CHIM., BIOL. Lichid incolor, cu miros înțepător, solubil în apă, în alcool și în eter, folosit
la fabricarea acidului acetic, a acetatului de etil și în industria coloranților,
a parfumurilor etc.; aldehidă acetică, etanal.
- 1913 Comer. Ext. Rom., 373: Acetaldehidă … aldehidă metilică … 120 lei.
- 1949 LTR, I, 15: Acetaldehida se întrebuințează ca atare la fabricarea oglinzilor de argint.
- 1951 Man. Ing. Chimist, I1, 62: Substanțe organice. Acetaldehidă …, acetamidă, acetilenă. [Titlu]
- 1957 Analele Univ. Buc. – Șt. Naturii, nr. 13–16, 104: Acetaldehida a fost pusă în evidență prin mirosul specific.
- 1958 NENIȚESCU, Tr. Chim. Org., II, 250: Ca produși secundari apar, în cantitate mică, glicerină și acetaldehidă.
- 1966 Scânteia, nr. 6 943: Intrarea în producție a fabricii de acetilenă va permite începerea probelor tehnologice a altor 3 importante obiective care vor produce acetaldehidă, acid acetic, butanol.
- 1969 D. Medic. (1969), I, 22: În organism, acetaldehida se formează din acidul piruvic (prin decarboxilare) sau din dezoxiriboză.
- 1982 Rev. Chim., nr. 33, 311: După reacție acetaldehida produsă este condensată.
- 2007 D. Medic. (2007), 1 024: Smogul apare mai ales în anotimpul rece, iar la nivelul său se produc procese foto-chimice …, rezultând substanțe iritante ca formaldehida, acetaldehida și acroleina.
Încă 8 citate
– Pl.: acetaldehide.
– Din fr. acétaldéhyde.
Referințe bibliografice:
1972 D. Term. Tehn.; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 s. v. aldehidă (delr.lingv.ro).
