1.
Artist (la circ) care execută la înălțime sau la sol exerciții de echilibristică,
de forță și agilitate, salturi periculoase etc.; p. ext. persoană care execută figuri de forță și îndemânare dificile și periculoase; săritor.
- 1831 Curierul rom., 320: Joi, vineri și sâmbătă la 26, 27 și 28 noiembrie de trei ori de-a rândul, cu mare mulțămire a publicului s-a dat de către grupa de acrobați a vestitului Furo o mare reprezentație.
- 1844 ALECSANDRI, Iorgu, 51: Nu știi că acolo sunt acrobați care pot să-ți fie profesori în meșteșugul paiaților!
- 1845 CARAGIALI, Repetiție, 194: E! Domnule, să nu mai crezi Moldova cu 15 ani înăpoi, pe când năpădea ca lăcustele niște acrobați, niște alhimiști, niște artefițieri carii, dupe ce își umpleau pungele, mergeau în patria lor și criticau un norod, pentru ospitalitatea și îmbrățoșarea ce le-au dat.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1851 STAMATI, D.
- 1859 CODRESCU, D., I, 191/27.
- 1862 ANTONESCU, D. 29: Cei mai celebri acrobați din timpul nostru sunt d-na Saqui și Debureau.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1877 Timpul (Z.), nr. 254, 3: Se vede, însă, că d. C. A. Rosetti și-a trimis fiii pe câmpul de răsboi, pentru ca să ne-o poată spune aceasta: la Circ supt trapezele pe care acrobații chineji își fac salturile.
- 1893 DDRF, I.
- 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, I, 37.
- 1898 OLLĂNESCU-ASCANIO, Teatrul rom., I, 103: În cursul stagiunii de iarnă mai sosi și trupa de acrobați, care … dete mai multe representațiuni în teatru [Notă de subsol].
- 1898 Enc. Rom., I.
- 1928 C. BACALBAȘA, Buc., II, 112: În Cișmigiu, o acrobată, d-na Leona Daré, se înalță cu balonul ținându-se atârnată cu dinții de un trapez… unde făcea mai multe figuri foarte primejdioase.
- 1930 MINULESCU, Strofe, 177: Un salt mortal Și… Acrobatul nu s-a mai sculat…
- 1936 BLECHER, Întâmpl., 163: Un amator din public, un simplu spectator fără nicio pregătire, se urcă, fără să clipească, cu mult curaj, pe piramida de scaune și mese pe care se urcase puțin mai înainte acrobatul circului.
- 1947 CHIHAIA, Blocada, 287: Un acrobat trântit pe spate pe un mic postament de catifea cu monogram de fir, ținea în tălpi o scară foarte ușoară.
- 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., III, 144: Tot jocul lui era mersul unui acrobat pe funie.
- 1966 SORESCU, Unde fugim, 8: Acrobații aceștia, care se dau peste cap în aer, pot sări așa fiindcă sorb multă cafea.
- 1978 ELIADE, Integr. Prozei Fant., III, 239: Începeau să apară, pe rând, pe măsură ce Niculina vorbea despre ele, tot felul de păpuși și animale, vii sau împăiate, și fete tinere care păreau când zâne, când slujnice, când acrobate, și Niculina dansa printre ele, se întrerupea la răstimpuri și izbucnea în râs.
- 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 734: La ospețele date de cei foarte bogați [din societatea romană] seria divertismentelor putea fi eventual completată cu performanțele cântăreților, instrumentiștilor, dansatoarelor, balerinilor, bufonilor sau acrobaților.
- 1989 SIMION, Scriit., IV, 189: Gimnast de performanță (menit să execute cel mai bine în Europa roata țiganului și salturile mortale), acrobat, angajat pentru un sezon la circ, tânărul băcăuan părăsește într-o zi sportul și începe să se inițieze în literatură.
- 2006 OPRIȘ, Enc. Lumii Vii, 79: Maimuțele … concurează în îndemânare și performanțe pe acrobații de circ.
- 2013 D. Mitol. Rom., 202: Mutul Călușului nu este ales; el se impune prin calități excepționale, înnăscute sau dobândite, de dansator, atlet, acrobat și artist desăvârșit.
Încă 26 citate
✧
(Ca termen de comparație)
- 1925 TEODOREANU, La Medeleni, I, 269: Olguța ieși cu paharul de cotnar în mână, călcând ca o acrobată pe frânghie.
- 1938 Rev. Fundaț., nr. 11, 462: Omul cult … este ca un acrobat care execută o problemă de gimnastică fără măcar ca noi să putem ști ce anume mușchi întrebuințează.
- 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, I, 261: Când pășea mărunt pe poante, Cucly devenea o verticală prudentă, ținându-se, ca o acrobată, în echilibru cu ajutorul mâinilor aduse în dreptul pieptului, ca și când s-ar fi ferit de o piedică în drumul său.
