1.
Adj. (Despre oameni) Care percepe anumite sunete fără a identifica sursa care le-a produs; (despre sunete) care este perceput fără să fie identificată sursa.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1898 D. Muz. Voci., I.
Încă un citat
2.
S. m. FILOZ. Nume dat discipolilor lui Pitagora care ascultau lecțiile acestuia din spatele unui
văl, fără a-l putea vedea.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1960 CF, nr. 4, 117: Își fac locul preocupări speculative, care se manifestă, îndeosebi, la cea de-a doua generație de pitagoricieni, când aceștia nu s-au scindat, dar s-au diferențiat în acusmatici (ascultătorii, tăcuții) și matematicieni (învățații).
- 1981 Ramuri, nr. 2, 16: Pitagoricienii care apar în dialogurile lui Plutarh nu sunt simplii „acusmatici”, ci reprezentanți ai tendinței filosofice a sectei.
- 2004 D. Enc., V, 369: Deși pitagoricienii s-au scindat destul de devreme în „acusmatici” sau „pitagoriști”, preocupați mai mult de latura mistică, … combinația dintre religie, matematică și filozofie a rămas o caracteristică esențială a p[itagoreismului].
- 2008 D. Term. Muzic.2, 253: Hippasos, primul acusmatic pitagoreic, despre care se spune că s-ar fi servit de disc în metoda sa experimentală muzicală.
Încă 4 citate
✧
P. anal.
- 1986 Orizont, nr. 28, 6: Creditul acordat rigorii măsoară, însă, la Petru Jecza, toate etapele în devenirea sa ca sculptor. … A fost, de aceea, mai întâi, un acusmatic, căci spre a ajunge un „geometru”, un „mathematikos”, el s-a supus normei tăcerii.
✦
(Adjectival) Ale căror conținuturi sunt accesibile la nivel de suprafață.
- 1968 V. FLORESCU, Lit. Veche, 18: Tot în această categorie de scrieri acusmatice trebuie socotite și cărțile oracolelor, cele ale diferitelor „confrerii religioaseˮ cu mistere care și astăzi stârnesc curiozitatea.
- 2014 Dilema veche, nr. 230, 12: Folclorul la care eram expus era un folclor acusmatic, o emisie de ritmuri și versuri fără interpreți care să aibă mai mult decât concretețea unei poze prelucrate de copertă de album.
Încă un citat
3.
Sint. (Din fr. musique acousmatique) Muzică acusmatică = muzică (electronică) realizată în așa fel încât să fie imposibilă identificarea
sursei în realitatea concretă, pentru a crea diverse asocieri mintale inedite.
- 1987 Luceafărul (R. US), nr. 11, 5: Orientările de tip minimalist sunt cultivate cu precădere de Mihnea Brumariu … în timp ce, la Fred Popovici, … preocupările pentru așa-numita muzică acusmatică, tălmăcind direct interiorul și procesualitatea genezei sunetului muzical, își au loc dominant.
- 2019 MERCEAN-ȚÂRC, Muzicoanalitice, 112: Compozitorii de muzică acusmatică pot folosi zgomote din natură sau din mediul înconjurător, citate, fragmente muzicale sau vocale … dar în general prin transformare … ei deformează, descompun, dezintegrează, distorsionează parametrii naturali ai sunetelor.
Încă un citat
✧
(Despre compoziții sau tehnici muzicale)
- 2008 D. Term. Muzic.2, 520: Este vizată în aceste demersuri o reîntoarcere la sursele ancestrale, respectiv revelarea unei anumite aure sonore prin intermediul unui instrumentar de lucru propriu celor doi creatori: tehnica monocordului, cea acusmatică (de ocultare a sursei sonore), concepția fenomenologică asupra compoziției muzicale.
- 2019 MERCEAN-ȚÂRC, Muzicoanalitice, 111: Compozițiile acusmatice sunt realizate printr‐o tehnologie sofisticată de prelucrare a sunetului.
Încă un citat
– Pl.: acusmatici, -ce.
– Din fr. acousmatique.
Referințe bibliografice:
2006 NDU; 2007 DEXI.
