946–1960> BLAGA, Cânt., 94: Îmi place să te văd în cuvenitul cadru. / Sub, ruginii și roșii, frunzele de viță: / în asfințit, când lucrurile toate se desăvârșesc.
  • 2013 DGS.

✧ Fig.
  • 1944 BACOVIA, Proză, 349: Viitorul îl mângâia cu iluzia și surpriza unei locuințe mai confortabile și un trai mai comod … Puțin efort și, în curând, alte zile cu alt cadru, cu alt decor, pentru a-l dispune spre noi lucrări.
  • 1964 BACONSKY, Fiul, 256: Gânduri, gânduri rotindu-se-n aer albastru, / gânduri cărora cadre de aur le sunt depărtările vii / și călărețul pe-un cal argintiu înspumat.

✦ SPECT. Decor.
  • 1977 BLAGA, Încerc. Filos., 148: Cadrul scenic în care Byron situează acțiunea și peripețiile personajului său, Cain, e lumea întreagă.
  • 1980 România liter. (S.), nr. 4, 16: Cu ajutorul … talentatului scenograf … s-a realizat un cadru stilizat în roșu-negru, de sugestie metalică.
  • 2013 DGS.

3. LINGV., GRAM. Ansamblu de elemente lingvistice sau extralingvistice pe baza cărora poate fi stabilit sensul unui enunț ori al unui text; configurație. V. circumstanță.
  • 1967 Probl. Lingv. Gener., V, 118: Schimbările de sens au loc … într-un anume cadru morfologic, a cărui influență nu trebuie neglijată: sunt cazuri când ea duce la izolarea unui cuvânt, deși din punct de vedere semantic acesta rămâne apropiat de baza lui.
  • 1967 Probl. Lingv. Gener., V, 181: Localizarea exactă, adusă de complement, mărește forța de reprezentare a proverbului, dându-i un nou cadru semantic pentru manifestarea opoziției dintre complement și subiect.
  • 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., 14: Gramaticienii ori teoreticienii … uzează … de un cadru generativ (însă inversând direcția procesului, care nu mai e de la sintactic la semantic ca la Chomsky, ci merge de la semantic spre sintactic).
  • 1989 Enc. Lb. Romanice, 323: În funcție de cadrul sintactic mai larg în care este plasată, perifraza poate exprima … anumite valori aspectuale … sau modale.
  • 1997 DȘL: [Configurație] sintactică … cadru sintactic.
  • 2004 COȘERIU, Determinare, 230: Cunoașterea cadrelor este indispensabilă pentru analiza gramaticală a textelor.
  • 2004 COȘERIU, Determinare, 231: Literatura valorifică anumite cadre limitate, în special pe cele istorice și cele culturale.

III. (Mai ales la pl.)
1. MIL. (Și în sint. Cadrele armatei, calc după fr. les cadres de l’armée) Corpul ofițerilor și al subofițerilor.
  • <1844–1847> BĂLCESCU, Scrieri, I, 52: Acest mare căpitan împlini cadrele armatei.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1876 EMINESCU, Pub., IX, 157: Ministeriul de război comun voiește a acoperi cu aceste economii cheltuielile mai mari ce e silit a le face pentru complectarea cadrelor.
  • 1896 XENOPOL, Ist. Rom., XIII, 85: Completați cadrele, îngrijiți de echipamente [militare] și treceți chiar peste cifra bugetară.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1903 TDRG, I.
  • 1906 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Lumea, 21: Curând a trebuit să se încredințeze că, afară de doi-trei tineri naivi, șefi, cadre și soldați, toți aveau în comun lipsa de orice altă cultură decât a codului.
  • 1930 Universul (C.), nr. 10, 4: Legea cadrelor este menită să determine numărul de ofițeri și subofițeri din compunerea armatei noastre.
  • 1931 CADE.
  • 1933 BART, Europolis, 436: El a fost leagănul în care au crescut aproape 50 de promoții, formând primele cadre de marinari [militari] români.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1997 SCL, nr. 1–4, 61: Persoana vizată în cerere poate fi: o fată, un cetățean străin, cadru M[inisterul] A[părării] N[aționale], un domn.
  • 2002 România liter. (S.), nr. 2, 2: Nu împărtășesc, nici pe departe, entuziasmul … față de cadrele tinere din armată, școlite în Occident.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2022 DOF.