- 1975 Teatrul (R.), nr. 9, 89: Actorii… jonglează, asemeni acrobaților, cu neliniștea și umorul.
- 2004 România liter. (S.), nr. 1, 9: La început cuvintele erau un fel de frânghii pe care Coborau din cer, printre noi, îngerii ca acrobații Sub cupola circului, ca trupele De comando din elicopterele lor speciale.
- 2006 Apostrof, nr. 11, 31: [Scriitoarea] înaintează, cu siguranță deplină, „pe muchie de cuțit” (la fel ca acrobatul dansator pe sârmă!), fără să se prăbușească.
- 2008 România liter. (S.), nr. 13, 8: E un truc milenar acesta, Furișat în cutele timpului, ca acrobatul în chingile fricii.
Încă 6 citate
✧
(Adjectival)
- 1938 Rev. Fundaț., nr. 11, 246: Te-nșeli – răspunse clownul. Toți puțim aici de duhoarea asta, și călăreața de înaltă școală, acoperită de străluciri de firmament, și balerinele acrobate.
- 1962 DER, I, 670: Există clovni acrobați, clovni dresori și clovni muzicali.
- 1965 Ist. Teatr., I, 42: Dezvoltarea formelor vechi de artă teatrală populară este influențată de întâlnirea cu eroii teatrului de păpuși oriental, cu măscăricii de curte și saltimbancii acrobați.
- 2006 Apostrof, nr. 7, 9: August a fost … intrusul care intră mereu când nu trebuie, … face reverențe directorului de circ, oferă flori și bezele călăreței acrobate.
- 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 426: Maestrul Cărbuneanu [era] cu gândul la… trapeziste sclipind de paiete, înghițitoare de săbii și pitice acrobate … din care rămăseseră doar filmele vechi și sfârșeala nostalgiei.
Încă 4 citate
✧
Fig.
- <1911–1912> Natura,VII, 213: Cei dintâi cercetători, observând cu mirare iuțeala cu care se mișcă în toate direcțiile în roua dimineții anterozoizii … au crezut … că acești minunați acrobați ai naturii erau animale.
- 1961 Vânătorul și pescarul, nr. 7, 8: E un acrobat neîntrecut, folosindu-se de coada stufoasă ca de o cârmă în săriturile de pe o creangă pe alta.
- 2006 OPRIȘ, Enc. Lumii Vii, 227: La noi, ca și în alte țări europene, „Rupicapra” este ocrotită și munți întregi … sunt repopulați cu acești uimitori acrobați ai piscurilor alpine.
Încă 2 citate
✧
Fig. (Adjectival)
- 1937 BLECHER, Inimi, 259: Cu trăsura zici? Dar d-ta nu vezi că sunt până acolo dune înalte cât casa? Poți să te cațeri pe dune? Ai un cal acrobat?
- 1938 PERPESSICIUS, Menț., V, 315: Ai uitat de pisica aceea acrobată care a întrerupt circulația, o dimineață întreagă, pe cel mai activ dintre bulevarde ?
- 2006 OPRIȘ, Enc. Lumii Vii, 80: Lianele sunt folosite de maimuțele acrobate ca un fel de frânghii cu care fac salturi mortale.
Încă 2 citate
2.
Fig. Persoană inconsecventă în atitudini, în idei etc.; persoană care caută să atragă atenția prin mijloace neobișnuite, ieșite din comun.
- 1879 EMINESCU, Pub., II, 628: Acrobatul hazliu al retoricei advocățești, d. Daniileanu, n-a putut dovedi contrariul.
- 1881DELAVRANCEA Art. Polit., I, 26: Ce bufon, ce echilibrist minunat, ce acrobat de gumilastic!
- 1883 ZAMFIRESCU, Pub., I, 153: Viața publică în țara românească … s-ar putea descrie prin câteva pagine de caricaturi, în cari toate figurile câte zbârnie cântecul ridicolului să fie împărțite pe secții sau pe tipuri: secția acrobaților politici; tipul fiilor de familie … și așa mai încolo.
- 1904 ARGHEZI, Semne, I, 47: Dacă versul nu mai mulțumește, pricina își are scaun în faptul că poeții, în mare parte, au ajuns acrobați vulgari.
- 1981 România liter. (S.), nr. 8, 21: Aceste versuri clare aparțin imanentului acrobat al dadaismului.
- 1989 GOMA, Jurn., II, 99: Până mai acum câțiva ani, Monica și Virgil erau ferm convinși că M. S. este un adevărat acrobat, mai degrabă un magician: profită de toate avantajele acordate de Putere.
Încă 5 citate
– Pl.: acrobați, -te.
– Din fr. acrobate. Cf. it. acrobata.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1907 PHILIPPIDE, Specialistul rom., 13; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1939 SCRIBAN, D.; 2006 URSU – URSU, Împr. Lex., II; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
