CACÁO s. f.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
CACÁO s. f.
1. BOT. (Și în compusul Arbore-de-cacao) Arbore exotic de dimensiuni reduse, din familia Malvaceae, cultivat (în zonele tropicale) pentru semințele sale, originar din America Centrală și America de Sud, cu flori dezvoltate direct din trunchi și cu fructe bace de mari dimensiuni; cacaotier, înv. cacaoier (Theobroma cacao).
  • 1825 LB.
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., III, 11v/32: Cacau [=] un copaci.
  • 1837 J. CIHAC, Ist. Nat., 307/7: Cacao … este un arbur de mărime mijlocie, cu frunze netide, ascuțite și spânzurate.
  • 1837 J. CIHAC, Ist. nat., 307/7: Arborul-de-cacao din America ne dă ciocolata.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1853 BARIȚIU – G. MUNTEANU, Wb., I, 486.
  • 1856 BARASCH, Ist. Nat., II, 188/26: Cacaul (Theobroma cacao, cacaoyer, cacaobaum), din grăunțele sale arse, pisate și amestecate cu zahar se face ciocolata.
  • 1858 BARASCH, Ist. Nat., III, 249: Merg indienii în pădurile de cacao, unde se țin maimuțele.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1888 Ec. Naț., nr. 50, 1 154: Arborul-de-cacao din America l-au întrebuințat încă vechii mexicani ca chocolată.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1930 ȘĂINEANU, D.8.
  • 1937 Enc. Agr.: Arbore[le]-de-cacao [are] 5–10 m înălțime, ramuri numeroase, lemn moale și ușor, frunze alterne, lanceolate sau eliptice, lucii, flori mici, galben-roșietice, așezate în raceme.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1941 Curentul, nr. 4 636, 1 : Și când te gândești că acolo fructul de cacao se pune pe foc, iar noi îi ducem dorul!
  • 1949 LTR, I: Arborele-de-cacao dă fructe din al patrulea până la al treizecilea an, în tot cursul anului, producând 1–3 kg de semințe uscate.
  • 1956 Șt. și tehn., nr. 8, 423: Fruct de cacao decojit pe jumătate.
  • 1958 LTR2, III: Arborele-de-cacao atinge înălțimi de 6–8 metri, are lemnul poros și ușor, cu scoarța de culoare brună închisă.
  • 1967 România lib. (Z.), nr. 6 984, 36: Zestrea grădinii clujene se va îmbogăți cu noi plante și arbori …: arborele-de-cacao, de ananas.
  • 1998 Cotidianul, nr. 72, 23: Noi, privitorii neobișnuiți cu această plantă, … deducem că ar fi vorba despre fructul de cacao.
  • 2006 Universul plantelor4, 45: Arbore[le]-de-cacao … [este] originar din America Centrală (Mexic) și pădurile ecuatoriale ale Americii de Sud, [cu] tulpină înaltă de 8–12 m … [și] fructe roșii, mari, cu diametrul de 15–25 cm, moi, cu multe semințe ovale, brun-închise, dispuse ca monedele într-un fișic.
  • 2008 Gazeta de Sud, nr. 4 114, 44: Antioxidanții din fructul de cacao pot reduce riscul de congestii cerebrale la persoanele în vârstă, potrivit unui studiu recent, publicat în presa medicală internațională.
  • 2021 Magazin, nr. 3321, 24: Țânțarul este … singurul polenizator al arborelui-de-cacao.

✦ Fruct al arborelui-de-cacao, bacă de mari dimensiuni (cu diametrul de 15–20 cm), de culoare verde, care la maturitate devine vișiniu-maronie, și conține cca 30 de semințe.
  • 1825 LB.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1853 BARIȚIU – G. MUNTEANU, Wb., I, 486.
  • 1861 PETRI, Vocab., I.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1935 VOICULESCU, Leacurile, 88: Cacao este fructul unui pom din America.

2. BOT., ALIM., COMER. (Și în sint. Boabe de cacao | Bobi de cacao | Sâmburi de cacao | Rar Migdale de cacao) Semințe ale fructului arborelui-de-cacao, din care se prepară sau se extrag diferite substanțe sub formă de pulbere, ulei etc. și care sunt utilizate în industriile alimentară și farmaceutică; (și în sint. Pulbere de cacao | Cacao în pulbere | Pudră de cacao | Praf de cacao) substanță sub formă de pulbere, obținută din măcinarea semințelor prăjite ale cacaotierului, care se folosește mai ales la prepararea unor medicamente sau alimente dulci solide (prăjituri, ciocolată) sau lichide (lichioruri, siropuri).
  • c. 1770 în DELR2 (delr.lingv.ro).
  • 1825 LB.
  • 1829 Albina rom., 448: Turcia …, producturile ei sânt: … cafe, tabac, cacao.
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., III, 11v/13: Cacao … din care se face ciocolata.
  • 1835 GENILIE, Geogr. Istor., 62/20: Acești navigatori … ne-au adus cochinila, chinchina, vanilla, cacao, indigo, îndestulare de aur, argint, zahar, cafea, bumbac.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1853 BARIȚIU – G. MUNTEANU, Wb., I, 486.
  • 1857 POLIZU, Vocab.2 .
  • 1958 LTR2, III: După fermentare, boabele de cacao se spală din nou și se usucă la soare.
  • 1858 MARȚIAN-POP, St. Ec. Polit., 108: Trebuințele locale a unor țări cu populațiune seracă sau lipsită de aur au făcut din unele marfe mijloace de schimb. În Asia, sarea circulează pe frontierele chineze și birmane …; bobii de cacao, în Mexico.
  • 1861 PETRI, Vocab., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab.
  • <1882–1897> SIMA AL LUI ION, Scrieri, 51: La mexicanii cei vechi, comerțul a fost tare înfloritor. Banii lor erau … boabele de cacao.
  • 1883 Românul (Z.), 30–31 octombrie, 9764: [Fabrici din Viena] recomandă fabricatele lor recunoscute ca escelinte: praf de cacao desoleiată, ciocolată.
  • 1889 Universul (C.), nr. 209, 23: Mesteci 25 grame de untură de ricin cu 25 grame pulbere de cacao și 50 grame de zahăr … Se obține un fel de șocolată „fondantă” care nu alterează deloc calitățile medicinale ale ricinei.
  • 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, I, 163: „Cabosse” … [este] învelișul … migdalei de cacao.
  • 1898 Enc. Rom., I: Cacao se prepară în feliul următor: fructele coapte se culeg, se creapă și se scoate carnea din ele dimpreună cu grăunțele; carnea se descompune în 24–28 oare; grăunțele se pot apoi separa și usca sau terisa.
  • 1904 ANGELESCU, Fabricarea, 34: La prepararea rachiurilor, prin amestecarea de alcool etilic pur cu apă, … se poate întrebuința, pentru aromatizare, … vanilie, cafea, cacao, nuci, migdale.
  • 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2.
  • 1910 BIANU, D. Săn., 158: Ciocolata este hrănitoare, din care pricină să socotește ca aliment, căci cacao, din care să prepară, conține substanțe alimentare: feculă, glicoză (zahăr), materii grase.
  • 1910 BIANU, D. Săn., 767: Untul de cacao este o substanță grasă, solidă la temperatura ordinară, se extrage din migdalele de cacao.
  • 1915 Dimineața, nr. 4 049, 65: De vânzare [se găsește] pudră de cacao, calitate fină, circa 700 kg.
  • 1929/1930 Enc. Minerva.
  • 1930 MO, nr. 90, 361: Cantitatea de carbonați alcalini ce se poate adăugă pulberei de cacao pentru a o solubiliza nu poate să treacă peste 3 la sută.
  • 1930 Universul (C.), nr. 5, 3: Olandezul consumă 5,6 kg cacao pe an și ocupă primul loc în această privință.
  • 1930 Lex. Vamal, 240.
  • 1931 ARGHEZI, Profiluri, 144: El își aduce aminte și câte boabe de cacao dăduseră individual și laolaltă arbuștii noștri din grădină, în fiecare an.
  • 1931 CADE.
  • 1935 VOICULESCU, Leacurile, 88: Cacao are puteri ațâțătoare ca și cafeaua, cu care se înrudește, fiind pe deasupra și hrănitoare … Ea se dă celor sleiți și slăbiți, copiilor, bolnavilor, lăhuzelor, celor cu nervii obosiți.
  • 1939 ARGETOIANU, Îns., VII, 274: Fiindcă trimiterea cenușilor omenești peste graniță e tot atât de complicată ca trimiterea unui cadavru, moștenitorii s-au gândit să pună rămășițele guvernantei într-o cutie de cacao și să o expedieze la București fără altă formalitate.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 ARGETOIANU, Îns., VIII, 19: Restricțiile populației civile în Germania sunt groaznice. Până și merele au ajuns la cartelă … Cafea, ceai, cacao – ioc.
  • 1948 MACAROVICI, El. Chim., 608: Substanțele derivate sunt foarte numeroase și se găsesc … în urina carnivorelor, în sânge, în extract de carne și în diferite produse vegetale, ca în boabele de cacao, de cafea, în ceai.
  • 1948 MACAROVICI, El. Chim., 610: Teobromina … se găsește în cacaoa.
  • 1949 LTR, I: Pulberea de cacao e alterabilă, dacă nu a fost înlăturată toată pulpa din jurul semințelor.
  • 1958 LTR2, III: Cacaua … din ea se extrage teobromina, iar deșeurile și reziduurile se folosesc ca îngrășământ sau ca hrană pentru animale.
  • 1975 DEX.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 426: Moneda a rămas necunoscută tuturor civilizațiilor precolumbiene, înlocuită fiind uneori cu … sâmburi de cacao.
  • 2006 Universul plantelor4, 46: Turtele rămase după presare se macină și formează pulberea de cacao.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2018 Magazin, nr. 3 172, 123: Pulberea de cacao este foarte bogată în polifenoli, un grup de antioxidanți protectori.
  • 2020 Gazeta de Sud, nr. 7 422, 43: Aceiași antioxidanți din pudra de cacao ajută organismul să se elibereze de radicalii liberi care duc la celule deteriorate și boli cardiovasculare.

✧ Sint. (Calc după fr. beurre de cacao) Unt de cacao | Ulei de cacao | Rar Grăsime de cacao | Butir de cacao = substanță grasă, solidă la temperatura normală, de culoare alb-gălbuie, cu gust dulce, care este extrasă din pulberea de cacao, fiind folosită în industria alimentară la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică la fabricarea mai ales a laxativelor, în cosmetică la prepararea unor creme.
  • 1837 J. CIHAC, Ist. Nat., 307: Din aceste fire de sămânță … să face ciocolata cunoscută și un feliu de unt dulce, numit unt de cacao.
  • 1838 ALBINEȚ, Macr., 149/10: Ciocolata, deși este hrănitoare, însă pentru grăsimea de cacao ce cuprinde în sine, este grea de mistuit.
  • 1849 CORNEA, Encolpiul, I, 45: La disenterie folosesc: picăturile de revent …, piftia cornului de cerb …, pulberea cu canforă …, untul de cacao.
  • 1849 CORNEA, Encolpiul, I, 128: Aceste se vindecă clătind pătimașul de cinci ori pe zi gura cu decoct de sălvie, … cu untul de cacau.
  • 1904 Enc. Rom.: Untul de c[acao] este un corp gras compus din stearină, palmitină și din acid theobromic; e galben opac cu gust dulce, plăcut.
  • 1910 BIANU, D. Săn.: Acest fruct are mărimea și forma unui sâmbure de olivă; are un gust amar, miros slab și la pipăire este unsuros … Din el să scoate butirul … de cacao, care să întrebuințează așa de mult la facerea supozitoarelor (săpunașelor).
  • 1929/1930 Enc. Minerva: Din semințe, prin presare, se extrage și untul de cacao, substanță grasă-solidă, de coloare albă, cu miros plăcut, întrebuințată în medicină la prepararea alifiilor.
  • 1935 VOICULESCU, Leacurile, 304: Supozitorul … este un amestec de unt de cacao cu o doctorie, mai ales cu chinină, în forma unui dopuleț ascuțit la un capăt.
  • 1940 DA, I2.
  • 1958 LTR2, III: Untul de cacao … se falsifică prin adausuri de seu, de ceruri, acid steric sau parafină.
  • 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 227: Uneori medicamentele se introduc în rect sub formă de supozitoare, care sunt formate din unt de cacao cu care se amestecă diferite medicamente.
  • 1964 ABC Săn., 348: Excipientele folosite în prepararea supozitoarelor (vehiculele substanțelor active) sunt, de obicei, untul de cacao, gelatina cu glicerină și emulsii de ulei în apă sau apă în ulei.
  • 1969 D. Medic. (1969), II, 284: Ulei[ul] de cacao [este] obținut prin presarea la cald a semințelor decorticate de Theobroma cacao.
  • 2006 Universul plantelor4, 46: Prin presare la cald se obține untul de cacao (Oleum Cacao, Butyrum Cacao), folosit ca excipient principal pentru prepararea supozitoarelor, ovulelor și … a numeroase creme și farduri.
  • 2008 D. Fundam., 163: Unt[ul] (sau ulei[ul]) de cacao [este o] substanță grasă extrasă din pulbere de cacao.

✧ Fig.
  • 1957 ARGHEZI, Răspântii, 182: O ciudă a dezamăgirii mâhnite îi pervertește pe cei mai puțini la inimă și mai cârcotași în limbaj, să certe țara …, cu șervetul diplomatic pe braț, în restaurantul de consumație a nervilor și a răbdărilor uscate, unse cu cacao mondial.
✧ Loc. adj. Fam. De cacao | De toată cacaua = de (mai mare) rușine(a).
  • 1999 Tribuna (C.) – SN, nr. 2 417, 134: Ne facem de râs, încă o dată. Pretenții de oraș cultural. Cu zburătoare electrocutate, șosele de toată cacaoa (sau cacaua) și mâzgăleli pe pereți.
  • 2002 în DCR3: Ceea ce au făcut paparazzi mi se pare o chestie de cacao.
  • 2008 Gândul (C.), în DCR3: Dacă nu plătim taxa de drum, ne găsește poliția în 24 de ore. O plătim și avem parte de niște drumuri de cacao.
  • 2013 DCR3.

✧ Expr. Fam. A (se) face de cacao = a (se) face de râs, de rușine, a (se) compromite.
  • 2002 Adevărul (C.), în DCR3: Fir-ași [sic!] al dracului, iar ne-am făcut de cacao!
  • 2005 GOMA, Jurn., XIII, 346: Singurul om din … România care reușise să arate lumii că există curaj și pe malurile Dâmboviței, a făcut de cacao și firava „disidență românească”.
  • 2013 DCR3.

✦ P. ext. De culoarea pulberei de cacao.
  • 1922 TOPÎRCEANU, Migdale, 118: Sus, pe-un stâlp de telegraf, / S-a oprit din zbor o cioară, / … Gravă ca o rugăciune / Și posomorâtă ca o / Figurină de cărbune / Cu nuanțe de cacao.
✦ Băutură pe bază de cacao (2) (amestecată cu lapte), care se poate prepara în casă sau este consumată în diferite tipuri de localuri.
  • 1915 PUȘCARIU, Mem., 76: Tocmai luaserăm cacaoa de ojină și începuserăm iar să jucăm, când sosește un căprar de la oraș cu știrea că a căzut și a murit un ofițer cunoscut de artilerie.
  • ante 1921 în Snoava, II, 27: Mai sfătuia cu nevastă-sa, care și ea acuma își bea ceșculița de cacao.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1942 ARGHEZI, Lina, 248: Doriți cafea cu lapte sau cacao? Eu prefer ceai.
  • 1954 A. VOINESCU, Jurn., 705: Aurora ne-a invitat la ea, la o cacao.
  • 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 239: Regimul lactat este format din lapte dulce fiert, … amestecat cu apă sau cu ceai, cafea sau cacao cu lapte.
  • 1968 BREBAN, Animale, 146: În clipa aceea soția lui Racolțea îi aduce o ceașcă mare cu cacao.
  • 1976 BRUMARU, Poeme, 82: În … moi fotolii leșină dulci cucoane, / Vărsând pe sâni ceșcuțe de lapte cu cacao.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 427: Erau oameni liberi, dar care erau permanent supuși unor severe și absurde interdicții (de pildă, interdicția … de a bea cacao!).
  • 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 322: Singurul gând care-l mai consola era că, după ce se scula și-și bea cana de lapte cu cacao, ieșea pe-afară, în spatele blocului.
  • 2003 România liter. (S.), nr. 1, 20: L-am văzut pe Koen c-o ceașcă de cacao.
  • 2007 DEXI.

– Art.: cacáua și cacáoa.

– Pl.: înv. (1, 2) cacaoi (1825 LB).

– Var.: înv. cacáou (pl.: rar cacaouri 1862 PONTBRIANT, D.), cacáu s. m.

– Din ngr. κακάο, fr. cacao, germ. Kakao.

Referințe bibliografice:
<1780–1801> MICU, D., 191, 302; 1872 BARONZI, Lb. Rom., 129; 1903 TDRG, I; 1926 Farmacopeea rom.4, 334; 1949 LTR, I; 1960 SCL, nr. 1, 49; 1983 LR, nr. 5, 493; 1984 LR, nr. 3, 178; 1986 LR, nr. 5, 378; 1987 LR, nr. 1, 55; 2005 SCL, 202; 2024 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar