Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACTÍV, -Ă adj., s. n.
(În opoziție cu pasiv)
I. Adj.
1. (Mai ales despre persoane) Care este implicat intens într-o acțiune, într-o ocupație.
  • 1785 De lipsă cărtice, II, 10/10: De unde de lipsă e, ca învățătoriu nu numai încătu-i despre partea sa activ, acurat, chiar a le da înainte, a le scrie, a le dezvolba, a-i întreba și a proceti, la care el peste toata școala ochii săi să clipească.
  • 1836 HELIADE-RĂDULESCU, Hristianismu, 13/15: Aștia era avocați activi, buni de gură.
  • 1837 SĂULESCU, Hronol., II, 341/20: Sigismund stătu un prințip politic și activ.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1857 ORĂȘANU, Misterele, I, 8: Și-o mulțime foarte mare D-amploiați esecutivi, Ce se-ntrec care de care, La porunci să fie-activi.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1862 BOLINTINEANU, Elena, 275: Alte dame bogate și cunoscute, dar de o vârstă matoră … luau parte activă la această orgie.
  • 1872 KOGĂLNICEANU, Intr., 502: Protector activ și generos al acestor aspirațiuni este Napoleon III, cât a împărățit geniul binefăcător al României.
  • 1893 VLAHUȚĂ, Nuv., 206: E foarte activ și foarte întreprinzător.
  • 1897 I. PANȚU, C. Coresp., 127: Recomandatul nostru merită toată încrederea, este un om activ, precaut în negoțul său.
  • 1901 BASSARABESCU, Pe drezină, 113: Sunt în căutarea unui secretar, băiat bun și activ.
  • 1911 ARGHEZI, Pensula, 160: Când, în urma vizitei făcute la localul obișnuit al celei mai active asociații de artiști din România, răsfoiești catalogul, din ce în ce mai îngrijit, al expoziției, te găsești mirat să vezi că numărul expozanților se ridică la fabuloasa cifră de șaizeci și patru.
  • 1926 ZARIFOPOL, Arta liter., I, 21: Toți acei care nu sunt atât de energici și activi se vor fi întrebat ce însemna acea obsesiune fanatică a voinței?
  • 1935 PUȘCARIU, Mem., 828: În timpul din urmă asurzind aproape cu totul, [Ion Bianu] nu mai putea lua parte activă la conversații și la ședințele Academiei.
  • <1945–1946> BLAGA, Hronicul, 42: În tinerețe fusese, cu ațipiri din când în când, activ și în plan practic, ba și tehnic.
  • 1948 SADOVEANU, Păuna 365: Nu-l cunoaște nimeni pe Ghindăoanu? Văd că e foarte activ.
  • 1964 CĂLINESCU, Viața Eminescu, 26: Activ până la sfârșitul vieții … e numit membru al consiliului general.
  • 1970 IVASIUC, Păsările, 45: L-am ambiționat, i-am cerut să fie activ.
  • 1993 Revista 22, nr. 6, 10: Desprinderea definitivă a urmat în zilele de 13–15 iunie, când dl. Câmpeanu a stat ascuns și, din nou, PNL a fost paralizat, deși ar fi trebuit să fim extrem de activi în acele momente.
  • 2014 Cuv. Liber., nr. 7 448, 11: PDL se poate mândri că are cei mai activi europarlamentari.

✧ (Substantivat)
  • 1885 DOBROGEANU-GHEREA, St. Art., 308: Cu activul și cu leneșul România e și mai hazlie. Socialiștii vor să asemene pe cel leneș cu cel activ.
✧ (Adverbial)
  • 1921 IORGA, Mem., III, 185: I-am spus că […] nu pot participa activ la guvernarea lui.
  • 1927 C. PETRESCU, Întunecare, I, 179: Să-și continue activ operațiile încă mai prospere.
  • 1930 C. PETRESCU, Calea Victoriei, 11: Nu uita că, fără să militez activ în politică, mă simt puțin la putere.
  • 1961 BĂCESCU, Păsările, 188: Bogăția de folclor mitologic se pierde, dacă nu se strânge activ, cum se face în domeniul muzicii.

✦ (Mai ales despre cadre militare) Care îndeplinește un serviciu sau o responsabilitate în mod curent; spec. (despre academicieni) care este titular.
  • 1876 EMINESCU, Pub., I, 248: Intendentul armatei active e generalul Ahrens.
  • 1893 Uricariul, XXII, 448: După un serviciu de 4 ani sub drapel, oamenii sunt liberați din serviciul actif și trec în reservă, comptând tot în controalele regimentelor din care făceau parte.
  • 1902 TOCILESCU, Monum., I, 121: „Dux” corespunzând „generalului” nostru reunește ideea unei comande militare active mai însemnate.
  • 1914 PUȘCARIU, Mem., 24: Puținii care mai rămăseserăm ne făceam serviciul conștiincios, dar fără toate acele accesorii neplăcute pe care le are serviciul militar la ofițerii activi.
  • 1927 C. PETRESCU, Întunecare, I, 281: Căpitanul Pleșea e activ; ofițer minunat.
  • 1933 DENSUSIANU, Lit. Rom. Mod., III, 543: În 1858, [A. T. Laurian] revine la București și aici ia parte la înființarea Universității, unde fu numit profesor de literaturile clasice, iar, mai târziu, la aceea a Academiei, al cărei membru activ a fost timp de mai mulți ani.
  • 1938 DIAMANDI, Galeria dictat., 252: Nu devine cineva membru activ al partidului, decât după ce a făcut stagiul trebuitor în formațiile Balilla, avangarda fascistă și Tineretul fascist.
  • 1946 OPRESCU, Man. Ist. Artei, III, 172: Neoclasicii își dau perfect seama că situația lor ar fi fost atunci și mai precară. De aceea, ei îl aleg pe acesta [pe Ingres] mai întâi ca membru corespondent, apoi ca membru activ și astfel îl asociază definitiv acțiunii lor, își asigură concursul foarte activ al unui pictor nu numai prețuit, dar așa de combativ.
  • ante 1972 CRAINIC, Mem., I, 144: Academia Română a vrut să dea o satisfacție scriitorului, care îndeplinise un rol de preot al artei, alegându-l membru activ.
  • 1991 Const. (1991), 17: Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, politiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
  • 2009 MO, nr. 243, 8: Poate deveni membru activ orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre cerințele prevăzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 246/2007.

✧ (Substantivat)
  • 1916 SADOVEANU, Bulgaria, 15: Ofițerii cei vechi de rezervă priveau precum uimiți pe cei noi și pe activi.
✦ (Substantivat, calc după rus. актив) Astăzi rar Totalitatea membrilor unei organizații (de partid).
  • 1946 Scânteia, nr. 28, 3: În ziua de 29 octombrie … a avut loc adunarea activului de Partid din Neamț.
  • 1950 Viața rom. (R. US), nr. 4, 225: M. I. Calinin, la adunarea activului de partid din Moscova, ținută la 2 octombrie 1940, spunea: „Eu cred că Maiacovschi constituie un exemplu minunat de slujire a poporului sovietic”.
  • 1951 Studii, nr. 2, 22: Volumul mai cuprinde …. expunerea făcută în fața activului de partid la 8 decembrie 1949 privind „Lupta pentru pace, sarcină centrală a partidului nostru”.
  • 1954Studii, nr. 3, 244: S-au făcut unele progrese – deși insuficiente – pe calea lărgirii activului de colaboratori prin promovarea unor tineri cercetători ale căror articole, recenzii sau note au văzut pentru prima dată lumina tiparului.
  • 1966 DER, IV, 35: Din însărcinarea activului de partid, [Iosif Rangheț] a participat … la asigurarea conducerii operative a activității partidului.
  • 1969 BELEA, Prim. Ajutor, 10: De altfel, pe teren, activul sanitar trebuie să se bazeze în examinarea bolnavului numai pe ajutorul organelor de simţ (mână, ochi, ureche etc.).
  • 1978 LEU, Patriarhii, 211: A ținut o prelegere întreagă în fața activului de tineret despre deosebirea dintre dogmă și faptă, dând exemplu de dogme multe din lucrurile pe care noi le practicăm curent în viața de partid.
  • 1980 M. LOVINESCU, Unde scurte, 165: Nu știm cât de „receptivi” se vor fi arătat scriitorii în „repetate rânduri”, nimeni nu ignoră în schimb, la București, consternarea răspândită în rândurile lor de ultima și recenta întâlnire a șefului statului cu activul (restrâns) de partid al Uniunii.
  • 1994 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., I, 272: Sunt de față Dăscălescu (care dă citire mesajului, dar aplauzele sunt cam anemice), Popescu-Dumnezeu, care acum e execrat de toți fiindcă în ajun – la întâlnirea cu „activul” delegaților la Conferință – a spus că e timpul să fie curățate „grajdurile lui Augias de la Uniunea Scriitorilor”.
  • 1999 SCURTU, Monarhia,170: S-a efectuat o masivă mobilizare la sedii a activului de partid și de tineret.

