1.
JUR. Învinuire, incriminare într-un proces; acuzare (2), înv. pâră.
- 1837 Albina Rom., nr. 55, 2372/30: O depeșă telegrafică de la Marsilia primită la Paris înștiințează că … gheneralul Rigni cu un glas s-au declerat nevinovat de toate acuzațiile (pâră) făcute asupra sa.
- 1859 KOGĂLNICEANU, Orat., I1, 132: După procedura noastră, după mai multe interogări acuzatului se face acuzațiunea.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1868 în B. Contemp., II, 215: Acuzațiunea e bazată pre § 6 din legea de presă, adică agitarea în contra întregității coroanei maghiare.
- 1887 Cod. Comer. (1887), 251: În caz însă de acuzațiune de fals, judecătorul penal va putea cere remiterea temporală a registrelor pentru trebuințele judecate.
- 1889 DELAVRANCEA Art. Polit., I, 365: Dar, Doamne, apărarea junimiștilor este un capdoperă de acuzațiune.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1907 Adevărul, nr. 6 402, 3: Acuzațiile sunt aduse de un procuror care e pus direct sub ordinele ministrului liberal.
- 1930 HAMANGIU – NICOLAU, Dr. Roman, I, 215: Nici patronul nu poate intenta o acuzațiune capitală contra libertului său decât cu pericolul de a pierde drepturile de patronat.
- 1940 Curentul, nr. 4 335, 5: Nu poți să nu admiri și acum, la acest meșter al cuvântului, arta cu care își seriază efectele, pentru a cuceri sala, dozajul argumentelor, când încearcă să înlăture acuzațiile aduse împotriva clientului său.
- 1954 VORNIC, Sub pajura, 256: Noi judecăm astăzi acuzațiile ce se aduc acestui inculpat.
- 1971 ELIADE, Noaptea de Sânziene, I, 184: La dosar sunt două acuzații grave.
- 1980 PREDA, Cel mai iubit, III, 809: [Judecătorul] … respingea acuzația și îl achita pe inculpat.
- 1987 DRIMBA, Ist. Cult., II, 204: Din felul în care erau formulate acuzațiile care i s-au adus … reiese că Italos preda studenților săi doctrina metempsihozei, a imortalității sufletului și a vieții viitoare.
- 2011 MO, nr. 677, 3: Aplicarea unei sancțiuni de o asemenea gravitate se încadrează în noțiunea de „acuzație în materie penală”, astfel cum a fost conturată aceasta în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Încă 15 citate
✦
Concr. Discurs al acuzării, pledoarie susținută de acuzare.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1879 EMINESCU, Pub., II, 206: Trei comisari, luați în sânul Camerei și numiți prin alegere, vor fi însărcinați să facă recuizitoriile necesare, să urmărească, să susțină și să termine acusațiunea în fața Senatului.
- 1904 DELAVRANCEA, Coresp., 33: Xenopol și mai ales Take Ionescu susținuseră acuzațiunea admirabil.
- 1922 REBREANU, Păd. Spânz., 296: Chiar harta, asupra căreia pretorul se străduiește să-și întemeieze acuzația de spionaj și trădare, cred că am s-o spulber cumva din dezbateri.
- 1992 CONSTANTE, Evad. Tăcută, 82: Nu știu cum și-au susținut acuzația, în orice caz, eu nu am fost implicată.
Încă 4 citate
✧
Sint. (Calc după fr. chef d’accusation) Cap de acuzație | Capăt de acuzație | Înv. Cap de acuzațiune = motiv pe care se întemeiază acuzarea.
- 1881 DELAVRANCEA Art. Polit., I, 20: S-a preferit a se acuza și pe sub mână juriul examinator, s-au preferit capete de acuzație false și era natural să se prefere; faptele omului nu se dezmint: ele au logica și fatalitatea lor.
- 1882 ZAMFIRESCU, Pub., I, 135: Sunt dator să ating un punct delicat, din care unul din generoșii mei confrați îmi face un cap de acuzație. Am fost acuzat că aș fi publicat un catren pe socoteala lui Pantazi Ghica, după moartea sa.
- 1896 URECHIA, Ist. Rom., IX, 334: La București, Dositei mitropolitul nu primi această nouă instituțiune și, cum vom vedea, i se va face din aceasta un cap de acuzațiune.
- 1941 ARGETOIANU, Îns., XI, 404: Capetele de acuzație aduse împotriva lui Daladier sunt următoarele […].
- 1969 Înainte, nr. 7 442, 5: Când a fost inițiat complotul, când a fost descoperit și cine au fost participanții? S-au întrebat însă observatorii de presă, după ce oficialitățile rhodesiene au făcut cunoscute capetele de acuzație aduse împotriva reverendului.
