Intranz. Înv., Transilv. A se îndrepta (în grabă sau în număr mare) spre o anumită destinație; fig. a se revărsa spre.
- 1825 LB.
- 1850 ISER, Vocab.
- 1853 Telegraful, nr. 32, 12/16: Trupul e acela prin care stăm noi în legătură cu lumea aceasta materială, ce ne împresoară, prin care ne căștigăm o mulțime nespusă de cunoștințe frumoase, prin care ne acurg nenumerate plăceri, prin care numai singur putem lucra în afară, putem folosi lumea și putem agonisi la ai nostri plăceri și a le arăta iubire.
- 1865 CODRU-DRĂGUȘANU, Peregr., 225: În giurul Parișilor sunt vile sau case de desfătare foarte frumoase și grădine delicioase făcute mai ales pentru străinii cei mulți, cari acurg aci.
- 1868 Transilvania, nr. 23, 555: După ce preoțimea cu ocasiunea serbatoarei santei Mariei este împedecată de a acurge la adunări, tempul adunarei viitoarie să se defigă seau înainte, seau după decurgerea postului amentit.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1872 Transilvania, nr. 5, 54: Când la înființânda universitate s-ar propune diversele specialități de scienție, în limbele usitate în această țieară … s-ar da și tenerimei române, ce va acurge la acest foculariu de cultură, din diverse părți, dorita ocasiune de a ascult studiale respective în limba sa.
- 1877 Transilvania, nr. 10, 115: Soarele însă provoacă mișcarea aerului si prin aceasta din ținuturi mai tare încălzite acurge preste ținuturi mai puțin încălzite, mai reci, vânt cald, si viceversa.
- 1884 în B. Contemp., II, 266: D-na Gáll au îndemnat pre tineri să aranjeze o serată muzicală … încredințându-i că venitul va fi mare, deoarece se va aduna lume multă la conferința de vineri, care apoi va acurge la serata tineretului.
- 1886 BARCIANU-POPOVICI, D.
Încă 10 citate
– Prez. ind.: acúrg și înv., reg. acúr.
– Din lat. accurrere (românizat după curge).
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1960 St. Form. Cuv., II, 13; 2001 MDA, I; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