2. GRAM. (Despre verbe și categorii ale verbelor) Care exprimă faptul că subiectul face acțiunea.
  • 1787 VĂCĂRESCU, Obs. Gram., 120: Deci limba rumânească dă șase graiuri propii sau însușite să poslușaște, carele sântu acestea ative sau lucrătoare, asolute sau dă-sineș, neutre sau dă nici-unul, neutre-pătimitoare, și imperzonale sau fără perzonă, și obștești.
  • 1797 R. TEMPEA, Gram. Rom., 150/12: Verburile passive să apleacă ca ceale active numai după fieștecare față să adaogă în numărul singuratec.
  • 1822 DIACONOVICI-LOGA, Gram. Rom., 82/10: Verburile sânt de șase plase: … verburile lucrătoare (active).
  • 1835 I. POP, Grăm. Rum., 69/22: Verbul este activ când arată că subjectul său face ceva asupra altuia.
  • 1839 VALLIANT, Vocab.
  • 1840 I. GOLESCU, Băgări de seamă, 31/7: Cugetul personal să împarte în trei, în activ, adică următor, sau lucrător, în pasiv, adică pătimitor, și în neutr.
  • 1861 Amicul scolei, nr. 6, 46: Numiți câteva substantive și cercați a le lega cu verbe active!
  • 1892 MO, nr. 117, 3 560: Verbul – Verbe active, pasive și deponente.
  • 1940 PUȘCARIU, Lb. Rom., I, 134: Pentru simțul nostru de limbă „a cădea” e, ca și pentru strămoșii noștri, un verb activ, exprimând o mișcare de sus în jos.
  • 1954 Gram. Lb. Rom., I, 120: Limba latină avea o diateză activă, formată în întregime din forme simple.
  • 1959 LR, nr. 2, 4: Complementul de agent este partea de propoziție care devine subiectul gramatical al aceleiași propoziții, dacă i se schimbă verbul de la diateza pasivă la diateza activă și invers.
  • 1972 Studia Univ., II, 88: Reflexivul pasiv e subordonat diatezei pasive, iar în celelalte cazuri se vorbește de verbe active construite cu complemente exprimate prin pronume reflexiv.
  • 1982 COTEANU, Gram. Bază, 225: Multe verbe active capătă înțeles pasiv la participiu.
  • 2006 ARVINTE, St. Ist. Lb., 87: Printre exemplele de verbe reflexive create din verbe active este dat și a se naște.
  • 2015 Romanoslavica, nr. 4, 146: Astfel, E. Stur distinge următoarele grupe de verbe: active …, pasive … și reciproce.

✧ (Substantivat)
  • 1963 Gram. Rom.2, I, 228: Numai în timpurile compuse ale activului și ale reflexivului participiul nu are valoare de adjectiv.
3. (Despre lucruri, substanțe, fenomene, procese, acțiuni etc.) Care funcționează sau care se manifestă (intens).
  • 1838 ALBINEȚ, Macr., 161/18: Mișcările să împart în active (lucrătoare) și pasive (pătimitoare).
  • 1848 POP, Lecții de log., 174/6: Galbenii cei răi cheltuiți sau pierduți se mai pot găsi prin grijile unei industrii active, dar zilele cele pierdute nu se mai găsesc niciodată.
  • 1852 MARIN, Prescurtare de himie, I, 47/3: Când combustiea este destul de activă, se astupă coșul și lucrarea stă așa câteva ceasuri.
  • 1861 BARASCH, Man. Bot., 10: Creșterea lemnului este mai activă decât aceea a coajei.
  • 1881 LAMBRIOR, St. Lingv., 49: Orice cuvânt străin ce intră în o limbă se supune numai la acele modificări care sunt active în momentul intrării sale.
  • 1906 DRAGOMIRESCU, Teor. Poeziei, 162: E vorba de fapte repezi și de pasiuni superficiale, dar active și violente.
  • 1916 ATILA, Peștii, 176: Agilitatea și respirația lui activă necesită o mult mai mare cantitate de oxigen.
  • 1939 SIMIONESCU, Flora, 26: Planta … are ramurile verzui. Culoarea lor arată că planta nu trăiește … pe seama arborelui de care e aninată, ci este activă și ea.
  • 1951 GHELASE, Tehn. Pescuit., II, 283: Năvodul este unealta de pescuit cea mai importantă care se folosește în pescuitul activ și, îndeosebi, la recoltarea producției din tot felul de unități piscicole.
  • 1964 CĂLINESCU, Viața Eminescu, 365: Cea mai activă epocă a poetului … a fost aceea dintre anii 1874–1877.
  • 1970 NOICA, Rostirea, 14: Sinele poate ține de alegerea eului, ca expresie activă a lui.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 120: Contemplația și iubirea nu sunt atitudini pasive, ci eminamente active, proiecție a sinelui dincolo de propria perisabilitate.
  • 1982 Viața rom. (R. US), nr. 11, 12: Biruințele și planurile lui Mihai … au stârnit admirația Spaniei, simpatia activă a Kievului.

✧ P. anal.
  • 1956 SANIELEVICI, Radioact., I, 14: Pechblenda … e de câteva ori mai activă decât ar fi fost de așteptat.
✧ (Adverbial)
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 324: Se lucrează activ la terasamentele liniei București-Roșiori-Caracal-Craiova.
  • 1962 Man. Zool. IX, 149: Porumbelul nu respiră activ în timpul zborului.

✧ Sint. (Din fr. volcan actif, it. vulcano attivo) Vulcan activ = vulcan care erupe în mod constant sau periodic.
  • 1862 Isis, nr. 7, 51: În treacăt observam aici că în acest timp era în sudul Franciei, mai cu seamă în Auvergne, mulți vulcani activi.
  • 1900 Enc. Rom., II, 436: Hawaii are și azi doi vulcani activi.
  • 1938 Enc. Agr., II, 684: Sunt vulcani stinși, ca acei din munții Călimanului, a căror activitate se mărginește la întâmplătoare degajări de gaze, și vulcani activi, de pildă Vezuviul.
  • 1966 DER, IV, 553: Relief variat; în partea de sud-vest Munții Barisan, cu numeroși vulcani activi, iar în partea de nord-est o câmpie aluvială
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 377: Cu peste 50 de vulcani activi … Japonia nu este, hotărât, dintre țările generos dăruite de natură.
  • 2003 D. Meteor. Clim., 14: Totuși, în atmosfera zonelor industriale, în cea din jurul vulcanilor activi și în spațiile închise …, [dioxidul de carbon] devine un element sigur de disconfort.

✧ Sint. (Din fr. population active) Populație activă = totalitatea persoanelor aflate la vârsta legală de muncă dintr-o anumită societate, într-un anumit moment.
  • 1911 Viitorul, nr. 1 344, 1: În Franța, populația muncitoare se ridică, cuprinzând și armata, la 20.700.000 persoane, adică 53 la sută din populația totală. Din populația activă, 43 la sută sunt agricultori.
  • 1931 Epoca, nr. 695, 1: Dacă guvernul și populația activă a țării n-ar fi convinse că încheirea uniunii vamale cu Germania este avantajoasă, din punct de vedere economic, atunci guvernul austriac nu s-ar fi lansat în aceste tratative.
  • 1958 D. Politic, 215: Este puternic dezvoltată industria prelucrătoare, în care lucrează peste 45% din populația activă.
  • 1966 DER, IV, 107: Circa 90% din populația activă este ocupată în agricultură.
  • 1982 România liter. (S.), nr. 11, 23: Femeile reprezintă mai mult de o treime din populația activă a lumii.
  • 1998 D. Sociol., 290: Industrializarea unei țări (zone) are loc atunci când sporurile de populație activă din agricultură se reduc.

4. EC., JUR. Care se referă la totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice; (despre un patrimoniu) care aduce profit.
  • 1833 Cod. Calimach, 847: Stare activă, averea cuprinzătoare în lucruri mișcătoare ori nemișcătoare și în luaturi.
  • 1845 Doc. Ec., II, 857: La 1 mai a fiecărui an, directorul este dator a încheia toate socotelile și a face o catagrafie eczactă a stării active și pasive a soțietății.
  • 1874 ȘTEFĂNESCU, C. Comptab., 355: Partea activă se transformă în bani, închizându-se compturile în parte prin debitul Cassa și cu diferența ce ar resulta ca pagubă prin debitul Profit & Perdere.
  • 1981 Rev. Economică, nr. 20, 21: Variabilele de efort ar putea fi completate pentru ramurile industriei prelucrătoare cu partea activă a fondurilor fixe, care are un rol preponderent în aceste ramuri.
  • 1991 ABC Ec. Piață, 63: Importanță deosebită în accelerarea creșterii economice … prezintă partea activă … (mașini, instalații, utilaje, agregate etc.).

✧ Sint. EC., FIN. (Din fr. capital actif) Capital activ = capital care aduce profit.
  • 1882 MO, nr. 222, 7 559: Societate mutuală cu capital activ.
  • 1902 Albina pop., nr. 38, 1 037: În cătunul Cocoș, jud. Dâmbovița, s-a înființat o societate economică cu numele de: „Progresul agricultorului”, cu 60 membri și 2.500 lei capital activ.
  • 1937 Enc. Agr., I, 628: Bogățiile productive folosite sunt capitaluri vii sau active.
  • 1945 PANDREA, Portr., II, 68: Poziția noastră față de Apus este poziția raporturilor dintre sat și oraș. Satul n-a avut și nu poate avea niciodată capital activ și modern, ci numai sistem capitalist, ceea ce e cu totul altceva decât capital național.
  • 1958 D. Politic, 44: Ca instituții de credit … băncile, pe de o parte, strâng capitalurile și veniturile disponibile, iar pe de alta pun la dispoziția industriașilor capital bănesc, transformând capitalul bănesc inactiv în capital activ, aducător de profituri.
  • 1960 Studii, nr. 2, 108: Definind funcția băncilor drept aceea de a transforma capitalul bănesc inactiv în capital activ, aducător de profit, Lenin arată că dezvoltarea și concentrarea băncilor duce la transformarea lor din simpli mijlocitori în monopoliști.

✧ Fig.
  • 1887 Epoca, nr. 450, 3: Ea nu mai cunoaște nici lege, nici morală, nici dreptate. Ea a părăsit chiar practica ei ipocrită de altădată; ea nu mai respectă nici formele aparente, ea a renunțat până și la fățărnicia ei proverbială care, cu toate acestea, era până astăzi unicul ei capital activ.
✧ Sint. EC., FIN. (Calc după fr. dette active) Datorie activă = drept al unui creditor asupra unei sume de bani care i se datorează; creanță.
  • 1833 Cod. Calimach, 663: Din publicația concursului izvorăsc pentru datornic aceste legiuite rezultaturi: … Nu are voe să primească datoriile active, adecă ce el are a lua de la alții.
  • 1866 ALEXI, D. P. Germ.-Rom., 21.
  • 1886 STEINBERG, D., 177: Datorie pasivă, ce trebue să plătim noi, prin oposiție la datorie activă, ce ni se datoresce nouă.
  • 1890 GROSSMANN, D. Germ.-Rom., 106.
  • 1910 Universul (C.), nr. 39, 1: Cu alte cuvinte, expusa datorie activă figura asupra unor debitori cu conturi deschise în registrul maestru și atâta tot.
  • 1937 Enc. Agr., I, 452: Toate efectele și datoriile active trebuie evaluate în inventar și b[ilanț].

✧ Sint. Înv., rar (Calc după germ. Aktivhandel) Neguțătorie activă | Comerț activ = comerț în care valoarea exporturilor o depășește pe cea a importurilor.
  • 1842 RUS, Icoana pământului, I, 100: Neguțătoriea se zice de lăontru, de se întinde numai între marginile statului; sau de afară, de trece și peste acestea. De se scot din țară negoațe de mai mare preț decât sânt cele aduse, se numește neguțătoriea activă sau lucrătoare, și pasivă sau pătimitoare de e mai mare prețul negoațelor aduse, decât al celor scoase.
  • 1922 MARGHILOMAN, Note pol., V, 185: Facem comerț activ cu Rusia prin Riga; liniile cele mari rusești funcționează.
  • <1987–1988> Acta Musei Napocensis, XXIV–XXV, 353: Dar în timp ce Transilvania pe la jumătatea secolului trecut avea un comerț pasiv, prin intermediul căruia se scurgeau mari avuții din țară, Moldova și Muntenia dispuneau … de un comerț activ prin care atrăgeau mari sume de bani în țară.

5. GRAM. (Despre vocabular) Care conține cuvintele cel mai frecvent utilizate în vorbirea curentă.
  • 1955 DL, I, 18: Vocabular activ = cuvinte pe deplin înțelese de vorbitor și folosite des de el.
  • 1976 BUCĂ – EVSEEV, Probl. Semas., 119: Cuvântul este o unitate lingvistică pluridimensională și poate fi analizat sub cele mai diverse aspecte: … apartenență la vocabularul activ sau pasiv, sferă de circulație, frecvență, particularități de întrebuințare.
  • 1980 IORDACHE, Mărturii, 163: Cuvintele neogrecești sunt puține la număr și aparțin fondului activ al lexicului.
  • 2004 BRÂNCUȘ, Ist. Cuv.2, 183: Sinonim, pe alocuri, cu mălai, turtă nu a intrat în vocabularul activ din mediul urban pentru că pregătirea acestui aliment de bază ține de îndeletnicirile casnice ale lumii de la țară.

II. S. n. EC., CONTAB. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice; parte a bilanțului contabil care cuprinde ce are de primit și ce posedă o societate comercială.
  • 1831 ASACHI, Regul. Org. Mold., 121r/11: Potrivit cu aceste științi, el va alcătui bilanțul pentru activul și pasivul (lucrătoriu și pătimitoriu) negoțului prințipatului cu arătarea mărfurilor a cărora vânzare cu de ridicata sau cu mănunta aduc mai mult folos sau vătămare.
  • 1858 ap. BERECHET, Ist. V. Dr. Rom., 524: Legiuirea din anul 1850 Noemvrie 2 asupra încetării operațiilor falimentului din neajungerea activului.
  • 1864 Cod. Pen. (1864), 293: Se va pedepsi cu închisoarea de la 1 lună până la 1 an … creditorul care va fi făcut ori cu falitul, ori cu veri care altă persoană, învoiri spre al său în parte folos, ca să dea votul său spre paguba mesei creditorilor, sau care va fi sfârșit vreo în parte tocmeală frauduloasă în sarcina activului falitului.
  • 1879 B. Contemp., VII, 324: Nefericita [văduvă] nu poate produce nici măcar un inventariu de active și pasive, după moartea bărbatu- său, nici să spună ceva despre pașii făcuți în cauză de hereditate din partea tutoratului local, nici acuma după trei ani de zile.
  • 1887 Cod. Comer. (1887), 33: Când actul constitutiv sau statutele societăței n-au determinat modul cum are să se facă lichidarea și diviziunea activului social, se vor observa regulile următoare: Dacă asociații nu se învoiesc pentru numirea lichidatorilor, ea se va face de judecată, după cererea administratorilor sau a celor interesați.
  • 1897 I. PANȚU, C. Coresp., 128: Așadar tratele sau acceptele unui comerciant formează pasivul său, iar rimesele, activul său.
  • 1902 ZAMFIRESCU, Coresp., II, 68: A priori aș formula următoarea opinie: dacă activul școalei d-tale este mai mare sau chiar numai egal cu pasivul, lichidează; dacă este mai mic, fă cum te-o povățui conștiința.
  • 1931 GAFENCU, Îns., 198: Datoriile agricole care întrec activul debitorului s-ar fi stins prin lichidare, pământul ar fi trecut de la țăran la țăran … iar proprietatea nouă, în deosebire de cea veche, ar fi … liberă de orice sarcină apăsătoare.
  • 1940 ARGETOIANU, Îns., VIII, 130: Anglia și Franța au sechestrat bineînțeles activele germane, în țările neutre însă ele au rămas disponibile.
  • 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, I, 207: Casa e grevată de datorii, pasivul e mai mare decât activul.
  • 1981 Lex. Fin.-Credit, I, 683: T[axa] de s[uccesiune] se calculează la valoarea activului succesoral net determinat de organele Notariatului de Stat.
  • 1997 D. Dr. Privat, 503: Procedura falimentară lua sfârșit, de asemenea, printr-o hotărâre judecătorească de închidere (care se putea pronunța și închide în cazul insuficienței activului ori al stingerii pasivului).
  • 2007 D. Dr. Civ. (2007), 329: Principalul efect al dizolvării este intrarea persoanei juridice în lichidare în vederea transformării activului în numerar și a plății pasivului.

✧ Fig.
  • 1880 CARAGIALE, Proză, 819: Pasivul și activul fiecărui pas al omenirii sunt totdeauna în echilibru.
  • 1882 DELAVRANCEA, Coresp., 381: Vă voi spune multe când voi putea, azi însă, o inimă streină e deșeartă ca activ și prea plină ca pasif.
  • 1943 SEBASTIAN, Jurn., 505: Nemții atacă și câștigă teren în bazinul Donețului, până la sud și vest de Harkov, dar se apără și cedează teren de la Orei spre nord. Nume de localități mici se înscriu la activul și pasivul celor două fronturi.

✧ Expr. (După fr. avoir à son actif) A avea la activul său | A avea la activ = a avea, a se afla printre realizările sau faptele cuiva.
  • 1889 MAIORESCU, Discursuri, IV, 224: Și aproposito de această lege, aveți și d-voastră, Partidul Conservator, la activul d-voastră o reformă.
  • 1911 CHENDI, Period., I, 31: Topârceanu … are la activul său pagini lirice de toată frumusețea.
  • 1935 DIAMANDI, Galeria oamenilor pol., 186: Această persoană [C. Argetoianu] avea la activul ei destule păcate ca să inspire numai suspiciune și neîncredere.

✧ (Prin elipsă)
  • 1922 GORUN, Proză, 206: Se exploatase tot, și mă înțelegi, pentru debutul meu, nu puteam să pornesc pe căi bătute, mai târziu nu zic – cu reputația făcută, cu câteva volume la activ, mai merge, oricum.
  • 1945 PANDREA, Portr., I, 48: Leo Tolstoi era un tânăr nobil sentimental, cu o simțită educație religioasă până la 14 ani, cu o serie de aventuri și petreceri ofițerești între 20–25 ani la activul său (alcool, femei, muzică, flori).

✧ (Prin schimbarea verbului)
  • ante 1980 MAZILU, Tandrețe, 55: N-au niciun orgoliu în această materie, chiar dacă te înșală cu cinci lei tot sunt fericiți. Nici nu-și imaginează să ducă o zi fără să-și treacă la activ un asemenea gheșeft.
  • 1984 Cinema (R.), nr. 9, 8: Antecedentul scenaristic se numește Șantaj, un film de Geo Saizescu, care a strâns la activ câteva milioane de spectatori.

– Pl.: activi, -e.

– Var.: înv., rar actíf, -ă, atív, -ă adj.

– Din (I) fr. actif, lat. activus, (II) fr. actif. – Ativ < it. attivo.

Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU-POPOVICI, D3; 1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 1993 D. Term. Econ.; 2006 URSU – URSU, Împr. Lex., II; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar