Bucov., înv., rar (Loc de) adăpost, refugiu.
- 1886 SBIERA, Pov., 217: Într-acest sătișor au sosit cam de către seară și au fost nevoit să-și caute aici un aciuaș peste noapte.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
Încă un citat
– Pronunțat: -ciu-a-.
– Pl.: aciuașe.
– Aciua + suf. -aș.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1900 PHILIPPIDE, în Scris. Bianu, III, 310; 1907 PHILIPPIDE, Specialistul rom., 88; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1926 CADE; 1986 TDRG2, I, 107.
