Nimic de afișat

1 rezultat
ACCESÍBIL, adj.
1. (Despre idei, cunoștințe, opere de artă, forme de expresie etc.) Care este ușor de înțeles, comprehensibil.
  • 1846 LAURIAN, Man. Filos., 47/24: Cu toate acestea în aplicăciunea ordinară „abstract” e sinonim cu „greu (dificil)”, și se zice „științe abstracte” spre a însemna studiele care sânt mai puțin acesibile omului.
  • 1887 ODOBESCU, Pia desideria, 929: Și, trebuie s-o mărturisesc, domnilor, întunecate, neștiute și rău prețuite de lumea cultă vor rămânea, din nenorocire, toate lucrările noastre, cât de conștiincioase și de solide ar fi ele, precât nu le vom învedera lumii subt o formă mai accesibilă decât aceea a graiului nostru național.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1900 Enc. Rom., II, 332: Esoteric, termen prin care se designează, când e vorba de doctrinele unui filosof, partea intimă, abstractă, mai puțin accesibilă vulgului, în oposițiune cu termenul exoteric, prin care se designează partea populară, accesibilă înțelesului tuturor, a unei doctrine filosofice.
  • 1910 NEGULESCU, Filos. Renașt., I, 270: Ca să se liniștească, sfântul Augustin … îi recomandă [lui Petrarca] filosofia stoică, în forma cea mai accesibilă pentru el, aceea pe care o propovăduia scriitorul său favorit.
  • 1925 FILITTI, Cl. Soc., 16: Gândul lor [al boiernașilor] nu mergea până la egalizare de drepturi cu boerimea cea mare, dar, prin chiar situația lor subordonată, ideea de desființare a privilegilor le putea deveni mai ușor accesibilă.
  • 1934 ZARIFOPOL, Arta liter., I, 278: Spaima de banal îl arunca [pe Baudelaire] tocmai în brațele acelui fel de originalitate care-i accesibilă banalilor.
  • 1937 GRIGORE IONESCU, Ist. Arhit., 8: Pentru ca lucrarea să fie accesibilă și utilă nu numai specialiștilor, ci și unui cerc mai larg de cititori, am dezbrăcat textul de discuțiunile prea tehnice și, mai ales, de controverse.
  • 1965 Ist. Teatrului, I, 180: Repertoriul [din 1839] este compus mai ales din comedii și vodeviluri, fapt care-l face să fie extrem de accesibil și bine primit de public.
  • 1979 CÂNDEA, Rațiunea, 83: Definițiile, expunerea sistematică fac din textul lui Atanasie tocmai introducerea accesibilă rațiunii (evident a omului acelei epoci și acelei ideologii), într-o doctrină de neînțeles în forma ei dogmatică.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 604: Prin acest fel de colaborare a picturii cu sculptura – care azi ni se pare o anomalie, de un gust artistic lamentabil – artistul [grec] urmărea să dea operei mai multă viață, un spor de realism brut, și prin aceasta să o facă să devină mai accesibilă mulțimii.
  • 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., 25: Nu e vorba … de transmiterea unor informații într-un cod accesibil oricărui locutor și într-o enunțare univocă, ci de o organizare verbală extrem de sofisticată.
  • ante 2005 MARINO, Libertate, 37: O contribuție esențială este adusă de istoricul maghiar I. Tóth Zoltán, a cărui lucrare, … Primul secol al naționalismului românesc ardelean, 1697–1792, a devenit accesibilă, prin traducere, abia în 2001.
(Substantivat)
  • 1936 CIORAN, Cartea amăgirilor, 47: Nu se apără ea [ființa noastră] printr-un apel la vulgar, la plat și la accesibil?
2. Livr. La care se poate ajunge prin percepție senzorială, pe cale rațională sau intuitivă.
  • 1846 LAURIAN, Man. Filos., 27/1: Toată mișcarea ar espira fără eficacitate și fără folos spre această esistință care n-ar fi acesibilă și sensibilă de nimica.
  • <1884–1909> MAIORESCU, Prel. de filos., I, 72: Toată sfera lumii accesibile explorărilor exacte se învârtește în jurul unei axe, ale cărei poluri de razim sunt confundate într-un întunerec nestrăbătut.
  • 1934 NEGULESCU, Geneza, 408: Formulele abstracte și universale de altădată depășesc atât de mult orizontul direct accesibil investigației experimentale, încât orice decizie actuală, în orice sens ar merge, pentru satisfacerea iluzorie a instinctului metafizic, ne-ar împiedica de a înțelege viața, mai mult decât ne-ar ajuta.
  • 1948 Filocalia, III, 16: Primind cunoștința trăită a lui Dumnezeu, cea accesibilă înțelegerii, vom ignora experiența întregei simțiri, pentru faptul că El ne susține sufletul ca să existe și să fie fericit.
  • 1975 ELIADE, Jurn., II, 203: Ce e pasionant în această utopie este mitologizarea Extremului Occident, transfigurarea „Imperiului Roman” în Statul Perfect, în Paradisul pierdut (dar totuși accesibil) al „începuturilor”.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 12: Geniul … nu se împlinește și nu ajunge să opereze fără o exhaustivă și cu totul ieșită din comun disciplină a cunoașterii dusă până la treapta intuiției intelectuale (care nu e accesibilă nici „intuitivilor” nici „intelectualilor”).
  • ante 1984 V. LOVINESCU, Interpretarea, 22: Aceste două yoga sunt strict preparatorii, nu duc la Mokșa (Liberațiunea), care este un salt în Absolut, … accesibil numai prin Jnana-yoga.
  • 1995 PATAPIEVICI, Cerul, 252: Omul este, au spus-o mai mulți, o făptură indirectă. Dacă adevărul i-ar fi nemijlocit accesibil, atunci eroarea ar fi echivalentă cu minciuna, altfel spus, cu înșelăciunea voluntară.
3. (Despre locuri, instituții sau p. ext. sfere de putere) La care se poate ajunge ușor; unde se poate pătrunde.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1856 BARONZI, Ist. Civil., II, 185/16: Acesibil, de care se poate apropia cineva. [Vocabular]
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1861 BARASCH, Man. Bot., 42: Care sunt mijloacele cele mai importante pentru un silvicultor tâner? Întâi: studiul zelos și neîncetat … în pădurile naturali și cu deosebire în pepinierile (scoalele d’arbori) unde sunt accesibile pentru zis.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1863 MAIORESCU, Anuariul, I, 860: Biblioteca, odinioară așezată în edificiul gimnaziului și accesibilă, prin urmare, pentru elevi, se află astăzi strămutată la Universitate.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1878 în B. Contemp., II, 237: De aici, din acest cuib de corupțiune ungurească, voi avea mai adeseori lucruri interesante de împărtășit, chiar din sferele mai puțin accesibile, căci eu am multe și variate cunoștințe cu oameni din toate partidele, corifei, foști miniștri etc.
  • 1885 KOGĂLNICEANU, Orat., III3, 236: Aceste căi [ferate conducând la Dunăre] … au contribuit mai mult decât orice alt factor a duce produsele țării la piețe accesibile mării, adică la gurile fluviului care udă pământul românesc.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1906 G. IONESCU, C. Tipograf., 178: Din toate trecătorile cari duc în Țara Bărsei, trecătoarea Tătarului era cea mai accesibilă și, fără îndoială, cea mai uzitată de vechii Cumani.
  • 1925 N. A. BOGDAN, Comer. Mold., 12: Gurile Dunărei fură din cele mai vechi vremi foarte puțin accesibile intrării vaselor mari plutitoare, din pricina împrăștierii apelor lor pe câmpuri plate.
  • 1934 NEGULESCU, Geneza, 165: Unele triburi sălbatice, izolate în insulele mărilor și oceanelor puțin explorate încă, sau în alte regiuni puțin accesibile ale pământului, au rămas poate ferite de orice amestec etnic.
  • 1941 SEBASTIAN, Jurn., 286: Dar, dacă ne va cruța viața, poate că la sfârșitul lui [al anului], de astăzi într-un an, lumina va fi mai aproape, țărmul mai accesibil.
  • 1944 PRODAN, Transilv., 137: E impresionantă înainte de toate masa pusă în mișcare. Mii și mii, sute de mii de oi, capre, vite, cai, măgari, purtători de samare, porci chiar, brăzdând toate drumurile accesibile ale Țărilor Române.
  • 1966 DER, IV, 375: Sevilla oraș în sud-vestul Spaniei … Port accesibil vaselor maritime. Important nod feroviar.
  • 1970 NOICA, Rostirea, 45: Noi nu vorbim de fire pentru cele ce depășesc un înțeles de lume accesibilă. Stelele fixe, sau galaxiile îndepărtate și cvasarii de astăzi, nu par a încăpea bine în cuprinsul, vast, totuși, al firii.
  • 1993 GOMA, Jurn., III, 46: Acesta – canalul – ar avea 111 m lățime, 5 adâncime. Ar fi accesibil navelor fluviale până la Ungheni.
4. Livr. (Despre oameni și manifestările lor) Predispus, înclinat să facă, să accepte ceva.
  • 1851 LĂZĂRESCU, Sanuto, 38: Facă Cerul ca fiul meu să fie mai puțin accesibil la impresiunea sa, însă niște vage presimtimente ce vin cu îndărătnicie în spiritul meu, îmi zic că Canuto este înamorat.
  • 1857 Isis, nr. 7, 50/31: Publicul de atunci crezibil si accezibil la orice prejudicată a crezut și aceasta… și au căzut într-o mare mizerie fizică și morală.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1876 MAIORESCU, Discursuri, I, 35: Cine e în stare să-și dea samă de asemenea întruniri libere ale unor oameni iubitori de artă și de știință, dar și accesibili la ceea ce s-ar numi esprit de bohème, își va putea închipui efectul produs prin o gravă propunere politică.
  • 1879 EMINESCU, Pub., II, 346: Inamici a oricărei logomahii, adică a oricărei certe pentru cuvinte, iar nu pentru adevăruri, contrarii și amicii politici ne vor găsi accesibili și gata de-a rectifica marginele noțiunilor întrebuințate cu cea mai mare exactitate lexicografică.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1910 MAIORESCU, Trad., 484: E mai răspândit talentul de a insinua decât de a convinge. La insinuări sunt toți accesibili, la convingeri mai nimeni.
  • 1922 R. ROSETTI, Scrieri, 406: Mulți din ei [boieri] însă erau bărbați foarte accesibili măgulirii și acei din oamenii lor de casă, cărora nimica nu li costa când era vorba să tragă vrun folos, întrebuințau cu succes măgulirea pentru a intra mai adânc în favoarea stăpânului.
  • 1932 STERE, Revol., I2, 380: Numai surorile lui – mai cu seamă Tania – s-au arătat accesibile propagandei.
  • 1937 ARGETOIANU, Îns., II, 86: Până și coconetul bucureștean atât de puțin accesibil impulsurilor sufletești devine gardist, și acest „gardism”, impetuos ca o modă, a pătruns până și în cercurile liberale.
Care poate fi ușor abordat; afabil, cordial, abordabil (3).
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1925 L. COSTIN, Mărg. Ban., 8: Bănățeanul e foarte accesibil ca să-i dezlegi limba, la cel mai mic gest îți răspunde la joc ori la chef cu o chiuitură potrivită, adesea la moment improvizată.
  • 1967 CĂLINESCU, Bietul Ioanide, II, 274: Ioanide se întrebase altădată ce daruri secrete avea acest Gonzalv, lipsit de orice atracții fizice și morale, care îl făceau accesibil femeilor.
  • 1976 IORDAN, Mem., I, 164: În afara poeziei, [I. M. Rașcu] era un om obișnuit în sensul bun al cuvântului: serios, muncitor, accesibil, lipsit de morgă.
Înv., rar (Urmat de determinări introduse de prepoziția „de”) Susceptibil de…, în măsură să…
  • 1875 EMINESCU, Coresp., 103: Tabloul pentru reorganizarea școalelor rurale din județul Vaslui, format de domnul prefect în unire cu domnul deputat Bastaki, este făcut poate formal-corect și conform cu ordinele ce ați dat d-voastră; însă accesibil de modificări, întemeite pe privirea reală a lucrurilor și pe trebuințele vădite ale localităților.
  • 1879 EMINESCU, Pub., II, 377: Prin aceasta totalul averii naționale nu se va urca nicicând, ba din contra va putea să scază, căci se operează asupra unui obiect a cărui valoare internă nu e accesibilă de o augmentare în infinit.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
(Despre femei) Care este ușor de abordat; frivolă.
  • 1946 MUȘATESCU, Al optulea păcat, 40: Se uită la ea cu o licărire porcească în ochi, așa cum privește totdeauna femeile care i se par accesibile.
  • 1962 BARBU, Prânzul, 539: Militarului, Dumnezeu i-a lăsat baletistele. Accesibile, frumușele, romantice, așa a fost, așa va fi totdeauna. Omul modern n-are timp, domnilor. La dame, ofițeri ce suntem, nu ne putem duce oriunde.
5. (Despre obiecte, produse) Care poate fi ușor de procurat; (despre costuri) care este relativ mic; convenabil.
  • 1871 HASDEU, Pub., II2, 205: Noi cutezăm a oferi meditațiunii Parlamentului: … Cumpărarea pământului să fie accesibilă mai ales pentru capitaluri mici și cu preferință pentru opincă, căreia să i se conceadă un termen de plată după modelul legii rurale a lui Vodă-Cuza.
  • 1888 Acte Șch., 208: Bălțile din nemijlocita noastră apropiere, oferă în mare abundență și fără nicio greutate papură și pipirig …, cari sunt unele dintre cele mai accesibile materialuri de împletit.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1936 C. DELAVRANCEA, Arpegii, 52: [Asociația Muzicală] are datoria să nu-și risipească banii, iar dacă se căznește să prezinte publicului opere magnifice, pentru prima oară la noi, este că scontează o încurajare materială din partea unui public care se pretinde muzical, mai ales că prețul biletului era accesibil pentru oricine.
  • 1969 M. H. SIMIONESCU, Dicț. Onomastic, 215: Insistența roirii în jurul unor orașe intens populate produce în acele localități o vie activitate editorială, cu apariții de albume de artă și alte publicații foarte elegante, nu numai înzestrate cu un bine întocmit aparat critic, cu prefețe, note și trimiteri, dar chiar cu legături solide și la un preț de vânzare accesibil categoriilor celor mai largi de amatori.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 182: [În perioda nomadă a vechilor evrei] oaia și capra erau prețuite și pentru lapte, dar îndeosebi pentru lână (și mai puțin pentru carne – aliment greu accesibil mulțimii).
  • 2003 Renașterea băn., nr. 3 945, 11: Peștele va deveni un aliment mai accesibil populației
  • 2017 Romanoslavica, nr. 1, 148: Se înregistrau melodiile chiar pe radiografiile folosite de spital, o imitație palidă a plăcilor de patefon. Costul lor era mic și accesibil tuturor.
P. anal.
  • 1958 Agrotehnica, I, 321: Determinarea fosforului accesibil plantelor se face prin metoda colorimetrică cu molibdat de amoniu (metoda A. L. Kursanov).
6. (Despre funcții, demnități) Care poate fi obținut ușor; (despre servicii și activități publice, forme de învățământ și instituțiile care le autorizează) pentru care nu sunt impuse constrângeri, financiare sau de altă natură; de care pot beneficia categorii mai largi de persoane.
  • 1888 Gazeta de Transilv., nr. 148, 3: Înființarea de stabilimente de băi publice, accesibile și pentru clasa săracă, în cari, mai ales meseriașii și muncitorii să poată gusta pentru un preț mic binefacerea unei băi, este o cestiune igienică tot atâtă de importantă ca și înființarea unui alt așezămănt de sănătate, a unui spital, abatoriu etc.
  • 1913 Cod. Comer. (1887) – Adn., 7: Comerțul, după legile în vigoare fiind accesibil oricui voește să-l exercite, individul care manifestă și realizează intențiunea de a-l face, trebue să fie prin aceasta chiar considerat ca comerciant.
  • 1922 BARNOSCHI, Orig. Democr., 224: Ioniță-Vodă s-a grăbit să căftănească neamuri și mazili… Odată boieriți, i-a tot ridicat în ranguri ca să le facă mai ușor accesibile demnitățile importante în stat.
  • 1933 BERECHET, Ist. V. Drept, I, 48: În ultimele rânduri găsim indicație asupra intențiunii evidente a împăratului Leon Izaurul de a face justiția cu desăvârșire accesibilă și gratuită pentru toți.
  • 1990 O. DRIMBA, Ist. Cult., III, 42: Prin capitulare și prin repetatele sale scrisori circulare, suveranul [Carol cel Mare] cerea mănăstirilor și episcopilor să înființeze școli, accesibile și celor care nu voiau să se consacre vieții monahale.
7. INFORM. Care poate fi usor de accesat; disponibil pe o platformă electronică.
  • 1981 D. Inform. (1981), 346: În general, o intrare (implicit conținutul acesteia) este accesibilă în urma efectuării unui proces de căutare.
  • 2005 GOMA, Jurn., XIII, 337: Textul este accesibil pe Internet și a fost imprimat în mai multe ediții.
  • 2013 DCR2, 207: Banking electronic, servicii bancare accesibile online.

– Scris și: înv., rar accezibil.

– Pl.: accesibili, -e.

– Var.: acesíbil, -ă adj.

– Din fr. accessible, lat. accessibilis.

Referințe bibliografice:
1903 TDRG I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2011 URSU – URSU, Împr. Lex., III , 65; 2023 DELR2 s. v. acces (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Intrare de dicționar