✧ Sint. MIL. (La pl.; calc după fr. cadre de réserve) Cadre de rezervă = corp de ofițeri care nu sunt în activitate, dar rămân disponibili (în caz de război).
  • 1883 România lib. (C.), nr. 1 769, 2: Pentru un om ca tine, care ești în ajun a intra în cadrele de rezervă, tot are o vârstă destul de îngrijitoare.
  • 1888 Lupta, nr. 231, 2: Mărind efectivul și cadrele de rezervă cu micșorarea termenului de serviciu activ, să formează un contingent mai numeros.
  • 1911 N. Rev. Rom., nr. 5, 68: Acei pe cari vârsta i-a trecut în cadrele de rezervă … continuă să-și facă datoria.
  • 1919 VINEA, Pub., 257: Probabil că dumnealui nu face parte din cadrele de rezervă ale armatei.
  • 1924 Conv. Liter., nr. 1–2, 139: Populația statului … a devenit cu mult mai eterogenă, iar cadrele de rezervă ale armatei noastre ies an cu an tot mai împestrițate.
  • 1928 Transilvania, nr. 11, 869: Nu mai aveam soldați pentru a umple cadrele de rezervă.
  • 1979 Studii, nr. 7, 1 367: Se dă o atenție deosebită pregătirii cadrelor de rezervă.

✧ Sint. MIL. Cadru militar = a) ofițer sau subofițer.
  • 1969 Gazeta învățământ., nr. 1 014, 3: Având în vedere ponderea ce o are în activitatea cadrelor militare munca de educare a soldaților și gradaților, un accent deosebit se pune … pe înarmarea ofițerilor elevi și a viitorilor ofițeri cu cunoștințe și deprinderi din domeniul psihologiei și pedagogiei.
  • 1986 Studii, nr. 3, 306: Guvernul francez a urmărit cu suspiciune, prin intermediul atașaților săi militari, simpatiile unor cadre militare elvețiene pentru Germania.
  • 1993 SÎRBU, Adio, II, 251: Ești cadru militar, ai în spatele tău un munte de crime ce se pot reconsidera oricând, … nu vei obține nimic, în afară de faptul că-ți vei pierde și gradul, după ce ți-ai pierdut funcția.
  • 2009 MO, nr. 187, 20: Cadrul militar poate candida pentru ocuparea unei funcții conform gradului și pregătirii sale.
  • 2016 Tribuna (R.), nr. 320, 26: Pe la orele 11–12 sosește la castel un autobuz plin cu cadre militare, ofițeri superiori.

b) soldat.
  • <1932–1934> Analele Acad. Ist., seria 3, tom XV, 17: Callimaki fusese informat, la 19 Martie 1864, că în Bosnia se alcătuiau cadre militare de 25 000 oameni.
  • 1965 Romanoslavica, nr. 11, 158: La sfârșitul secolului al XV-lea, situația tulbure din răsăritul Europei impunea o concentrare a tuturor forțelor și sporirea cadrelor militare.
  • 1979 Banatica, nr. 5, 325: La începutul secolului al XlX-lea, viața în stațiune a fost aproape permanent perturbată de neînțelegerile ce se iveau între cadrele militare și persoanele civile venite la băi.

2. (La pl.; și în sint. Cadre profesionale, calc după fr. cadre professionnel | Cadre de specialitate) Persoane calificate, specializate într-un anumit domeniu, care asigură buna desfășurare a activității într-o instituție, într-o organizație etc.; p. ext. efectiv al unei instituții, organizații etc.
  • 1915 Universul (C.), nr. 3, 2: D. Zamfirescu Ramiro a fost admis în cadrele corpului tehnic cu gradul de inginer ordinar cl[asa] a III-a.
  • <1942–1943> Analele Acad. Lit., seria 3, tom XII–XIII, 61: Universitatea … nu face alta decât să continue această creare de cadre profesionale, în jurul fiecărei științe speciale.
  • 1955 H. LOVINESCU, Citadela, 35: Ridicarea cadrelor în economie [este] o sarcină de frunte.
  • 1955 DL, I.
  • 1958 Viața rom. (R. US), III, 206: Învățământul este destinat să promoveze cadre profesionale specializate pe o anumită direcție.
  • 1964 An. Inst. Geol., XXXIV, 7: Pentru asigurarea cu cadre de specialitate a noilor organizații și instituții geologice create și care să răspundă cu toată competența la creșterea rezervelor de substanțe minerale utile, s-au organizat facultăți de geologie în cadrul universităților.
  • 1966 DN2.
  • 1970 Muzica (R.), nr. 1, 11: În activitatea Conservatorului de muzică clujean s-au rezolvat probleme legate îndeosebi de recrutarea celor mai valoroase cadre de specialitate.
  • 1973 CIOCULESCU, Itinerar, I, 123: Această operație implică lucrarea simultană a aceleiași echipe de cadre la toate manuscrisele.
  • 1986 Rev. Păd., nr. 2, 1091: Colectivul de redacție, constituit din cadre de specialitate ale Inspectoratului silvic județean Vâlcea, publică scurte articole pline de conținut, referitoare la probleme majore ale silviculturii din județ,
  • 1993 D. Enc., I.
  • 1995 COR (1995).
  • 2000 România liter. (S.), nr. 7, 13: Învățământul teoretic artistic este elaborat cu ușile închise … și fără o selecție a cadrelor corespunzătoare.
  • 2003 Tribuna (R.), nr. 31, 12: Universitatea a devenit … o fabrică de cadre profesionale.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

✧ Sint. Cadru de conducere = persoană calificată, specializată într-un anumit domeniu, care asigură coordonarea, monitorizarea, evaluarea etc. activității într-o instituție, într-o organizație etc.
  • 1949 Viața rom. (R. US), nr. 3–4, 13: Statul aparține poporului muncitor, este nevoie de nenumărate cadre de conducere a statului, de conducători de întreprinderi, de specialiști pentru dezvoltarea industriei.
  • 1957 Gazeta învățământ., nr. 435, 33: Asigurarea taberelor cu cadre de conducere, cu educatori pricepuți, cu experiență pedagogică și cu dragoste pentru activitatea pionierească, este o garanție sigură că activitatea instructiv educativă înregistrează succese reale.
  • 1963 LĂNCRĂJAN, Cordovanii, II, 50: Ești cadru de conducere acuma și trebuie să te gândești mai mult și să spui numai lucruri cu miez, cântărite, judecate.
  • 1985 Conv. Liter., nr. 1 187, 23: În 20 de ani, secretarul general al partidului a efectuat … conferințe, consfătuiri și întâlniri de lucru cu cadre de conducere și oameni ai muncii din toate domeniile de activitate.
  • 1993 SÎRBU, Adio, II, 105: După răsăritul luminii de la răsărit, [evreii] … au putut constitui cea mai unitară și mai serioasă rezervă de cadre de conducere: miniștri, comisari, directori generali.
  • 2005 Banatica, nr. 17, 372: Camera Aulică acordă o atenție deosebită asigurării cadrelor de conducere și specialiștilor necesari dezvoltării mineritului și metalurgiei bănățene.
  • 2015 Romanoslavica, nr. 3, 119: Spre sfârșitul anilor 1930 și începutul anilor 1940, peste jumătate dintre cadrele de conducere erau de origine ucraineană.
  • 2018 Tribuna (R.), nr. 371, 151: Da’ ce, chiar așa pensie mică ai? Doar ai fost cadru de conducere toată viața!

✧ Sint. EDUC. Cadru didactic = persoană calificată într-un anumit domeniu, care predă într-o unitate de învățământ.
  • 1953 Contemp. (S.), nr. 327, 1: Procesul de învățământ, munca studenților, nu pot fi privite izolat de activitatea cadrelor didactice.
  • 1958 Agrotehnica, I, 40: A reușit să înalțe și să dezvolte învățământul prin recrutarea celor mai calificate cadre didactice.
  • 1963 Gazeta învățământ., nr. 691, 2: Rezultatele activității cadrelor didactice se oglindesc în nivelul de pregătire al elevilor.
  • 1965 VIANU, St. Lit. Univ., II, 589: Mai multe facultăți …, nedispunând ele însele de cadre didactice specializate, sunt nevoite să recurgă la cele grupate în jurul catedrei de la București.
  • 1969 Studia Univ., 151: Predarea limbilor străine în condiții de laborator nu reduce activitatea cadrului didactic, ci îi cere eforturi suplimentare.
  • 1975 Studii, nr. 12, 1 800: Cerințele tot mai mari ale vremurilor pe care le trăim … impun … cadrului didactic … sarcini multiple și pline de răspundere.
  • 1997 Ist. Lb. Liter., 27: Evenimentul are o însemnătate aparte …, pentru că a determinat îndrumarea cadrelor didactice din diverse centre universitare spre abordarea unei discipline până atunci puțin studiate.
  • 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 162: Directorul … se dedica … ședințelor de analiză a activității, pe care știa ca nimeni altul să le transforme în adevărate evenimente, atât în viața școlii, cât și în cea a fiecărui cadru didactic.
  • 2011 MO, nr. 721, 8: Motivarea absențelor se poate face în baza … unei învoiri scrise din partea cadrului didactic.
  • 2013 An. Câmpina, nr. 4, 66: Cadrele didactice din școala noastră sunt preocupate de pregătirea elevilor pentru performanță.
  • 2020 ICSO, I, 30: Elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale …, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea.

✧ Sint. MED. Cadru medical | Cadru sanitar = persoană cu pregătire medicală superioară sau medie, care își desfășoară activitatea în sistemul de sănătate.
  • 1885 Telegraful (Buc.), nr. 3 858, 13: La ministerul de resboi din Petersburg s-a început formarea cadrelor sanitare.
  • 1939 Rev. Șt. Med., nr. 28, 479: Un învățământ special, universitar sau complimentar, care să formeze cadrele medicale și auxiliare, este imperios necesar.
  • 1949 Legisl. Ec. Plan., 122: Ministerul Sănătății … veghează la introducerea măsurilor pentru îmbunătățirea sistematică a muncii medicale și sanitare, a însușirii și aplicării de către toate cadrele medicale … a metodelor celor mai eficace de diagnostic, tratament și prevenirea bolilor.
  • 1959 Gazeta învățământ., nr. 511, 5: Majoritatea cadrelor didactice de la Grupul școlar sanitar din Iași … manifestă mult interes pentru buna pregătire a viitoarelor cadre sanitare.
  • 1964 ABC Săn., 118: Trebuie subliniată stăruința lui Davila de a forma … cadre medicale de nădejde pentru serviciul sanitar civil și militar.
  • 1977 IORDAN, Mem., II, 326: Soția … era cadru medical.
  • 1979 Studii, nr. 1, 94: În anul 1859, serviciile sanitare militare dispuneau de un număr restrâns de medici, în total de 35 cadre medicale.
  • 1979 Studii, nr. 9, 12: În sesiunea sa din iulie 1978 a primei Legi privind asigurarea sănătății populației au fost aduse perfecționări organizării rețelei sanitare ce au vizat … dezvoltarea și modernizarea continuă a bazei materiale și de cadre sanitare.
  • 1983 Conv. Liter. (SN), nr. 10, 51: Combinatul va avea o policlinică medicală cu circa o sută de cadre sanitare.
  • 1995 COR (1995), 210: Personalul de îngrijire … prestează servicii pe lângă cadrele medicale din spitale sau alte instituții de profil.
  • 1997 Jurn. Naț., nr. 1 314, 18: Sistemul particular va absorbi un număr mare de cadre medicale medii și superioare.
  • 1999 DANELIUC, Marilena, 195: Asta putea fi părerea ei, de cadru medical, despre malnutriție.
  • 2002 BRĂTESCU – CERNOVODEANU, Biciul, 189: Apariția lucrării lui Vial de Rajat … s-a bucurat de sprijinul unor prenumeranți …, din rândul cărora n-au lipsit cadrele medicale … și societatea civilă.
  • 2009 MO, nr. 67, 7: În majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical.
  • 2013 DCR3, 405.
  • 2017 Romanoslavica, nr. 1, 187: Unitățile specializate sunt depășite de situație, numărul cadrelor medicale și a locurilor disponibile fiind insuficient.

✧ Sint. EDUC. Cadru universitar = persoană care face parte din corpul didactic al unei universități.
  • 1871 HASDEU, Pub., II, 272: Tit-Liviu Maiorescu mai propusese cu aceeași frunte senină suprimarea tuturor cadrelor universitare din Iași.
  • 1922 Transilvania, nr. 1, 90: Buletinul „Dacoromania” … continuă o veche tradiție din Ardeal, care întotdeauna a avut învățați, afară de cadrele universitare.
  • <1944–1964> CRAINIC, Mem., I, 308: Această Universitate [din Viena], împreună cu cea de la Praga, … erau puse sub permanenta supraveghere a câte unui comisar al guvernului din afara cadrelor universitare.
  • 1956 Studii, nr. 6, 186: Antrenarea principalelor cadre universitare la alcătuirea acestor conferințe le asigură un ridicat nivel științific.
  • 1959 BENIUC, Pe muche, 411: Sandu Crai … fusese oprit să semneze un memoriu de protest împotriva războiului, la care aderaseră numeroase cadre universitare.
  • 1969 Viața rom. (R. US), nr. 7, 154: Revistă studențească „Amfiteatru” beneficiază în egală măsură de colaborarea unor cadre universitare.
  • 1977 BUZURA, Orgolii, 78: Nu este normal ca un cadru universitar să locuiască în condiții umane?
  • 1996 An. Inst. Geol., nr. 69, 385: S-au pregătit geologi de înaltă ținută științifică, unii devenind cadre universitare de prestigiu.
  • 2007 România liter. (S.), nr. 1, 7: Viața personajului are un traseu previzibil, chiar monoton: premiant în liceu, student eminent, cadru universitar.
  • 2009 Apostrof, nr. 12, 29: Autorul își descrie condiția de medic psihiatru și cadru universitar în timpul comunismului.
  • 2010 MO, nr. 25, 3: Cadre universitare sau alți experți vor fi consultați pentru a sprijini procesul de selecție.

✧ Loc. adv. și rar adj. În cadrul disponibil = în disponibilitate.
  • 1933 SEBASTIAN, Pub., III, 104: Se întâmplă însă ca unii dintre acești scriitori-funcționari să nu aibă diplomele blestematului articol 36. Vor intra ei, pentru acest motiv, în cadrul disponibil?
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 132: Ofițerii care au făcut parte din lojile masonice au fost trecuți în cadrul disponibil.
  • 1942 Cod. Gen. Rom., 285: Până la 1 aprilie 1943, funcționarii administrativi ai Președinției Consiliului de Miniștri … vor putea fi trecuți în cadrul disponibil și puși în retragere pentru regularea drepturilor la pensie.
  • 1942 Cod. Gen. Rom., 398: La art. 142 s-a menționat că trecerea în cadrul disponibil a personalului … să se facă în termen de 60 de zile de la punerea în aplicare a statutului personalului.
  • 1947 ARGHEZI, Tablete cron., V, 258: Am fost de trei ori profesor. O dată am fost pus în cadrul disponibil, a doua oară am fost epurat, a treia oară, comprimat.
  • 1948 Rev. Păd., nr. 3, 124: Dlui … Istrate Demostene …, în prezent în cadrul disponibil, i se aplică pedeapsa prevăzută de art. 50, pct. 6, din legea pentru organizarea Corpului Silvic, adică ștergerea de pe tabloul de înaintare, pe termen de 3 ani.
  • 1968 BREBAN, Animale, 144: Dabici … fu pus în cadru[l] disponibil, apoi …, deoarece era un om capabil, fu numit la început adjunctul, apoi șeful O[rganizației] C[comerciale] L[ocale].
  • 2006 D. Enc. Mar., 186: În 1946, trece în cadrul disponibil, se înscrie la Politehnică și, după absolvire, lucrează la Institutul de proiectări.

✧ Expr. Înv. (Calc după fr. rayer des cadres) A scoate din cadruri | A șterge din cadruri = a scoate din lista de personal a unei instituții, ca urmare a pensionării, a unei sancțiuni etc.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1873 Telegraful (Buc.), nr. 475, 33: „Gazetta” publică o circulară a ministrului de Resbel prin care se șterge din cadrurile armatei 15 oficeri cari nu s-au presintat pentru a ocupa posturile lor.

✧ Ironic
  • 1870 HASDEU, Pub., II1, 45: D. Manu cată să fie șters pentru totdauna din cadrurile națiunii române.
✧ Expr. Înv. Ștergere din cadruri = scoatere din lista de personal a unei instituții, ca urmare a pensionării, a unei sancțiuni etc.
  • 1886 Telegraful (Buc.), nr. 4 103, 31: Printr-o petițiune posterioară acestei încadrări, d. Bărbulescu arată consiliului de revizie împrejurările că e fiu unic al unei văduve sărmane și ca atare, conform art. 21 din legea de recrutare al armatei, cere ștergerea sa din cadruri și liberarea din armată.
3. ADM. (În regimul comunist; la pl.; și în sint. Direcție de cadre | Serviciu de cadre) Serviciu în administrația unei întreprinderi, a unei instituții etc., care se ocupă cu angajarea, evidența și formarea personalului; serviciu de personal; p. ext. sediu în care își desfășoară activitatea acest serviciu.
  • 1949 România lib. (Z.), nr. 1 500, 6: În vederea obținerii liberei practici, direcția de cadre a Ministerului Sănătății a repartizat un număr de absolvenți în județele cu mortalitatea infantilă mai ridicată.
  • 1950 Viața rom. (R. US), nr. 12, 159: Aștepta să intre la directorul cadrelor.
  • 1956 Gazeta învățământ., nr. 362, 1: Este necesar ca … serviciile de cadre din direcțiile generale și secțiile de învățământ să lichideze subaprecierea muncii.
  • 1956 Scânteia, nr. 3 513, 3: Direcția de cadre din minister … a dovedit adeseori superficialitate în organizarea muncii de calificare a cadrelor.
  • 1962 PREDA, Risipitorii, 717: Găsi pe birou o notă în care era invitat a doua zi dimineața la ora zece să treacă pe la cadre, la tovarășul Mânăfoaie, într-o chestiune de serviciu.
  • 1980 PREDA, Cel mai iubit, III, 88: N-a mai pus să se lipească afișe care anunțau chemarea la cadre a Culalei S. sau a altcuiva.
  • 1993 GOMA, Jurn., III, 196: Unul care se numea Mihalache, de frică să nu creadă tovarășii de la cadre că el este nepotul … lui Ion Mihalache …, și-a schimbat numele … în (Ion) Băieșu.
  • 1995 SORESCU, La lilieci, V, 716: A văzut el că se-ntâmplă ceva. Îl tot chemau la cadre, / Mai dădea o declarație.
  • 1999 Cotidianul, nr. 2 436, 2: Soția sa a fost recent numită la direcția de cadre a MAE.
  • 2001 România liter. (S.), nr. 1, 14: Autorii referatului fac și „muncă de cadre”, caracterizând oamenii după criteriile prestabilite ale „luptei de clasă”.
  • 2001 MDA, I.
  • 2004 România liter. (S.), nr. 2, 18: La fiecare revizuire a „dosarului personal”, la cadre i se „desfăcea contractul de muncă”.
  • 2006 Even. Zilei, nr. 4 518, 3: Protecția cadrelor și direcția de cadre au atribuții importante, dar nu sunt operative, ci subsidiare, de ordin logistic, raportat la obiectul muncii informativ-operative.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2010 LIICEANU, Întâlnire, 282: Universitatea particulară „Spiru Haret” din București, condusă de fostul șef de cadre al Ministerului învățământului din vremea lui Ceaușescu …, numără 250 000 de studenți.
  • 2013 în DCR3, 455: Expresia „serviciu de cadre” [este] înlocuită cu una nouă, „resurse umane”.

✧ (La genitiv, ca determinant al substantivelor „direcția”, „secția”, „serviciul”)
  • 1953 Rev. Păd., nr. 8, 43: Direcția cadrelor … a inițiat organizarea unor cursuri speciale pentru inginerii silvici, profesorii și directorii școlilor tehnice.
  • 1955 DL, I.

✧ Sint. ADM. (În regimul comunist) Dosar de cadre = dosar alcătuit de serviciul de personal, menit să ofere cât mai multe informații, actualizate periodic, referitoare la fiecare angajat, la anturajul acestuia, la familie, la prieteni, la foști colegi etc.
  • 1956 Viața rom. (R. US), nr. 5, 89: Sunt copii de pe dosarul de cadre al lui Ion Gheorghe.
  • 1990 Conv. Liter. (SN), nr. 9, 5: Ce înseamnă, de fapt, un ziarist profesionist …: acel absolvent al unul liceu cu stagiu de 3 ani în producție, 3 ani activitate UTC, cu un dosar de cadre care i-a permis să urmeze școala ideologico-gazetărească „Ștefan Gheorghiu”?
  • 1994 PLEȘU, Chipuri, 101: Revoluția nu pare să fi fost decât un bun prilej de reajustare a dosarelor de cadre.
  • 1995 M. LOVINESCU, Unde scurte, V, 57: El cere pentru debutanți un adevărat dosar de cadre.
  • <2001–2003> GOMA, Jurn., VIII, 568: A reușit să neutralizeze săgețile spaniole și să-și înălbească dosarul de cadre.
  • 2012 Apostrof, nr. 8, 23: Sunt surse istorice care recompun … istorii personale, reflectate în dosarele de cadre, atașate uneori rapoartelor de la Securitate.
  • 2020 Memoria, nr. 1, 731: Dosarul de cadre a fost coșmarul corpului profesoral universitar.

4. POLIT. Ieșit din uz (Mai ales la pl.; și în sint. Cadru de partid) Membru de partid; înv., rar cadrist (I 1).
  • 1904 Adevărul (G.), nr. 5 526, 27: În timpul tratativelor, un „vechi cadrist” a ținut să convingă pe d. Eduard Ghica, deputat, că în interesul partidului e să ție cu cadrele vechi.
  • 1935 ARGETOIANU, Îns., I, 110: Mihalache, deși supărat pe Maniu, atacă pe Rege în discursul cu care a închis cursurile școlii de adulți pentru pregătirea cadrelor partidului.
  • 1937 DIAMANDI, Eroii, 193: Unele din apucăturile și înclinațiile lui dictatoriale erau de natură să îngrijoreze în chip serios cadrele.
  • 1947 VLASIU, Drum, 153: Studențimea constituia o masă cetățenească din care partidele politice își recrutau cadre, e drept, mai mult electorale.
  • 1958 D. Politic, 258: Gheorghiu-Dej, în fruntea celorlalte cadre de bază ale partidului, a condus lupta maselor pentru instaurarea orânduirii democrat-populare în România.
  • 1963 M. LOVINESCU, Unde scurte, I, 57: Câteva cadre de partid, în frunte cu Aragon, veniseră acolo să aplaude un poet sovietic oficial.
  • 1966 Studii, nr. 3, 587: Luptele de clasă … au avut un important rol în formarea și călirea a numeroase cadre de partid.
  • 1972 Viața rom. (R. US), nr. 12, 4: În acel timp singura forță organizată erau cadrele Partidului Comunist Român.
  • 1988 Orizont, nr. 18, 1: A fost relevat … rolul de centru vital al partidului …, ceea ce presupune o mai activă participare și o implicare responsabilă a tuturor cadrelor partidului la conducerea vieții economico-sociale a țării.
  • 1990 Conv. Liter. (SN), nr. 10, 15: Gorbaciov a propus o nouă reformă în modul de numire pe funcții a cadrelor de partid.
  • 2007 Tribuna (R.), nr. 123, 11: Articolele … de „angajament” politic erau o corvoadă de la care majoritatea autorilor lor se sustrăgeau cât puteau, lăsând-o pe seama câtorva politruci, dascăli de „socialism științific” ori cadre de partid din organele Universității.
  • 2017 Banatica, nr. 27, 781: Mihai Dalea avea un sentiment de foarte mare amărăciune și durere, deoarece îl cunoștea foarte bine pe Steskal încă din preajma eliberării …, fiind un cadru de partid devotat care, în împrejurări grele, a dat dovadă de mult devotament.
  • 2022 Revista 22, nr. 25, 71: Noua generație a cadrelor de partid (nici nu mai contează care partid) e complet imunizată în fața unor cerințe vetuste și ridicole, cum sunt transparența, competența.

✧ Sint. POLIT. (În regimul comunist) Rotația cadrelor | Rotirea cadrelor | Impr. Rotarea cadrelor = schimbare periodică și alternativă a membrilor implicați în activități de partid și de stat.
  • 1979 Studii, nr. 2, 206: P[artidul] C[omunist] R[omân] adoptă … principiul rotației cadrelor, în sensul ca acestea să lucreze periodic, alternativ, în activitatea de partid și în aceea de stat.
  • 1984 M. LOVINESCU, Jurnal, I, 343: Gabriel Dimisianu nu și-a dat demisia, ci a fost înlocuit cu Horea în numele rotației cadrelor.
  • 1994 M. LOVINESCU, Unde scurte, IV, 385: Plasându-și zeci și zeci de membri ai familiei în posturile-cheie, pe de o parte, accentuând rotația cadrelor, pe de alta, el a pus un lacăt puterii.
  • 1995 PLEȘU, Chipuri, 172: Dinaintea unui „prezidiu” …, el a vorbit despre … „necesitatea rotirii cadrelor”.
  • 1997 CONSTANTINIU, O istorie sinceră, 515: Ceaușescu a introdus principiul „rotării cadrelor”, care, în limbaj popular, însemna a nu permite nimănui să „prindă rădăcini” în funcția deținută.
  • 2007 DEXI.

IV. MED. Înv., rar (Urmat de determinarea „spitalicesc”) Unitate medicală.
  • 1851 Uricariul, VI, 77: În Moldova … [s-au cheltuit] din sumele visteriei statului 135,119 lei 20 par[ale] cu ținerea bolnavilor oșteni în cadrurile spitalicești.

– Pl.: cadre, înv. cadruri.

– Var.: înv. cádră2 (pl.: cadre) s. f., înv., rar cfádru s. n.

– Din ngr. κάδρο, fr. cadre, germ. Kader, it. quadro, rus. кадры. – Pentru sensul I 7, cf. engl. frame. – Pentru sensul III 3, cf. rus. кадры. – Pentru sensul III 4, cf. și rus. кадры.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; <1924–1926> BOGREA, Pag. Istor., 482; 1966 CIORĂNESCU, D. Etim.; 2006 URSU – URSU, Împr. Lex., II, 141; 2007 ZAFIU, Limbaj și pol., 47, 48; 2024 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Intrare de dicționar