- 1987 România lib. (Z.), nr. 13 305, 3: Capetele de acuzație îndreptate împotriva tânărului militant – „membru activ, agitator și bun propagandist comunist și antifascist”.
- 2001 Cuv. liber., nr. 3 532–3 533, 6: Toate capetele de acuzație au căzut, astfel că Bill Gates … poate liniștit să-și continue programele sale.
Încă 6 citate
✧
Sint. (Calc după fr. mise en accusation) Punere sub acuzație | Punere sub acuzațiune = punere sub acuzare.
- 1883 Timpul (Z.), nr. 228, 3: Actele fură predate procurorului pentru elaborarea actului de punere sub acuzațiune.
- 1897 Epoca, nr. 578, 3: După o obstrucțiune a stângei, cauzată de propuneri și apeluri nominale cari țin trei ore, se reia discuția asupra propunerei de punere sub acuzație a ministerului.
- 1915 MO, nr. 53, 2 598: Considerând că a trecut mai mult de 10 zile, de când zisa deciziune de punere sub acuzație s-a notificat numitului acuzat, fără ca acesta să se înfățișeze și să se constitue prizonier.
- 1980 SÎRBU, Adio, II, 360: În caz că mintea meu va fi limpede așa cum o simt acum, vă asigur că vă voi ajuta să alcătuiți un dosar de punere sub acuzație pentru crimă și jaf de drept comun a trădătorului.
- 2006 Even. Zilei, nr. 4 531, 20: De asemenea, adjunctul procurorului nu a menționat nimic nici despre o eventuală punere sub acuzație a actorului pentru exces de viteză.
Încă 4 citate
✧
P. ext.
- 2000 DUMITRESCU-BUȘULENGA, Eminescu, 202: La 16 iulie, ministrul Chițu cerea procurorului deschiderea anchetei. Cabala liberală, condusă la Iași de Andrei Vizanti și D. Petrino, întregea prin punerea sub acuzație a lui Eminescu, toată manevra defăimătoare la adresa Junimii și a conservatorilor și, în special, a lui Titu Maiorescu.
✧
Sint. Cameră de punere sub acuzație v. cameră.
✧
Loc. vb. (Calc după fr. mettre en accusation) A pune sub acuzație | A pune sub acuzațiune | A pune în acuzație = a acuza în instanță; a învinui.
- 1866 BUJOREANU, Col. Legiurile Rom., I, 1 837: Procurorul local este obligat, pe de o parte, a comunica comitetul, iară, pe de alta, a pune sub acusație pe vinovați.
- 1881 MO, nr. 27, 635: Nu comitetul de instrucțiune, ci Adunarea, când va decide că este loc de a pune sub acusațiune un ministru, are dreptul de a decreta și arestarea preventivă, și numai în acest cas.
- 1928 MO, nr. 103, 4 211: Având în vedere deciziunea Camerei de punere sub acuzare a Curții de apel din Constanța, prin care se declară că este loc de a fi puși sub acuzațiune Catinca Gh. Niță și Vasile Damastoc … ordonăm.
- 1940 Universul (C.), nr. 39, 9: Complotiștii din Statele Unite au fost puși sub acuzație.
- 1968 T. GEORGESCU, Mărturii fr., 153: Mai mulți boieri au adresat o petiție lui Fuad Efendi, tinzând să pună sub acuzație toate persoanele care au avut un rol activ în această ultimă mișcare.
- 1997 BREBAN, Riscul, 348: Procesul lung și spectaculos al Afacerii Watergate a demonstrat întregii lumi sănătatea instituțiilor ei, reala separare a puterilor în stat, curajul și forța unor „mărunți” magistrați de a trimite în judecată, de a pune sub acuzație pe cel mai puternic om al lumii, Președintele S.U.A.
- 2006 DGLR, V, 22: Pustnicul din sala de așteptare are pasiunea proceselor, modul lui de a cunoaște este a pune în acuzație, adevărul – pentru a fi acceptat – trebuie să treacă mai întâi printr-o lungă contestație.
Încă 6 citate
✧
Loc. vb. A scoate de sub acuzație = a dezvinovăți, a disculpa.
- 1894 Timpul (Z.), nr. 94, 1 894: Dintre membrii noului comitet au făcut parte din comitetul dat în judecată numai d-nii Vasile Ignat și dr. I. T. Mera, cari, prin o hotărire a curții de apel din Budapesta, au fost scoși de sub acuzație.
- 1914 Universul (C.), nr. 88, 7: Deputatiunea s-a retras apoi mulțumită, că a convins pe guvernator de loialitatea lor față de monarhie, fiind astfel scoși de sub acuzația gravă că ar sta din legături cu Liga Culturală.
- 1922 Viitorul, nr. 4 225, 5: O Telegramă din Alefid anunță că venizeliștii democrați arestați pentru publicarea memoriului antidinastic au fost scoși de sub acuzație și liberați.
- 1962 REGLEANU, Doc. Revol., 349: Serdarul Ioan G. Florescu, acuzat a fi luat parte în revoluție, cere generalului Duhamel să fie cercetat și scos de sub acuzație.
- 1980 PREDA, Cel mai iubit, III, 1 523: Clasica situație: condamni ferm la închisoare un om care a furat o sticlă de bere și scoți de sub acuzație un șnapan care a adus mari pagube societății.
- 2004 DGLR, II, 38: În urma investigațiilor întreprinse C[antacuzino] este scos de sub orice acuzație.
Încă 5 citate
✦
Concr. Rar Ceea ce se impută cuiva; faptă incriminată.
- 1871 Cod. Pen. (1864) – Adn., 61: Starea de recidivă a unui acusat este un element de agravare a pedepsei independent de faptul acusațiunei.
2.
Învinuire, acuzare (1), acuză (2); culpabilizare, incriminare.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1851 STAMATI, D.
- 1857ARISTIA, Parallela, I, 15/28: Au răsărit acuzațiuni asupra lui Egeu din partea cetățenilor.
- 1857 POLIZU, Vocab.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1878 EMINESCU, Pub., II, 5: Alăturând „Corespondența politică” cu acuzațiunile „Românului” vedem că știrile acestea trebuie să aibe unul și acelaș izvor.
- 1889 LAHOVARI, Discursuri, II, 48: Prin urmare acuzațiunea domnului Carp este nedreaptă pentru trecut, și pentru prezent este și mai nedreaptă.
- 1893 DDRF, I.
- 1895 ZAMFIRESCU, Coresp., VIII, 337: Simt însă nevoia să protestez împotriva acuzațiunei de imoralitate.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1904 CHENDI, Period., III, 136: El este ignorantul fără scrupule, care nu-și dă seama de greutatea unei acuzațiuni ridicată în public … e lașul care insinua, întrebuințând fraze neprecise, cu subînțelesuri și aluziuni.
- 1917 DELAVRANCEA, Discursuri, 591: Ați adus grave acuzațiuni partidului din care ați făcut parte mai ieri-alaltăieri.
- 1923 ARGHEZI, Spini, 208: Este de la sine înțeles că acuzațiilor cu vorbe precise, odată formulate, trebuie neapărat și imediat să le corespundă dovezi precise.
- 1934 IONESCU, Nu, 214: Acuzația pe care mi-o aduc că sunt lipsit de conștiință și moralitate literară este întemeiată, dar … refuz să o iau în serios.
- 1951 A. VOINESCU, Jurn., 624: Cât despre acuzația superficială că i-ar amăgi pe tineri, e stupid! El se adresează tinereții compacte și oamenilor maturi.
- 1968 IVASIUC, Interval, 52: Nu se aduceau acuzații de un anumit fel.
- 1984 Cinema (R), nr. 9, 17: Toate aceste acuzații nemiloase le aduce într-un „Paris Match” al vremii publicista Katherine Pancol.
- <1990–1992> CONSTANTE, Evad. Imposibilă, 21: În regim comunist, orice acuzație, chiar și cea mai aberantă, este luată în serios.
- 1991 BLANDIANA, Eu, 184: Mi se pare ridicol să fiu acuzată că am tipărit cărți sub comuniști …, iar acuzația aceasta ridicolă îmi este adusă de oameni care au publicat cărți întregi de imnuri și ode închinate dictatorului și familiei sale.
- 2001 PATAPIEVICI, Omul, 227: Spre pildă, acuzația tot mai frecventă – din partea celor care se cred „progresiști” și în pas cu spiritul neapărat emancipator al timpului … spune Bloom, „reflectă atitudinea morală a regimului nostru”.
Încă 21 citate
✧
Loc. vb. A ridica o acuzație | Înv. A ridica acuzațiuni v. ridica.
– Pronunțat: -ți-e-.
– Pl.: acuzații.
– Var.: înv. acuzațiúne (scris și: acusațiune), înv., rar acuzăciúne (1851 STAMATI, D.), accusáție (1848 NEGULICI, Vocab.) s. f.
– Din fr. accusation, lat. accusatio, -onis. – Acuzăciune, cu românizarea sufixului.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2006 URSU – URSU, Împr. Lex., II; 2007 DEXI; 2023 DELR2 s. v. acuza (delr.lingv.ro).