CADÁVRU s. n.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
CADÁVRU s. n.
Corp al unei ființe moarte; hoit, mortăciune, oase, oscioare, stârv, pop. leș, trup, înv. dabilă, reg. hanț, stârvină, șterf, fig. lut, arg. moaște.
  • 1686 DOSOFTEI, Viața svinților, III, mai, 132v: Unde-i ciont [trup, cadaver, stârv], acolo să strâng vulturii. [Notă marginală]
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., III, 64r/4: Cadavru însemneadză moaștele omului.
  • 1816 MAIOR, Învăț. Doft. Boalelor, 37/8: Dacă, după făcuta tăiare a cadabrului, adecă a trupului celui mort, s-ar vedea a avea oareșice semne de boală de vite, trăbuie boala să se vestească a fi contăgioasă.
  • 1816 MAIOR, Învăț. Doft. Boalelor, 71/24: Cădabru îndată după moarte să se poarte la locul îngropăciunei.
  • 1825 LB, 81: Cadavru … se presare cu var nestins.
  • 1829 Albina rom., nr. 19 , 742/28: Tot orașul și câmpii stau acoperiți de cadavrurile seau trupurile ucișilor.
  • 1837 SĂULESCU, Hronol., II, 463: De la Dunăre și până la Don se împestise aerul de putoarea cadavrilor.
  • 1839 Gazeta de Transilv., nr. 22, 121/20: O cadavră (trup mort) … ar fi a unei fecioare în vârstă de 17–18 ani.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I, 1992/4.
  • 1845 ALBINEȚ, Man. Ist. Mold., I, 187/20: N-au aflat între cii morți cadavrurile lui Alecsandru, domnul Valahiei, și a fratelui seu, Petru.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1851 Zimbrul, nr. 70, 2791: Un cadavru fusese adus lângă dănsul.
  • 1851 STAMATI, D.
  • 1854 ALEXANDRESCU, Meditații, 292: Pe ramură înaltă expune la lumină / Scheletul coțofenei, cadavrul unei ciori.
  • 1855 Calend. Iași II, 119: Au dat cetatea surupată în mânile învincitorilor, împreună cu cadaverile lor.
  • 1856 BOLINTINEANU, Călăt., 138: Lumina zilei mă face să văz corbii sfâșiind și ridicând în aer cadaverele acvilelor tale.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1859 CODRESCU, D., I, 2962/31.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 228: Aceste cântări ieșeau din gurile câtorva preoți și cântăreți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un coșciug modest.
  • 1869 FROLLO, Vocab., I, 268.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1873 I. NEGRUZZI, M. Vereanu, 509: Când acesta sfârși rugăciunile sale, ea ridică fruntea, privi la cadavru și făcu o cruce peste dânsul.
  • 1877 EMINESCU, Pub., I, 385: Ieri … dimineața s-au făcut autopsie cadavrului de cătră mai mulți medici militari.
  • 1882 România lib. (C.), nr. 1 439, 3: Dacă peștii comunică boala, eu cred că poate și cadavrele de vite moarte de ciumă să producă efecte analoge.
  • 1883 GHICA, Scris., 279: Nimeni nu știa că unul dintr-acele zece cadavre era al negoșului, când un prizonier abisinian, zărind inelul din deget, a strigat „Teodoros!”.
  • 1883 Timpul (Z.), nr. 125, 24: Doctorul Iasnieski susține că a fost o sinucidere; doctorul Dimitrievici zice, din contra, că a fost sugrumată de o mână streină. – Cadabrul s-a înmormăntat.
  • 1890 Românul (Z.), 12 aprilie, 379: Vasile … dete de corpul unui om, pe care scoțându-l afară, recunoscu în el cadavrul lui moș Preda, tatăl Păunei. Un răcnet de disperare și de groază ieși din pieptul său și cadabrul îi căzu din brațe.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1894 Șezătoarea, III, 150: Când sare mâța peste un cadavru, mortul se face strigoi.
  • 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, II.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1898 Enc. Rom., I.
  • 1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3.
  • 1901 ZAMFIRESCU, Pub., I, 411: După ce s-a terminat lupta, albinele lucrătoare târie și leapădă afară fără multă ceremonie cadavrul reginei învinse.
  • 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2.
  • 1906 BACOVIA, Plumb, 35: Pe catafalc, de căldură-n oraș – / încet cadavrele se descompun.
  • 1912 HORTOPAN, Enc. Vet., 633: Porcii se molipsesc … mâncând din cadavrele animalelor moarte de dălac.
  • 1922 REBREANU, Păd. Spânz., 47: Pe pereți se vedeau numai câteva cadavre de ploșnițe sătule.
  • <1927–1938> ULIERU, Din carnetul, 32: Voiau să întoarcă cadavrul cu fața-n jos, pentru că „femeia se făcuse strigoaică”.
  • 1928 Dimineața, nr. 7 751, 65: Cadavrul a fost găsit la o distanță de 400 metri departe de calea ferată … Cadabrul prezintă urme de violență și câteva împunsături de cuțit.
  • 1928 C. PETRESCU, Întunecare, II, 16: O furnică roșie târa de-a-ndăratele cadavrul unei insecte de trei ori mai mare ca ea.
  • 1929 HODOȘ, M. D.
  • 1931 CADE.
  • 1932 GALACTION, Mahmud, 141: A început o viforniță crâncenă …, care … a troienit cadavrele și a lăsat dvera omătului între naosul cerului și pridvorul păcatelor omenești.
  • 1934 BOGZA, Anii, 223: La cinci metri de primul bordei, se întindea ultimul cadavru de câine.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1942 BENIUC, Poezii, 189: M-a lovit prin fumul de tămâie / Un miros de cadavru.
  • 1953 CĂLINESCU, Bietul Ioanide, II, 34: Doamna Ioanide nu se pierdu în lamentații și întrebă ce trebuia să facă spre a intra în posesia cadavrului.
  • 1967 G. BARBU, Arta vindec., 75: Moartea neagră se abătu din nou asupra țării … Cadavrele se descompuneau pe ulițe.
  • 1969 D. Medic. (1969), I.
  • 1980 România lib. (Z.), nr. 10 982, 67: Cadavrul unei balene blochează … intrarea în portul Philadelphia, provocând o dereglare a traficului naval intens pe fluviul Delaware.
  • 1990 NEDELCIU – BABEȚI – MIHĂIEȘ, Femeia, 400: Aspectul general al cadavrului, prin culoare și grimasa feței, duc la concluziunea unei teribile spaime suferite înainte de moarte.
  • 1993 CĂRTĂRESCU, Nostalgia, 228: Sub coajă am găsit cadavrul unei mierle … Toate gâzele vorace au luat urma leșului mierlei.
  • 1997 NALR – Mold. Bucov., II, MN, 249, 639/493.
  • 2000 GOMA, Jurn., VII, 450: Am citit „dezvăluiri” care neagă în totalitate masacrul și pângărirea cadavrelor (atârnarea în cârlige).
  • 2000 TDRG3, I.
  • 2002 România liter. (S.), nr. 1, 2: Îmi aduc aminte de-o … perioadă în care încă se mai trăgea pe străzi, iar cadavrele celor împușcați la revoluție erau proaspete.
  • 2007 DEXI.
  • 2007 D. Medic. (2007).
  • 2008 România liter. (S.), nr. 8, 12: Ghitaristul … ne-a povestit cum, pe front, avea în buzunar un cleștișor cu care extrăgea dinții de aur de la cadavrele pe care le întâlnea.
  • 2013 DGS.

✧ (Ca determinant, precedat de prep. „de” și urmând după nume de insecte, indică specii ale acestora)
  • 1914 ARGHEZI, Pensula, 176: Funcționarii sunt siliți să arunce acestui sculptor îngrășat pe gunoaiele artei și lacom ca un gândac de cadavre, pâinea pe câteva zile a copiilor lor.
  • 1928 C. PETRESCU, Întunecare, II, 25: Ce caută muștele astea aci? Poate să fie infectată, o … muscă de cadavru!

✧ P. anal.
  • 1930 I. BARBU, Joc, 21: Frânturi de stâncă, lut, / Cadavre ale florei uriașe.
  • 1955 LABIȘ, Primele iubiri, 126: Cadavrele de pin zăceau în văi.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1844 VASICI-UNGUREANU, Macr., I, 44/12: O fată de 18 ani … zăcea … ca un cadavru, nearătând alt semn de viață decât baterea vinei și ceva resuflare.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 149: Nimeni nu băgă de seamă, afară de Duduca, care deveni palidă ca un cadavru.
  • 1871 LMD, I, 297: Rece ca un cadaver.
  • 1888 DELAVRANCEA, Proză, I, 255: Liceul … mi se părea ca un imens cadavru, iară noi, copiii, ca niște viermi mișuind într-însul.
  • 1895 CARAGIALE, Proză, 986: Era într-o vădită stare anormală: desfigurat, cu trăsurile lui frumoase strâmbate și asimetrice, galben ca un cadavru, cu ochii rătăciți.
  • 1899 CARAGIALE, Momente, 247: Tot timpul, vizirul a tăcut cu ochii în pământ, galben la față ca un cadavru.
  • 1921 PAPADAT-BENGESCU, Femeia, 301: Pomușorul își clipea mai stins luminile și jucăriile dormeau sarbede ca niște cadavre, în cutii.
  • 1922 REBREANU, Păd. Spânz., 270: În sufletul lui Apostol scotea capul veșnic același cuvânt, ca un cadavru la marginea apei.
  • 1923 CAMIL PETRESCU, Versuri, 99: Doamne, din ce gropi, din ce canal, / Mă azvârli ca pe-un cadavru, sideral, / Ce descrie cu picioarele lipite / Traiectorii în ocol, de monolite?
  • 1930 CAMIL PETRESCU, Ultima noapte, 21: Mă simțeam alb, cu tot sufletul în așteptare și liniștit ca un cadavru.
  • 1934 BOGZA, Anii, 222: Între laturile acestui sinistru triunghi, zăcea, culcată la pământ, ca un imens cadavru intrat în putrefacție, Valea Plângerii.
  • 1938 ARGETOIANU, Îns., IV, 120: Palid, ca și când ar fi fost prost îmbălsămat, e îmbrăcat și încălțat ca un cadavru, cu un frac ce nu se mai potrivește pe talia lui redusă.
  • 1946 RALEA, Explic. Omului, 234: Trebuie să mă consider ca un cadavru care nu mai are nici inteligență, nici voință.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 393: Miroși a cadavru, adăugă ea într-un hohot de plâns.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 462: Nu e nimic de făcut cu tine azi, mon pauvre ami, constată ea drăgăstos, arăți ca un cadavru fardat.
  • 2014 Rev. Ist. Mil., nr. 1-2, 116: Prin curți și prin apropiere stau aruncate ca niște cadavre adormite pe veci mobile sfărâmate, scaune.

✧ (Personificat)
  • 1857 BARASCH, C. Igienă, 88/7: Când sufletul, inerent al fiecărei națiuni, care constituie existența sa națională, s-a dus, națiunea a murit …, deși oamenii care au compus această națiune arată pe dinafară toată această înfățișare ca mai nainte; mănânc, bea, umblă după treburile lor, dar ce folos? Sânt membrii unui cadaver din care sufletul divin, sufletul vivifiant s-a dus!
  • 1874 EMINESCU, Poezii, 62: Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, … / Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, / Evul e un cadavru – Paris al lui mormânt.

✧ Fig.
  • 1881 EMINESCU, Poezii, 140: Vai! Tot mai gândești la anii, când visam în academii, / Ascultând pe vechii dascăli cârpocind la haina vremii, / Ale clipelor cadavre din volume stând s-adune.
  • 1882 MACEDONSKI, Excelsior, 85: Limbă sfântă …, tu ce-nsuflețești îndată / Chiar cadavrul unei inimi într-un piept înmormântată, / Și aci ne faci să plângem și aci, ca să zâmbim?
  • 1887 DOBROGEANU-GHEREA, St. Crit., I, 75: Dacă plăsmuirea artistului e fără viață, e un cadavru, atunci noi, publicul, putem să judecăm foarte bine opera.
  • 1916 ARGHEZI, Tablete cron., I, 400: Germania se înfățișa ca o sală de tortură, ai căreia păreți se vor apropia automatic în jurul cadavrului unui popor asfixiat.
  • 1926 IBRĂILEANU, St. Liter., 230: Ați făzut ce sforțări dezesperate fac ei [actorii] să învie, cu creația lor, cadavrele autorului sau, mai exact, neantul?
  • 1954 BENIUC, Comuniștii, 310: Și-a lăbărțat pe continent / Cadavrul putred, capitalul.
  • 1962 ARGHEZI, Timpuri, 630: Povârnișul ajunse vertical și nimic nu mai putea să stăvilească avalanșa unei aristocrații de cadavre morale: mitralierele se înecau, gloanțele loveau îndărăt, puștile refuzau să tragă, baionetele se încovrigau, ca de ceară.
  • 1968 România liter. (S.), nr. 1, 9: Cine nu se angajează în actul critic decât cu câteva cadavre de „idei”, … acela nu trebuie să dea sfaturi și să pronunțe judecăți de valoare.

✧ Sint. Arg. (La pl.) Cadavre de lux = insecte în mâncare.
  • 2010 ZAFIU, Cuv. Arg., 76.
✧ Expr. (Calc după fr. cadavre vivant) Cadavru viu (scris și: cadavru-viu) | Fam. (Din fr. cadavre ambulant) Cadavru ambulant = om foarte slab, lipsit de vlagă și palid, care are aspectul unui mort; arg. schelet ambulant.
  • 1869 Românul (Z.), 26 septembrie, 1: Nefericirea marchisei era destul de mare, junețea ei, încătenată pentru totdeauna unui cadavru viu, era un dezastru destul de complect, pentru a explica și justifica atitudinea ei aspră și revoltată în tăcere.
  • 1873 Curierul, nr. 47, 1: Maria se prosternă înaintea acestui cadavru viu, era tatăl său.
  • 1882 MACEDONSKI, Excelsior, 80: Pe scaune, trântite, câteva cadavre vii, / Mute între ele, însă vorbărețe dacă vii.
  • 1884 Telegraful (Buc.), nr. 3 726, 2: Engleza aceea … duce de mână pe Murad, un cadavru viu!
  • 1896 Epoca, nr. 207, 1: Ne simțim cuprinși de o scârbă respingătoare, văzându-ne nevoiți a ridica capătul acestei rase ce acopere azi un cadavru viu, în plină descompunere fizică și morală.
  • 1899 Adevărul, nr. 3 618, 2: Părinții tăi îți aduc înainte un bătrân de șaizece ani, gârbovit de vârstă, stors de o viață petrecută poate prea bine, cadavru ambulant, care murind, voiește să aibă lângă el floarea dulce a tinereței.
  • 1925 EFTIMIU, Elfiona, 94: Nu mai are nici o lună de trăit! Un cadavru ambulant! Stafie! … Parcă-și bagă-n ea numai var, așa a făcut-o eterul, cocaina, și morfina!
  • 1927 PAPADAT-BENGESCU, Concert, 206: Eu sunt locțiitorul, amantul și vin să mă așez confortabil în culcușul tău de cadavru viu, căruia îi vom face în curând un sicriu.
  • 1930 CAMIL PETRESCU, Ultima noapte, 403: Dacă, prin absurd, nu se întâmplă nimic și dacă merg întins, așa, ca un cadavru ambulant …, fără să mă opresc o clipă, orice s-ar întâmpla, sfertul de ceas trebuie să treacă.
  • 1937 ARGETOIANU, Îns., II, 64: Kaufmann, pe care l-am văzut azi la „Steaua Română”, părea un cadavru ambulant.
  • 1939 ARGETOIANU, Îns., VII, 58: Vestea morții lui Mannheimer nu e neașteptată pentru mine, era un cadavru viu și ce mă mira era că trăia încă.
  • 1939 MINULESCU, Teatru, 153: Și crezi că l-aș mai putea salva? Matei: Pe Pierrot? … A, nu! … Imposibil … Ar fi păcat să-ți pierzi timpul cu un cadavru ambulant.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 86: Am revăzut Breasta cu mare emoție, căci calc pentru prima dată pământul scump de când sunt un cadavru-viu.
  • 1949 Viața rom. (R. US), nr. 5–6, 173: Pe drum zace un tăvălug greu de fier, la care sunt înhămați cincisprezece oameni. Oameni, – e un fel de a spune. Stafii, umbre de oameni, cadavre ambulante.
  • 1953 Studii, nr. 2, 170: Viața nu e decât o așteptare înfrigurată a morții …, o stare afectivă caracteristică celor despărțiți de viață, a paraziților fără rost, străini de orice fel de muncă creatoare, care dă preț vieții, cadavre ambulante plângând pe propria lor inutilitate.
  • 1955 DL, I.
  • 1956 RALEA, Cele două Franțe, 310: Eroina … rezistă mai ales societății care o condamnase, nevinovată, la această viață de cadavru viu.
  • 1962 PREDA, Risipitorii, 623: Lupta se dă pe terenul invizibil al conștiinței, unde adversarul poate fi ucis tot atât de bine, transformându-l, însă, într-un cadavru viu.
  • 1966 Viața rom. (R. US), nr. 2, 88: Prințul B. se consideră un cadavru viu, emanând „parfumul morții”.
  • c. 1970 STEINHARDT, Jurn., 242: Înainte de a fi fost executați, cei ce-și pierduseră fața la procesele cu mărturisiri complete, au fost câtva timp … niște cadavre vii.
  • 1997 DN4.
  • 1998 M. RĂDULESCU, Ist. Lit. Det., I, 285: Tinerii păreau schelete ambulante, cadavre vii, adevărate mumii.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2015 Dilema veche, nr. 603, 17: Se mai păstrează portretele: Mama …, cu forța ei castratoare, uraganică atunci când era vivace, strivitoare când se devitalizează, cu greutatea ei de cadavru ambulant și cu privirea absentă.
  • 2018 România liter. (S.), nr. 30–31, 4: Suntem înconjurați de „cadavre vii”, nu mai avem mult și tot asta vom ajunge și noi, atunci ce facem?

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1878 Familia (F.), nr. 98, 632: Ea semăna unui cadavru viu.
  • 1882 Românul (Z.), 10 septembrie, 676: Blanche este ca un cadavru viu, mut, nemișcat.
  • 1970 România liter. (S.), nr. 42, 20: S-ar putea întâmpla ca, de pildă, peste o lună să mă pomenesc cu o congestie cerebrală și ani de-a rândul m-aș târî … ca un cadavru viu.
  • 1980 Cronica, nr. 15, 5: Vulturescu arată ca un cadavru ambulant.
  • 1983 TITEL, Femeie, 501: Nu cred că o să pot intra pe scenă într-un asemenea hal de oboseală, mă simt ca un cadavru ambulant.

✧ P. anal.
  • 1853 Telegraful, nr. 46, 11/18: Împărăția turcească e numai un cadavru viu.
  • 1992 SÎRBU, Adio, I, 89: Olimpia disecă un cadavru viu (situația politică actuală), cititorului explicându-i-se astfel cam cum a ajuns marele Karl Marx pe afiș în locul simpaticului băsmuitor de aventuri Karl May.

✧ Expr. A călca pe cadavre | A călca peste cadavre | A călca peste cadavrul cuiva | A trece peste cadavre | A trece peste cadavrul cuiva | Rar A juca pe cadavre | Înv. A călca pe cadavrul cuiva | A domni peste cadavre = a fi lipsit de scrupule în atingerea unui scop; a călca peste trupul cuiva, a trece peste trupul cuiva.
  • 1837 SĂULESCU, Hronol., I, 206/25: Ioan cel fără de Țară … se sui în tron călcând pe cadavrul ucisului de dânsul nepot Artur.
  • 1870 Românul (Z.), 18 ianuarie, 38: Trecând peste cadavrul nefericitului Țâru, miniștrii nu culeseră nicio victorie la Ploiești.
  • 1880 Literatorul, nr. 2, 30: Înainte de a te atinge de nevasta mea, va trebui să treci peste cadavrul meu.
  • 1882 România lib. (C.), nr. 1 440, 1: Sunt fel de fel de despotismuri în lume, unele sincere, altele ipocrite, cari toate isbutesc, la națiunile slabe, să conrupă conștiințele și să domniască peste cadavre.
  • 1893 BACALBAȘA, Pub., I, 267: În lupta pentru trai, adeseaori trebuie să calci peste cadavre.
  • 1898 Epoca, nr. 840, 45: Crezi tu că acela care a trecut peste cadavrul unui oraș întreg, pentru a se urca pe tron, va ezita, îngrozit, de a da cu piciorul unul nemernic călugăr?
  • 1898 Albina pop., nr. 11, 349: Dl Norton … este, poate, … din acele ființe cărora puțin le pasă de viața altora și cari, pentru a-și ajunge o țintă, nu se dau înapoi de a trece peste cadavre.
  • 1913 C. BACALBAȘA, Buc., IV, 56: Dacă interesele țărei și ale partidului cer aceasta, nu vă uitați la mine, la cel care a căzut. Treceți peste cadavrul meu și mergeți înainte!
  • 1914 ARGHEZI, Cortina, 194: Mii de Bombbe! mii de draci, jur pe venerabila umbră a tatălui mieu că voi trece peste cadavrul acestui ticălos!
  • 1919 Mișcarea, nr. 143, 13: Monopolul petrolului nu se va putea introduce decât trecând peste cadavrul meu!
  • 1935 C. GANE, Trecute vieți, II, 160: Pentru a ajunge voevod al Țării Românești, marele dragoman al Amiralității fu nevoit … să calce peste cadavrul dușmanului său.
  • 1946 RALEA, Explic. Omului, 272: Omul nobil sfarmă în jurul lui vieți în cruzime și intoleranță și cucerește ceea ce vrea, călcând peste cadavre.
  • 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., II, 387: Ăștia dimprejurul nostru, care cred că nu fac nimic și că beau cafele, le dau la cap greviștilor – sau abia așteaptă să joace pe cadavrele lor.
  • 1955 DL, I.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 411: Doamna Ulmu nu e decât o vampă (cum se zicea pe atunci) și o desfrânată care-și bate joc de cinstea oamenilor și, ca să-și facă interesele, calcă peste cadavre.
  • 1976 Flacăra, nr. 33, 224: Amenințată că nu-mi dă copilul înapoi decât dacă trec peste cadavrul lui, am forțat o reconciliere, o tentativă reală de întregire a familiei.
  • 1979 Teatrul (R.), nr. 1, 85: Ca să ajungă la Dunăre, trebuie să treacă mai întâi peste cadavrul meu.
  • 1985 SORESCU, Ușor cu pianul, 749: Le e proprie setea de-a se impune, oricum și cu orice risc, călcând chiar peste cadavre.
  • 1985 SORESCU, Ușor cu pianul, 749: Avangardistul e în stare să se prefacă în cadavru pentru a putea trece peste cadavre.
  • 1989 D. Enc. Psihiatr., III, 462: Criminalii apatici se pot întâlni … în anumite grupuri sociale, a căror deviză este „a călca peste cadavre”.
  • 1989 D. Enc. Psihiatr., III, 481: În funcție de cultură și de dorința de a se cultiva, antisocialul poate să se oprească la următoarele trei ipostaze: homo economicus fără scrupule; impulsivul dornic de putere, care „trece peste cadavre”; criminalul autentic.
  • 1993 BARBU, Ianus, 1 302: Dorothy e la fel. Trece peste cadavre pentru arta ei.
  • 2001 LIICEANU, Ușa, 37: Mamă, tu știi cât te iubesc, dar pentru opera mea, dacă ar trebui, aș călca și peste cadavrul tău.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2009 România liter. (S.), nr. 38, 241: Personajele împrumută un limbaj al pasiunii devastatoare, limbajul melodramei, iar episoadele nu contrazic scenariul și ingredientele: răzbunări din gelozie, dragoste tumultoasă care calcă pe cadavre.
  • 2009 M. TOMICI, D. Frazeol.
  • 2016 Revista 22, nr. 9, 134: De ce ne confruntăm cu o dorință lacomă pentru obținerea titlului de doctor și abilitării? De ce această dorință se împlinește călcând peste cadavrul legii și al eticii universitare?
  • 2020 Vatra, nr. 1–2, 106: Șantajul este pentru impotenți, pentru indivizi lipsiți de caracter. Pentru cei în stare să calce și peste cadavrul propriei lor mame doar ca să-și atingă scopurile.
  • 2022 Conv. Liter. (SN), nr. 2, 291: D[umnea]ta ți-ai dezlănțuit vanitatea trecând peste cadavrul prieteniei noastre, de dragul de a sclipi în ochii chiar a celor mai dragi amici.

✧ Expr. Fam. (Prin exagerare, indică o opoziție categorică față de intenția sau dorința cuiva) Doar peste cadavrul meu | Numai peste cadavrul ei | Numai peste cadavrul meu | Numai peste cadavrul său = sub nicio formă, cu niciun chip.
  • 1928 Transilvania, nr. 7–8, 598: Pentru vecie te despart de fata aceasta frumoasă. Numai peste cadavrul meu o poți lua!
  • 1983 Viața rom. (R. US) – Alm., 258: „Nu, drăguțule, radioul nu-mi va mai intra în casă. Numai peste cadavrul meu!” strigă ea ca turbată.
  • 1985 D. R. POPESCU, Orașul, 482: Ies în drum să văd cine e pe marginea șanțului … – Numai peste cadavrul meu, Piți!
  • 1992 VIȘNIEC, Teatru, II, 109: [Gardianul (Muget.):] Generalul trebuia să fie aici, tandru și atent, lângă ultima dumneavoastră dorință. Vă conjur! Plângeți-vă împotriva generalului! [Artur:] Niciodată! Numai peste cadavrul meu!
  • 1993 România lib. (Z.), nr. 1 904, 231: Pe mine nu mă interesează decât copilul și fericirea lui și … doar peste cadavrul meu scapă de mine.
  • 1996 Ziua, nr. 705, 873: Cei din Pitești îl obligă să-și prelungească contractul, dar asta se va întâmpla doar peste cadavrul meu.
  • 1998 Libertatea, nr. 2 292, 1395: A declarat că mărirea TVA se va face numai peste cadavrul său.
  • 2003 Even. Zilei, nr. 3 450, 45: Doar peste cadavrul meu va ajunge în Ghencea!
  • 2009 M. TOMICI, D. Frazeol.
  • 2012 Magazin sălăj., nr. 204, 2375: Numai peste cadavrul ei. [Titlu]
  • 2018 Cuv. Lib., nr. 144, 5: Numai peste cadavrul său s-ar putea întâmpla ca parlamentul de la Budapesta să recunoască secuii drept a 14-a etnie în Ungaria.
  • 2022 Libertatea, nr. 10 801, 3854: Acest copil va pleca din țară doar peste cadavrul meu.

✧ (Eliptic)
  • 1962 Teatrul (R.), nr. 12, 17: Șeful sectorului suflete: … Dacă nu vrei să renunți de bunăvoie la suferință, ți-o voi smulge cu sila. Magdalena: Peste cadavrul meu …
  • 1977 Teatrul (R.), nr. 8, 82: Zaganu: O să ni-l ia pe Lulu! Bomban: Peste cadavrul meu!

✧ Expr. Fam. (Prin exagerare, indică o opoziție categorică față de intenția sau dorința cuiva) Nici peste cadavrul meu = niciodată, nici mort.
  • 1999 Ziua, nr. 1 610, 402: Eu am spus că nici peste cadavrul meu acest lucru nu se va întâmpla.
  • 2002 România lib. (Z.), nr. 3 585, 50: Taxele nu vor crește nici peste cadavrul meu, a afirmat Bush.
  • 2009 M. TOMICI, D. Frazeol.

✦ Fig. Adevăr, realitate crudă.
  • 1870 EMINESCU, Poezii, 36: Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; / Numesc sânt, frumos și bine ce nimic nu însemnează … / Și pun haine de imagini pe cadavrul trist și gol.
✧ Expr. (Art.; calc după engl. a skeleton in the closet) Cadavrul din dulap = istorie, eveniment nefericit, jenant, compromițător din trecut, pe care cineva face eforturi să-l ascundă.
  • 1931 Cinema, nr. 171, 759: Cadavrul din dulap … sau ce va găsi guvernul când va porni să pună un nou impozit pe cinemmitografiști... [Titlu]
  • c. 1970 STEINHARDT, Jurn., 21: Omul și el înghite să-i spui multe de la obraz, dar se cutremură când dai peste ceea ce englezii numesc „cadavrul din dulap”.
  • 1986 Argeș , nr. 9, 146: Pe mine mă urăște acum pentru tot сe-am făcut azi noapte. Iată „cadavrul din dulap”!
  • 2007 Dilema veche, nr. 198, 1773: Comunismul e cadavrul din dulap, e bomba neexplodată, e moștenirea rușinoasă și inconturnabilă ca un viol a conștientului și inconștientului nostru, mereu în contratimp, mereu retardate.
  • 2014 Dilema veche, nr. 446, 582: Din punct de vedere al discursului, filmul lui Fincher e o satiră despre ce înseamnă căsnicia modernă: doi oameni începând prin a se îndrăgosti fiecare de ficțiunea despre sine pe care i-o prezintă celălalt și, după ce și-au făcut mult rău, sfârșind, în cazurile „fericite”, prin a se resemna unul cu altul și prin a decide să trăiască împreună pe mai departe, cu tot cu cadavrul din dulap.
  • 2021 Conv. Liter. (SN), nr. 5, 898: Faye identifica în gândirea lui Heidegger fundamentul ontologic al nașterii nazismului, simbolizându-l prin sintagma „cadavrul din dulap”.

✧ (Cu parafrazarea expresiei)
  • 2003 NEDELCOVICI, Un tigru, 56: Ne interesează puțin, sau deloc, ceea ce s-a întâmplat în trecut, timp de aproape o jumătate de secol. Dar oare nu trăim cu un cadavru în dulap și într-o zi, după o vreme, când se va deschide ușa dulapului, cadavrul o să ne cadă în brațe?

– Pl.: cadavre și înv. cadavruri, cadavri.

– Var.: înv. cadavér (pl.: cadavere și cadaveri; accentuat și: cadavér 2015 DELR s. v. cadavru), cadábru, înv., rar cădábru s. n., cadávră s. f.

– Din fr. cadavre. – Cadaver < lat. cadaver, it. cadavere.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1937 Enc. Agr., I, 544; 1962 LR, nr. 4, 396; 1962 Man. Zool. IX, 57; 1962 URSU, Term. Șt., 161; 1974 LR, nr. 3, 211; 1983 LR, nr. 3, 213; 2004 URSU – URSU, Împr. Lex., I, 284; 2024 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar