În felul unui actor (2), ca un actor (2), de actor (2); din punct de vedere actoricesc.
- 1911 Universul (C.), nr. 147, 2: Ludovic înțelese. De altfel misterul, complicitatea, îl mai liniștise. Actoricește, el spuse: – Da, e adevărat, iubesc mult pe Francine și ea mă iubește…
- 1926 VIANU, Arte, 221: Trebuie să adăugăm că nu toți scriitorii de teatru au facultatea să imagineze scenic și actoricește.
- <1938–1948> STREINU, Crit. Liter., II, 305: Am fi simțit cât de verbal și cât de actoricește suntem constrânși de firea care se apără de moarte, să participăm în adevăr la marea nenorocire.
- 1958 Viața rom. (R. US), nr. 10, 164: Psihologică, dar nu psihologistă, piesa admirabil servită actoricește își dezvăluie sensuri nebănuite în trecutul spectacol.
- 1962 Contemp. (S.), nr. 33, 52: Acest fapt explică de ce spectacolul a fost dominat actoricește nu de personajul central, inginerul Andone, ci de Jana Mincu, care ar fi trebuit să-i dea o replică.
- 1981 Viața rom. (R. US), nr. 7, 80: Prevenind actoricește critica prin autocritică, ne declară cu un suspect zel: „Știu că nu o dată am putut fi acuzat … de exagerare.”
- 1998 M. RĂDULESCU, Ist. Lit. Det., I, 149: Subiectul său „joacă” actoricește, în respectiva scenă, în fața publicului; tot astfel îl vom simți și mai departe; deci, undeva în subtext, trebuie căutată o dedublare a personajului.
- 2006 Apostrof, nr. 9, 35: O superproducție bine condusă regizoral și actoricește a fost Trăiește!
Încă 7 citate
– Actor + suf. -icește sau de la actoricesc.
Referințe bibliografice:
1943 IORDAN, Lb. Act., 174; 2023 DELR2 s. v. actor (delr.lingv.ro).
