Hapax Loc de refugiu; adăpost.
- <1500–1510> Psalt. Hur., I, 92: Și va fi Domnul aciuotoriu mișelului, agiutoriu în vreame bunră, în grije.
– Pronunțat: -ciu-ă-.
– Pl.: aciuătoare.
– Var.: înv. aciuotóriu, aciotór (1939 SCRIBAN, D.) s. n.
– Aciua + suf. -ător.
Referințe bibliografice:
1971 SCL, nr. 1–6, 600; 2007 Form. Cuv. (XVI–XVIII), 184; 2018 LR, nr. 3–4, 389; 2023 DELR2 s. v. aciua. (delr.lingv.ro).