Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACÚSTIC, adj., s. f., adv.
I. Adj.
1. Care emite, transmite sau recepționează sunete; care ține de producerea sau receptarea sunetelor.
  • 1825 VÂRNAV, Loghica [Glosar]
  • 1831 Albina Rom., nr. 9, 362/21: Nouă aflare a unui scaun acustic (de auz). Cei vechi s-au îndeletnicit mai mult decât noi cu începuturile și formarea tonurilor.
  • 1848 NEGULICI, Vocab., 18: Instrumente acustice se numesc cele ce măresc sunetul sau auzirea.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1944 IORDAN, Stil. Lb. Rom., 53: La marea majoritate a consoanelor … se disting trei momente: imploziv, … ploziv, … exploziv (depărtarea sau deschiderea lor, pentru ca aerul să iasă și să producă vibrațiile acustice).
  • 1951 LTR, III, 245: De obicei se folosesc lămpi de diferite culori pentru semnale optice sau sonerii, claxoane, sirene pentru semnale acustice.
  • 1956 ALEXANDRU, Instr. Muzic., 58: Lucrând empiric, Lăcătuș a izbutit să-și potrivească fluierele după principiul acustic al armonicelor apropiate: fundamentală-cvintă și octava fundamentalei, întocmai ca în cazul fluierelor construite odinioară pentru ansamblu.
  • 1968 IVASIUC, Interval, 209: Adierea de aici … nu putea să fie manifestarea acustică a unui asemenea loc.
  • 1974 SIMION, Scriit., I, 657: Personajele lui Velea rotunjesc sau alungesc silabele, vorbesc în dungă, schimbă accentul, întind sau scurtează sunetele, comunicând un al doilea mesaj, totul cu un extraordinar simț acustic.
  • 1983 Magazin, nr. 1 358, 2: Semnalele acustice utilizate vor fi memorate de pești.
  • 1986 România lib. (Z.), nr. 12 846: Cu ajutorul unor echipamente acustice perfecționate, a stabilit că sunt infrasunete.
  • 2003 PÂRVULESCU, Buc., 329: Oameni vii fiind, au griji, probleme, spaime: Perpessicius n-are brațul drept, Camil Petrescu trebuie să-și comande în Franța un aparat acustic și nu-i ajung banii, Arghezi are astm, Eugen Ionescu e mic de statură și puțin fotogenic, lucru pe care îl uiți imediat atunci când vorbești cu el.
Sint. (Calc după fr. vase acoustique) Vas acustic = vas de lut ars sau de bronz folosit în teatrele antice și în bisericile medievale pentru augmentarea vocilor actorilor, preoților sau cântăreților.
  • 1990 DRIMBA, Ist. Cult., III, 391: Este vorba de un sistem … pe care constructorii și l-au însușit încă din sec. XI, … și care consta în încastrarea în zidărie (în special în cea a bolților) a unor vase acustice.
Sint. ANAT. Organ acustic = element anatomic din componența urechii, cu rol în receptarea sunetelor; p. gener. ureche.
  • 1858 FILIMON, Pub., 330: Sirenile și Orfeii … au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plângem banii.
  • 1881 ZAMFIRESCU, Pub., I, 5: Doamna … se pleacă la fiecare cinci minute spre organul acustic al diplomatului șoptindu-i.
  • 1912 Natura, VIII, 322: Și astfel în urechea noastră, pe lângă organul acustic, avem un organ de simț al spațiului și unul de simț al timpului.
  • 1988 D. Enc. Psihiatr., II, 358: Hipoacuzie [=] Diminuare a acuității auditive, care poate avea drept cauze leziuni cu localizare diversă: … la nivelul urechii interne sau al organului acustic (hipoacuzie de percepție).
Sint. (Din fr. cornet acoustique) Cornet acustic = a) dispozitiv în formă de pâlnie care receptează undele sonore și le mărește intensitatea, folosit în trecut mai ales pentru ameliorarea auzului în cazul persoanelor cu deficiențe auditive.
  • 1857 MARIN, Noțiuni de fisică, 420: Corneții acustici reflectă asemene undele sonore … și le concentru spre a le da mai multă … amplitudine.
  • 1887 Universul (C.), nr. 273, 2: Sunetul fluierului se transmite astfel din undă în undă cu o mare repeziciune, și, când cea din urmă undă lovește cornetul acustic al altui vapor, pune în mișcare un clopoțel electric așezat tot în cabina căpitanului.
  • 1898 D. Muz. Voci, I, 23.
  • 1901 CARAGIALE, Proză, 1297: Cocoana caută în plasă și dă jos un cornet acustic, domnul îl ia și-l pune cu gura cea strâmtă la ureche.
  • 1964 ABC Săn., 42: Cornetele și tuburile acustice sunt dispozitive simpliste, de domeniul trecutului.
  • 1980 Magazin, nr. 1 206, 9: Cornetul acustic folosit cândva pentru amplificarea sunetelor este astăzi o piesă de muzeu.
  • 1997 Magazin, nr. 17, 14: Un verișor al meu a primit rolul lui Romeo tocmai când și-a cumpărat proteza auditivă, cornetul acustic îl uitase pe o bancă-n Cișmigiu.
P. anal.
  • 1957 ROSETTI, Intr. Fon., 36: Urechea e compusă din trei părți: 1. Urechea externă, cu pavilionul (1), un fel de cornet acustic.
Fig.
  • 1920 PAPADAT-BENGESCU, Don Juan, 161: Am luat un cornet acustic – mi se pare că e pantoful de brunel al Papei Galiano al 13- lea, pe care-1 păstrează Don Camillo pe masa cea mare din pretoriu.
  • 1932 DUCA, Portrete, 108: Azi nu se mai poate vorbi pentru sală. Se vorbește pentru cornetul acustic unde, fără să fii văzut, ești redat deformat și strident. Se vorbește pentru ziar, care reproduce numai litera rece.
  • 1977 Vatra, nr. 8, 2: Privit cu lupa și ascultat în cornetul acustic, degustat și pipăit cu luare aminte, cuvântul e scos din contextul livresc, probat, încercat, tăiat și simțit, înainte de a fi pus într-un nou context lexical, în aparență altul, în esență același.
b) portavoce.
  • 1978 Flacăra, nr. 16, 26: Mai aveam vreo jumătate de oră, când cineva strigă prin cornetul acustic de pe vapor: – Toți românii care pleacă să urce și să vină pe vapor, fiindcă se face revizia pașapoartelor.
  • 1994 Contemp. (S.), nr. 49, 6: Primarul tuși în cornetul acustic și luă cuvântul de gât ca să-l stranguleze, dar acesta rezistă.
Sint. (Din fr. tube acoustique) Tub acustic = tub lung care servește la transmiterea vocii la distanță (pe nave, în puțuri miniere etc.).
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1958 CIPRIAN, Amint., 300: Aș fi vrut ca … printr-un tub acustic să-l aud pe Alexandru Mavrodi perorând, în cerc închis, împotriva autorului, care „prea era răpănos ca să poată face față” exigențelor vestimentare … la sărbătoarea culturală de la Berna.
  • 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 92: Telefoane și portavoci – tuburi acustice.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 420: Concentrați asupra muncii lor, rotind potențiometre, urmărind ecrane pe care pulsul națiunii abia dacă se mai zărea, rostind în tuburi acustice de aramă comenzi nazalizate, cei din sală păreau stăpâni pe situație.
(Ca termen de comparație)
  • 1925 VORONCA, Proze, II, 132: Compartimentul [trenului] înclinat ca tub acustic și trupurile se legau într-o vorbire ciudată, creând cuvinte, răstălmăcind înțelesuri.
Sint. ANAT., MED. (Calc după fr. nerf acoustique) Nerv acustic = al optulea nerv cranian, prin care se transmit senzațiile auditive către scoarța cerebrală.
  • 1868 Conv. Liter., nr. 13, 212: Aceasta merge atât de departe încât tăierea chiar a nervului văzului nu produce durere, ci numai o scăpărare luminoasă celui operat și aceea a nervului acustic numai o impresiune de sunet.
  • 1873 MAIORESCU, Crit., I 234: Tonul gol al vocalelor și consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă și creierii sunt turburați numai de necontenita vibrare a nervilor acustici.
  • 1890 BABEȘ, Opere, I, 166: Infiltrațiunea a observat-o în sistemul romboidal … și mai cu seamă în diferite rădăcini ale nervului acustic.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1910 ANTONIADE, Bergson, 34: Unei senzațiuni de sunet, de pildă, îi corespunde o anume vibrațiune de timpan și o zguduire a nervului acustic.
  • 1928 RĂDULESCU-MOTRU, Personalismul, 486: Nervul acustic transmite iritațiunea în centrul nervos.
  • 1948 PARHON, Bătrânețea, 64: Printre alterațiunile descrise de unul sau altul din acești autori, reținem acumulațiunea de cerumen, pierderea elasticității pielii conductului auditiv extern … și degenerescența nervului acustic.
  • 1963 Natura - Biol., nr. 1, 41: În acest nucleu caudal se opresc fibrele nervului VIII (nervul acustic) .
  • 1971 KREINDLER, Neurol., I, 214: Paralizia facială, prin meningită bazală sifilitică, este uneori bilaterală. Prinderea nervului acustic poate duce la tinitus și la surditate.
  • 1999 BADIU – PAPARI, Adaptologie, 284: Organizarea tonotopică (principiul localizării) de la nivelul membranei bazilare se păstrează și în nervul acustic și chiar mai departe, în nucleii cohleari.
  • 2007 D. Medic. (2007), 305: Toate aceste c[anale] cilindrice membranoase au formă de potcoavă … se deschid în utricula labirintului membranos, prezentând la una din extremități câte o ampulă din care pleacă fibre ale nervului acustic.
Sint. FIZ. Spectru acustic v. spectru.
2. Care ține de sunet, privitor la sunet; de natura sunetului; p. restr. care are o sonoritate plăcută; sonor.
  • 1882 Columna, nr. 3, 130: Ambele aceste criterie sunt controlate prin efectul acustic al sonului asupra urechilor.
  • 1897 Opinia, nr. 32, 2: Un nume pe care-l strigă nelămurit îmi amintește exact o surioară care mă strigă „bădie!…” Aceleași sunete, aceiași voace… Bizară iluzie acustică.
  • 1910 Transilvania, nr. 1–2, 7: Sunetele și cuvintele auzite lasă în sufletul nostru un fel de urmă, ele se întipăresc și rămân acolo ca imagini acustice (eventual și optice, dacă cuvintele sunt scrise).
  • 1926 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 55: Muzica trebuie ascultată, poezia citită, trecând ușor peste materialitățile acustice, peste detaliile plastice ale acordului.
  • 1936 VIANU, Estet., 258: Mai cu seamă în mișcarea simbolistă, înzestrarea acustică a poeților s-a bucurat de o deosebită valorificare, încât pentru mulți dintre scriitorii curentului, poezia devine, de fapt, o varietate muzicală.
  • 1940 PUȘCARIU, Lb. Rom., I, 68: Deși dezarticulând pronunțăm sunetele altfel decât în vorbirea normală, impresia acustică nu se modifică în mod esențial.
  • 1954 Gram. Lb. Rom., I, 68: Rostirea lui „h” ca o velară produce aproape același efect acustic ca aceea a lui „h” laringal.
  • 1964 Ist. Lit. Rom., I, 405: Cronicarul întrebuințează comparații cu efect acustic.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 180: Varianta lui Sadoveanu este indiscutabil deosebit de frumoasă. Începutul mai cu seamă e de un splendid efect acustic.
  • ante 1980 CARAMAN, Descolind., 450: Horațiu … nu a făcut altceva decât să pună la contribuție și aspectul acustic al lui, din care el a vrut să scoată un maximum de efecte grotești.
  • 2003 CĂRTĂRESCU, Pururi tânăr, 136: Iaru se străduiește să producă efecte optice, acustice, sinestezice, cel puțin două-trei pe fiecare vers, sacrificând de multe ori însăși ideea poemului.
  • 2016 Man. Fiz. XI, 79: Caracterizarea subiectivă a sunetului recepționat se face … în funcție de senzațiile acustice pe care acestea le produc și de aspectele calitative și cantitative pe care urechea le poate selecta.
(Adverbial) Rar
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1971 Contemp. (S), nr. 1 287, 4: Plafonul sălii este calculat acustic ca principala sursă de reflectare a sunetului.
Fig.
  • 2003 PLEȘU, Despre îngeri, 162: Îngerii sunt cutia de rezonanță a Creației, nimbul ei acustic.
II. S. f.
1. FIZ. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării și recepționării sunetelor, al cauzelor care le produc, precum și al efectelor în urma interacțiunii acestora cu mediul pe care îl străbat.
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., I, 40r/28: Acustică … adică știința sunetelor, glasurilor.
  • 1842 ASACHI, Lex., I, 812/52.
  • 1848 NEGULICI, Vocab., 18.
  • 1857 MARIN, Noțiuni de fisică, 407: Legile … cele mai importante ale acusticei.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1886 BARCIANU-POPOVICI, D.
  • <1884–1909> MAIORESCU, Prel. de filos., I, 151: Fizica se împarte în cinci părți: A. Barologia … C. Acustica.
  • 1893 DOBROGEANU-GHEREA, St. Crit., III, 159: O descoperire a lui Helmholtz în acustică ori în optică e mai importantă pentru estetica științifică decât toate speculațiunile esteticii metafizice moderne luate împreună.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1897 PONI, El. Fis., 312: Parte a fisicei care se ocupă cu studiul sunetelor se numește acustică.
  • 1920 Viața Rom. (R.), nr. 4–6, 322: Acustica dovedește că sunetul este produs prin vibrațiile corpurilor materiale.
  • 1933 BLAGA, T. Cun., 207: Atragem atențiunea asupra tuturor acelor domenii de o fantastică varietate, unde ideea determinismului mecanicist s-a realizat teoretic, în răspăr sau din flanc față de fenomenele experienței: în acustică, în optică, în calorică.
  • 1956 SANIELEVICI, Radioact., I, 11: S-au constituit … definitiv disciplinele denumite acustică, optică, căldură etc.
  • 1961 CĂLINESCU, Cron., 328: Muzica este, ca și arhitectura, o artă prin care, cu procedee fizice foarte exacte, verificabile la capitolul acustică al fizicii generale, producem o vastă serie de emoții inteligibile, reductibile la o idee.
  • 1969 BĂNCILĂ, Teor. Cun., 119: Pictori, arhitecți, muzicanți au făcut cercetări de acustică, arhitecții au trebuit să facă și inginerie.
  • 1984 DRIMBA, Ist. Cult., I, 655: Acestor mari fizicieni [Euclid și Ptolemeu] le sunt atribuite fiecăruia câte un tratat de acustică.
  • 2008 în D. Locuri. Liter., 214: In Zilele regelui, Filip Florian imaginează un joc care, amestecând „acustica cu geografia și strădania cu toponimia”, creionează o hartă sonoră a clopotnițelor Bucureștiului.
(Cu indicarea domeniului de aplicare)
  • 1948 V. MARIAN – ȚIȚEICA, C. Fiz., 1: Acustica se poate împărți în acustică fiziologică și acustică fizică.
  • 1973 România lib. (Z.), nr. 8 898, 3: La baza dezvoltării ramurilor noi apărute – hidroacustica sau acustica subacvatică, geoacustica (unde seismice), sunete în atmosferă, bioacustica, acustica fiziologică, psihoacustica, electroacustica, sonicitatea ultrasonică ș.a.m.d. – situate la granița dintre acustică și diferitele domenii ale științei și tehnicii.
  • 2008 D. Term. Muzic.2, 24: Prin specializare continuă a conținutului său, în raport cu scopurile urmărite și cu cerințele vieții, din a[custică] s-au dezvoltat cu timpul mai multe ramuri particularizate: a[custica] fizică (studiul tuturor fenomenelor legate de vibrațiile mecanice), a[custica] arhitectonică sau a[custica] sălilor.
2. Capacitate de a percepe sunete; auz.
  • 1860 FILIMON, Escurs., 193: Muzica și poezia sunt chemate a produce în inima omului efecte mult mai mari … prin facultatea acusticei.
  • 1885 KOGĂLNICEANU, Orat., III3, 247: Nu cred că în privința acusticei președintele nostru să fie privilegiat ca numai Domnia Sa să audă bine și noi toți rău.
  • 1943 FRUNZETTI, Pegas, I, 27: Fără ochi, sunt ca un călător în tren, noaptea, livrat acusticii, și-mi sunt toate ritmurile fizice strict programate de o mișcare ce nu-i a mea.
  • 1981 Flacăra, nr. 38, 18: Fiecare spectator vine la teatru cu propria sa acustică.
Concr. Sunet, zgomot.
  • 1933 CĂLINESCU, Cartea nunții, 56: Numai Ghenca … scuturând lingura, lua în ea, farmaceutic, cantități mici de lichid, pe care îl sorbea fără acustică, încet, obiectiv, protocolar.
3. MUZ. Disciplină care se ocupă cu studiul sunetelor și al proprietăților fizico-matematice ale sistemelor muzicale.
  • 1846 WACHMANN, Pr. Muz., 37/3: Tonurile întregi, după încercarea acusticei, iarăș sunt de două deosebite mărimi.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1886 BARCIANU-POPOVICI, D.
  • 1898 D. Muz. Voci, I, 24: Acustician ie acel ce se ocupă special cu studiul acusticei.
  • 1906 IBRĂILEANU, Opinii, 55: Vreau să zic că poezia sa uneori e sugestivă și pentru cuvântul că ne dă o așa notă, încât aceasta se stinge în suflet la moment, fără a produce acea vagă sonoritate care, în acustică, se numește „armonicele unui sunetˮ.
  • 1960 AVRAMESCU – CÂNDEA, Intr. Docum., 318: Un cavaș, de pildă, poate figura și într-un muzeu de artă populară, și într-o colecție de instrumente muzicale, și într-un muzeu tehnic la secția de acustică.
  • 1969 BĂNCILĂ, Teor. Cun., 119: Sculptorii … pictorii, arhitecți, muzicanți au făcut cercetări de acustică, arhitecții au trebuit să facă și inginerie.
  • 1984 DRIMBA, Ist. Cult., I, 285: În schimb, în sec. XIII e.n. apar în India idei care anticipează teoria corpusculară a luminii enunțată de Newton. Sau, în acustică, teoria potrivit căreia înălțimea unei note (deci numărul vibrațiilor) este în raport invers proporțional cu lungimea corzii emițătoare.
Fig.
  • 1936 D. PROTOPOPESCU, Fenomenul, 120: Acustica politică engleză recunoaște un pian: conservatorul, și un pianist: liberalul.
4. Calitate a unui spațiu de a permite receptarea clară și nedeformată a sunetelor, de a asigura o bună rezonanță.
  • 1869 Familia (F.), nr. 46, 549: Artistul cel mai consumat nu face niciun efect, fiindcă mai cu seama, într-o sală de teatru defectuoasă – ca a noastră – pentru acustică, nu poate fi auzit, și prin urmare nu poate fi aprețuit pe deplin.
  • 1870 Familia (F.), nr. 41, 486: Sala, clădită într-un capăt departe de centrul orașului, avea pe lângă acesta și alte defecte. Lăsând că era lipsită de acustică, dar era umedă și rece, actorii căpătau junghiuri, junghiurile aduceau oftică.
  • 1886 BARCIANU-POPOVICI, D.
  • 1931 C. PETRESCU, Calea Victoriei, 205: Clădirea aceasta are o acustică absurdă.
  • 1937 C. DELAVRANCEA, Arpegii, 104: Doi mari muzicieni au dat un concert împreună joi, 9 decembrie … în sala Aro, unde acustica nu e favorabilă.
  • 1958 T. POPOVICI, Setea, 169: Cel mai straniu lucru din toată casa era acustica ei neobișnuită.
  • 1970 R. PETRESCU, M. Iliescu, 24: Poate că spațiul … avea o acustică specială.
  • 1974 SORESCU, Jurn., 1 194: Scriitori din toată lumea, compozitori hipnotizați de concertele lui Karajan, luând cu asalt acustica bisericilor, unii râcâind direct pe timpan, … toți se simt aici ca la ei acasă.
  • 1990 DRIMBA, Ist. Cult., III. 395: Un element care servește desfășurării serviciului religios are drept scop amplificarea acusticii edificiului.
  • 2003 PÂRVULESCU, Buc., 144: Cu cele șase coloane ionice care străjuiesc intrarea și cele opt trepte, cu sala lui rotundă și intimă, de o acustică perfectă, Ateneul rămâne locul de întâlnire al melomanilor.
  • 2008 D. Term. Muzic.2, 24: Prin specializare continuă a conținutului său, în raport cu scopurile urmărite și cu cerințele vieții, din a[custică] s-au dezvoltat cu timpul mai multe ramuri particularizate: a[custica] fizică … a[custica] sălilor.

– Pl.: (I) acustici, -ce.

– Gen.-dat. și: (II) înv. acusticei.

– Var.: înv., rar acusticésc, -eáscă (1825 VÂRNAV, Loghica) adj.

– Din fr. acoustique.Acusticesc < ngr. ἀκουστικός, fr. acoustique (cu echivalarea sufixului).

Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 D. Muz. (1905); 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 154, 185; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar