MED. Percepere (exagerată) a mirosurilor neplăcute, uneori halucinatorie, fără un motiv
aparent, alteori obiectiv, consecință a unei afecțiuni nazale, perinazale, dento-bucale,
gastro-intestinale etc.; p. gener. percepere a oricărui miros ca fetid.
- 1933 Universul (C.), nr. 57, 33: Amigdalita cronică criptică este cauza frecventă a cacosmiei.
- 1962 DER, I.
- 1966 DN2.
- 1969 D. Medic. (1969), I.
- 1988 DEX – S.
- 1989 D. Enc. Psihiatr., III, 200: Nervul olfactiv … transmite stimuli olfactivi spre centrii corticali. Leziunile sale pot produce anosmie, hiperosmie, paraosmie, cacosmie, halucinații olfactive.
- 1998 Jurn. Naț., nr. 1 679, 10: Semnele caracteristice acestei afecțiuni constau într-o secreție purulentă unilaterală, cacosmie – miros fetid, dureri reduse, în general, și mai accentuate în perioadele acute.
- 2006 NDU.
- 2007 DEXI.
- 2008 D. Term. Asist. Med.9.
Încă 9 citate
✧
Fig.
- 2024 Observator cult., nr. 1 203, 8: Primăvara, orașul devine o aglomerație de miresme și miasme … în care imagini, sunete și mirosuri coexistă haotic. O cacofonie dublată de cacosmie, fără nici un reper, fără nici un hotar, căci totul este în continuă mișcare și schimbare.
✦
Afecțiune care constă în atracția pentru mirosuri urâte.
- 2006 NDU.
- 2007 DEXI.
Încă un citat
– Pl.: cacosmii.
– Din fr. cacosmie.
Referințe bibliografice:
2024 DELR2 (delr.lingv.ro).