ACCÉS s. n.

Nimic de afișat

1 rezultat
ACCÉS s. n.
I. (Cu diverse determinări care indică originea sau natura unor manifestări afective ori patologice)
1. Izbucnire bruscă, de scurtă durată, a unei stări afective; criză.
  • 1794 Calend. Viena, 38/9: Încă vedearea culcării nupțialei (de nuntă) necinstită în ochii miei, m-au adus la un acces de furoare, care nu se putu stânge, cu alta, că cu sângele lui.
  • 1844 Curier a. sexe, V, 178: Peste puțin un acces de nostalgie îl împinse către golful de Neapole.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1879 EMINESCU, E. Hurmuzachi, 107: Mai cu samă știrea că latinii izbutiseră să-l facă pe Alexios Aspietes, influentul comandant grec din Adrianopole, să se lepede de dânsul, îl scoase cu totul din fire [pe regele Ioannițiu] și-l împinse la un turbat acces de mânie.
  • 1886 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1892 CARAGIALE, Scrieri, I, 795: Deocamdată, publicul nu recunoaște sub venerabila barbă pe simpaticul comic: cum deschide însă eminenția-sa gura, deși spune lucruri foarte catolice, toată sala izbucnește într-un acces de veselie nebiruită.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1928 RALEA, Estet. Teor., I, 218: Inhibiția puternică care înăbușă toate accesele temperamentale și calmează impulsiile se exercită și asupra stilului.
  • 1930 GAFENCU, Îns., 15: Vintilă, turbat și dezorientat. În afară de un gest – refuzul de a merge la Palat, într-o audiență întârziată –, numai accese de ură neputincioasă.
  • 1934 NEGULESCU, Geneza, 102: Giordano Bruno avea adesea, încă din tinerețe, accese, nu numai de melancolie, dar de o tristețe atât de adâncă, încât mergea până la dezgust de viață, până la nostalgia morții.
  • 1958 T. POPOVICI, Setea, 303: Sublocotenentul începu să râdă … într-un acces de veselie nestăpânită.
  • 1969 Viața rom. (R. US), nr. 12, 39: Ar fi vrut să se prăvălească în pat, să se încleșteze și să muște pernele. Criza lui, care începuse printr-o neliniște vagă, avea nevoie să se termine într-un acces de disperare și revoltă.
  • 1975 Viața rom. (R. US), nr. 4, 44: O pagină mult citată … [din Delirul] glosează aforistic despre deliranții care conduc popoare (e prezentat Hitler într-un acces de furie, mușcând colțul covorului din cabinetul său, în fața asistenței consternate).
  • 1996 VIȘNIEC, Teatru, II, 493: Sunteți o bestie, domnule, de ce ați venit aici, de ce vreți să ne tulburați viața, de ce? (Tremur al capului, un acces nervos, gesturi haotice.) Unde sunt ploile pe care le-am trăit în copilărie, unde vă este ploaia, domnule?
  • 2003 CĂRTĂRESCU, Pururi tânăr, 129: Întotdeauna Traian mi s-a părut un copil răsfățat, de cele mai multe ori extraordinar de amuzant, dar răbufnind brusc în accese colerice insuportabile.

✧ P. gener.
  • 1860 ALECSANDRI, Coresp., I, 507: Cunoști tu acea fericire nemăsurată care constă în a privi mersul triumfal al unui cârd de gâște pe câmp? Din când în când, aceste nobile descendente ale salvatoarelor Capitoliului se dedau la accese de armonie care amintesc discursurile oratorice ale unei camere patriotice.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • <1875–1876> CONTA, Teor. Fatal., 153: Mulți filozofi materialiști …, într-un acces de filantropie, s-au pus să jeluească pe criminali.
  • 1892 CARAGIALE, Scrieri, I, 813: Arta, dacă nu se poate ține prin propria ei vitalitate, n-are să scape de decădere și de pierzare prin accese de patriotism și naționalism.
  • 1910 PANU, Amint., II, 97: Erau membri ca Lambrior, care își făcuse copilăria la țară, care aproape plângea la poveștile duioase ale lui Creangă, și care cuprins de accesuri de iubire națională striga: – Asta-i adevărata literatură, ce tot îmi umblați cu poezii nemțești …?
  • 1914 NEGULESCU, Filos. Renașt., II, 238: În cursul acceselor de scepticism, prin care trecuse, cu privire la valoarea medicinei ca știință, Paracelsus mai studiase, la universitățile pe care le vizitase, filozofia și astronomia.
  • 1927 RALEA, Estet. Teor., I, 335: O licărire de conștiință e necesară ca să ne aducă aminte că avem de-a face cu acel tip specific de copil care se cheamă poet, și nu cu un altul, adică un copil apucat din când în când de accese de luciditate.
  • 1931 ZARIFOPOL, Arta liter., I, 247: Dostoievski se gândea că eroii lui Turgheniev se îmbrățișează plângând, …, și credea să provoace un acces de caritate creștină rusească în delicatul scriitor.
  • 1937 SEBASTIAN, Jurn., 108: A avut zilele trecute un acces de antisemitism, la care n-am fost de față, dar pe care Gheorghe mi l-a povestit cu detalii.
  • 1974 SIMION, Scriit., I, 458: Voluntară, orgolioasă, cu decizii rapide și accese puternice de demnitate, femeia din proza lui Marin Preda nu aspiră, totuși, ca atâtea femei din literatura română, la un ideal masculin, nu sunt, altfel zis, ambițioase și nu-și pun instinctele în slujba puterii.
  • 1999 GOMA, Jurn., VII, 85: Și nu mă despart de un prieten doar pentru că am băgat de seamă la el accese de antioccidentalism; sau pusee de „antisemitism”.
  • 2011 Apostrof, nr. 1, 18: În atmosfera tulbure, cu accese legionare, a epocii, Sebastian vrea, poate nu întru totul conștient, să-l mânuiască pe Nae Ionescu, convins că, ținând seama de relația lor afectivă, acesta va face o excepție pentru el, justificându-l și, totodată, protejându-l în prefață.

2. MED. Manifestare bruscă, adesea violentă și de scurtă durată, a unui fenomen patologic; atac, puseu.
  • 1844 Curier a. sexe, V, 342: Recunosceam semnele preoccupațiunilor ei romantice, după cum poate quine-va dejudica symtomele unei boale quăriu i-a studiat accesurile.
  • 1847 HELIADE-RĂDULESCU, Don Juan, 102/14: Puterea amorului e foarte capricioasă; l-am văzut resistând la un aces de friguri pe care le-a și tăiat.
  • 1847 ALECSANDRI, Coresp., I, 97: Elena … este veselă, cu toate accesele trecătoare și destul de dureroase ale tusei sale.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1856 TEULESCU, Cesar, 305: În dimineața luptei, cuprins fiind de un acces de epilipsie, boala sa fatală, [Cesar] se mulțumi a da drept parolă de recunoaștere soldaților săi, parola destinatei sale: „fericire”.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 BOLINTINEANU, Elena, 318: A doua zi avea un acces de friguri. În delirul ei ea chema pe Alexandru, cu expresiunile cele mai tinere.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • <1875–1876> CONTA, Teor. Fatal., 152: Dacă aș fi pedepsit pentru o crimă făcută într-un acces de nebunie, această pedeapsă nu ar fi trebuincioasă pentru mine.
  • 1889 România lib. (C.), nr. 3 420, 3: Unele ziare au vorbit de accese de alienațiune mintală cari ar fi coprins pe ex-colonelul Maican Dimitrescu în penitenciarul de la Văcărești.
  • 1890 CARAGIALE, Năpasta, 343: Tot timpul, nebunul a fost ca și liber, în orice caz foarte puțin păzit. Era bun și foarte simpatic tutulor – afară de accesurile acute în care-l apuca mania persecuției.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1898 STAMATI-CIUREA, Resunete, 211: Mă uitai în fața lui și abia atunci văzui că … el bietul e cuprins de accesul somnambulismului.
  • 1910 BIANU, D. Săn., 7: Fiecare acces este despărțit de accesul premergător prin un timp (interval) de sănătate aparentă.
  • 1915 PARHON, Opere, III, 275: Se mai observă și o gușă destul de evidentă, tremurături, irascibilitate, depresiune psihică, fobii și accese de automatism.
  • 1935 A. HOLBAN, Schițe, 346: O scenă zilnică: un tânăr pradă unui acces de epilepsie.
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 452: Un acces de gută m-a pironit trei zile în pat… Azi am putut să mă cobor, cu greu. Păcatele tinereții se ispășesc la bătrânețe!
  • 1956 VIANU, St. Lit. Univ., II, 139: Supus la accese de epilepsie încă din anii copilăriei, boala lui Dostoievski s-a agravat în urma scenei din piața Semionovski.
  • 1971 ELIADE, Noaptea de Sânziene, II, 176: [Țigara] o fumă cu grijă, neînghițind tutunul, nu cumva să se înece și să-l apuce accesul de tuse.
  • 1990 O. DRIMBA, Ist. Cult., III, 190: Autorul anonim [al Cărții medicului, din prima jumătate a sec. X] distinge între malaria terțiană, cea cuartană și cea cu accese febrile cotidiene.
  • <1990–1992> CONSTANTE, Evad. Imposibilă, 80: Dorina … își urmă cu zel rolul de înger păzitor și, ba o lovitură dată cu coada măturii în ușă, ba un acces de tuse, întrerupea la timp conversațiile ulterioare.
  • 2015 Renașterea bân., nr. 7 593, 6: Se amestecă zeama de la o lămâie cu 2–3 lingurițe de miere și se ia o linguriță din acest amestec, la fiecare acces de tuse.

✧ Fig. Ironic
  • 1910 MINULESCU, Pub., 438: Toți, dar absolut toți, sufereau și sufereau în mod sincer de aceleași accese de teatrită, pe care – de prisos să vă mai spun – nu le-ar fi putut alina decât sfârșitul ultimului an de liceu și examenul primului an de Conservator.
  • 1913 ARGHEZI, Cortina, 134: Acești studenți bat drumurile, incomodează trecătorii, trivializează ulița și în accesele lor mai acute ar visa, ca astăzi, să terorizeze cu mintea lor îngustă și pretențiosul lor analfabetism artele românești.
  • 1932 CĂLINESCU, Viața Eminescu, 258: Casa era prevăzută cu o babă care să aibă grijă de poet, în rarele sale accese de igienă.
  • 1942 ARGETOIANU, Îns., X, 368: Cu multă osteneală s-ar mai putea da de scrierile lui Mihai Antonescu, ieșite din accesele sale de logoree.

II. (Predomină ideea de accedere, de pătrundere)
1. Posibilitate sau permisiune de a pătrunde până într-un anumit loc, până la cineva; concr. intrare, loc pe unde se pătrunde undeva.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I, 7: Accesul la cetate era anevoios.
  • 1880 EMINESCU, Pub., III, 315: Mulțumită acestui subterfugiu, Austro-Ungaria înțelegea să oprească accesul Dunării de Sus.
  • 1893 DDRF, I.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1897 MAIORESCU, Discursuri, II, 458: Ce bine venea acum ușorul acces la Curtea noastră (în această privință cea mai democratică din Europa), prin care princesa Elisabeta se aflase de mult în contact personal cu întreaga societate!
  • 1937 GRIGORE IONESCU, Ist. Arhit., 146: La Strehaia, biserică zidită tot de Matei Basarab, la 1645, … scara care dă acces la această clopotniță ridicată peste pronaos este așezată într-un turnuleț special alipit fațadei de sud.
  • 1938 VIANU, Coresp., 215: Am o cameră bună, cu acces la o baie confortabilă, și dorm pe cât pot: mai mult din principiu decât din poftă, căci căldura – destul de mare și pe-aici – mă ține treaz.
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 131: De ieri s-a declarat și Snagovul zonă militară și s-a interzis accesul publicului în pădure și la lac…
  • <1945–1946> BLAGA, Hronicul, 138: Umblam cu Cornelia să vedem când străzile vechi din centru, când pădurile de la periferiile Vienei, vizitam muzeele, bisericile, teatrele (acestea cu acces ieftin la ultra-balcoane).
  • 1953 CĂLINESCU, Bietul Ioanide, II, 93: Și Pomponescu dădu solicitantului o carte de vizită cu o recomandare, spre a-i înlesni accesul la Ministerul de Război.
  • 1975 PREDA, Delirul, 94: Ajunsesem târziu, nu mai aveam loc în biserică sau profesorul n-avea acces, pentru că nici n-a încercat să intre.
  • 1995 MO, nr. 220, 23: Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turiști.
  • 2010 MO, nr. 274, 19: Bilanțul teritorial – suprafața totală, suprafața construită (clădiri, accese), suprafață spații verzi, număr de locuri de parcare (dacă este cazul).

✧ Fig.
  • 1966 Viața rom. (R. US), nr. 10, 122: În ceea ce întreprinde, se observă că [Michel Butor] pleacă de la structura romanului lui Joyce, considerată de el … o operă care prin însăși esența ei să nu se facă înțeleasă decât treptat, să constituie o aparență de haos, în interiorul căruia fiecare să aibă acces pe o cale proprie.
✧ Sint. (Calc după fr. voie d’accès) Cale de acces | Drum de acces | Șosea de acces = cale de comunicație de interes local, care asigură legătura cu o cale de comunicație importantă, cu o localitate, cu o gară, cu un port etc.
  • 1895 Universul (C.), nr. 59, 3: Se va face în vara aceasta un chei la Zimnicea și o șosea de acces.
  • 1935 ARGETOIANU, Îns., I, 84: Dacă s-ar investi acolo câteva zeci de milioane, dacă s-ar crea căi de acces convenabile, ar năpădi lumea și pe acest țărm al mării, cât de depărtat e el.
  • 1949 Viața rom. (R. US), nr. 9, 151: Realitățile țipau, reclamând o cale de acces spre Constanța, singurul nostru port la mare. Guvernanții români își închinau, însă, genunchii, adânc, în fața intereselor imperialiste anglo-franco-germane.
  • 1963 LTR2, XIII, 650: De la începutul benzii de circulație suplimentare până la drumul de acces cu viraj la dreapta se așază o ecluză de viteză.
  • 1978 Studii, nr. 6, 1 015: Încă din 1854–1855 comisiunea franceză condusă de inginerul Lalanne construia o nouă șosea de acces în portul Constanța, pe care ulterior s-a instalat linia ferată.
  • 1989 Studii, nr. 7, 679: Comandamentul român s-a preocupat de la început pentru organizarea apărării pe căile de acces în oraș.
  • 2011 Bul. Com. Monum. (SN), nr. 1–2, 162: Calea Moșilor, ca drum de acces în oraș, a oferit de la început o mare oportunitate de dezvoltare comercială, polarizând o bună parte din lumea negustorească.

✧ Fig.
  • 1936 ARGETOIANU, Îns., I, 300: Din toți cei care au votat pe comuniști e probabil că nici 10% nu sunt marxiști, iar din cei aleși, 90% sunt simpli șmecheri care au găsit în comunism o cale de acces în Parlament.
  • 1970 Viața rom. (R. US), nr. 6, 100: „Cărarea pierdută”, a lui Alain Fournier, nu poate fi regăsită decât odată cu pierderea ei iremediabilă ca drum de acces spre un miraj cândva perceput.
  • ante 1984 V. LOVINESCU, Interpretarea, 16: Episoadele aparent puerile … îl capacitează să reprezinte un tip uman destul de frecvent întâlnit … care blochează însă căile de acces spre Centrul suprem.
  • 1995 PATAPIEVICI, Politice, 232: Pentru om, așa cum este construit azi, adică ființa căzută, culturală, sexuată și muritoare, nu este posibilă nici o cale de acces spre sine care să nu fi trecut mai întâi prin afara lui.
  • 2016 D. Arta modernă, 421: Concepând creația ca pe o formă de libertate, dar și ca pe o modalitate de a rupe barierele alienării și de a găsi o cale de acces spre semeni, artista regăsește un filon romantic, lansând, plină de speranță, mesaje în mediul existențial.

✧ Sint. (Calc după fr. point d’accès) Punct de acces = a) loc unde sunt verificate documentele persoanelor care intră într-o țară și se efectuează controlul vamal; p. ext. punct de control al intrării persoanelor într-o zonă, într-un anumit perimetru.
  • 1965 Studii, nr. 4, 874: De fapt, nu 25 000, dar vreo 2000 de țărani au ajuns în mod efectiv la bariera [Colentinei] … și au avut un conflict cu dorobanții, în urma căruia vreo 200 sunt închiși într-o zalhana, iar ceilalți constrânși să se retragă; probabil însă că mulți au reușit … să se strecoare în oraș, chiar pe acolo sau prin alte puncte de acces.
  • 1968 Studii, nr. 3, 497: Sporirea de la an la an, în ciuda contribuției de război la început și apoi a frecventelor perioade de carantină, a volumului operațiilor comerciale a determinat o lărgire a activității vamale prin deschiderea de noi puncte de acces.
  • 1992 Even. Zilei, nr. 87, 1: Grupurile de turiști sosiți pe cele două aeroporturi sau la principalele puncte de acces vor fi preluate de echipaje ale Brigăzii de Poliție.
  • 2006D. Enc., VI, 321: Sângeorz-Băi, oraș în jud.Bistrița-Năsăud. … Complex sanatorial și balnear. Punct de acces spre Parcul Național Rodna.
  • 2010 MO, nr. 240, 9: Securitatea la locul incendiului trebuie să se realizeze prin următoarele activități: a) planificarea controlului mișcării personalului în zonă; b) stabilirea unui singur punct de acces verificat și supravegheat.

✧ Fig.
  • 1981 LIICEANU, Politropia, 160: Limita finitudinii a fost cel mai adesea îmblânzită, transformată în vamă sau în prag; între finitul actual și infinitul potențial s-au creat puncte de acces, porți, trepte, punți.
b) loc de unde pot fi accesate anumite servicii publice.
  • 2009 MO, nr. 268, 14: Prin derogare de la dispozițiile alin. (1), CNPR poate să asigure un program de lucru cu publicul zilnic redus la unele puncte de acces deservite de personal, în cazurile în care traficul poștal nu justifică un program de lucru cu publicul de 8 ore zilnic.
c) INFORM. nod într-o rețea de calculatoare prin care se poate face accesul în acea rețea.
  • 2007 D. Elt., 1 128: Un punct de acces poate fi un calculator cu mai multe modem-uri conectate la linii telefonice, sau un calculator prin care se poate „intra” dintr-o altă rețea.
  • 2010 D. Inform. (2010), 224: Componentele unui WLAN se numesc „stații”, acestea putând fi puncte de acces (e.g., routere) și clienți (e.g., laptopuri, PDA-uri, telefoane IP, dispozitive fixe). Toate stațiile sunt echipate cu adaptoare wireless.

2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”, sau, rar, de determinări în genitiv) Faptul de a accede la o funcție, la o demnitate, la o situație sau la anumite cunoștințe, informații etc. care oferă avantaje suplimentare; rar accesibilitate (2).
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1891 MAIORESCU, Discursuri, IV, 421: Și fiindcă la noi nu este ca la Berlin sau la Paris, unde cineva este înconjurat de o întreagă atmosferă de cultură, …, la noi am trebuit să relev îndeosebi, pentru cultura umanitară, singura formă ce o avem astăzi, studiul superior al științelor, adică accesul la Universitate.
  • 1892 CARAGIALE, Scrieri, I, 935: Sunt adevărate teatre particulare, întreținute, pentru a da mai ieftin acces publicului mare, cu mijloacele curții serenisime – ca și grădinile splendide cu minunate jocuri de ape, ca și mărețele muzeuri și colecțiuni științifice și artistice.
  • 1927 RALEA, Estet. Teor., I, 76: Unul din pontifii criticii noastre, deprins cu clase precise de ocupațiuni, mi-a interzis accesul [la critica literară], pentru motivul că am încă o ocupație, aceea de profesor de filosofie.
  • 1956 VIANU, St. Lit. Univ., II, 92: Un edict al guvernului prusian, din 1822, interzicea evreilor accesul la funcțiunile publice.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 26: O foarte mare parte a clerului ortodox, ademenit de promisiuni, prin care li se punea în vedere o ameliorare simțitoare a stării lor și felurite posibilități de îndreptare a accesului la învățătură a noilor generații, care ar accepta unirea cu biserica Romei, a cedat dându-și adeziunea la chemarea stăpânirii.
  • 1974 SIMION, Scriit., I, 522: Cariera lui Paul Achim începe, cu alte vorbe, printr-o eroare pusă ulterior în folosul adevărului. Tânărul anticibernetician, bucurându-se de încrederea conducerii din institut, are acces la documentația de specialitate și se inițiază în secretele științei pe care o combate.
  • 1989 GOMA, Jurn., II, 151: Supărați-foc, în primul rând, vizații-excluși politicamente: extremiștii – care, oricum, n-ar fi avut acces la o publicație cultural-literară.
  • 1990 O. DRIMBA, Ist. Cult., III, 151: Odată cu apariția, în secolul al XII-lea, a teologiei și dreptului canonic ca discipline academice, cele „șapte arte” ale învățământului clasic au fost coborâte la nivelul de materii preliminarii, indispensabile accesului la studiile juridice și teologice.
  • 2003 BUZURA, Tentația, 160: Mai târziu, când n-au avut acces la alte profesii, cei conștienți de nevoile nației lor s-au orientat spre preoție și tot n-au renunțat la carte.

✧ P. anal.
  • 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 39: Un număr de 17 personalități proeminente americane publică alt manifest prin care caută a dovedi că Germania va pierde războiul, fiindcă … nu are acces la materiile prime din regiunile din afară de Europa.
  • 1998 MO, nr. 10, 18: Ratificarea sau aderarea atrage în mod legal aderarea la toate clauzele și accesul la toate avantajele stipulate de prezentul aranjament.

3. Fig. Livr. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”, „spre” sau, rar, de determinări în genitiv) Posibilitate, capacitate de a înțelege, de a discerne, pe cale rațională sau intuitivă.
  • 1936 CIORAN, Cartea amăgirilor, 191: Accesul absolutului prin credință nu este numai o credință neîntemeiată.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 205: Fixându-se asupra doctrinei creștine, Petru Maior își tăia accesul spre o gândire metafizică modernă, pentru care avea așa de frumoase aptitudini.
  • 1970 NOICA, Rostirea, 186: Într-un fel, el [Kant] a pus în formă și gândul nostru mai adânc: când spui se cade, vorbești despre ceea ce poate să-și facă loc în lumea tuturor, ceea ce poate avea acces la universalitate; când faci ce se cade tratezi pe ceilalți oameni așa cum vrea Kant, drept scopuri nu drept mijloace.
  • 1981 LIICEANU, Politropia, 207: Noi nu putem avea acces la natura de operă a operei decât atâta vreme cât putem pătrunde în lumea deschisă de ea.
  • 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., VIII: Cititorul n-are acces direct la imagini, ci la cuvinte, deci la reprezentări mai mult sau mai puțin abstracte.
  • 1990 E. VASILIU, Introducere, 10: În împrejurări concrete; cercetătorul are acces la nivelul semantic în momentul în care, făcând abstracție de modul concret în care vorbitorii utilizează semnele, stabilește exclusiv regulile în conformitate cu care aceștia folosesc semnele.
  • 2002 CĂRTĂRESCU, Jurn., II, 296: Nu mai existam, priveam casa de vizavi, curțile interioare, acoperișurile de olane, firma ultramarină de la orizont, vârful luminat al Casei Poporului … ca și cum aș fi murit și mi s-ar fi îngăduit să le privesc câteva clipe prin ochii altcuiva, la a cărui conștiință n-aș fi avut acces.

4. INFORM. Proprietate a memoriei unui calculator de a permite înregistrarea și regăsirea informației.
  • 1981 D. Inform. (1981), 208: Atributele mai importante ale m[emoriei] sunt: capacitatea, timpul de acces, durata ciclului, viteza de transfer a informației, costul, modul de acces la informație.
  • 2010 D. Inform. (2010), 62: Memoria cu acces aleator (RAM), i.e., principala zonă de stocare la care microprocesorul are acces direct.

✦ Concr. Procedeu de căutare, de citire sau de inregistrare a unor date în memoria calculatorului.
  • 1981 D. Inform. (1981), 322: Gestiunea informației asigură identificarea și protecția informațiilor grupate în fișiere, accesul la aceste informații folosind diferite metode etc.
  • 2010 D. Inform. (2010), 53: Browserele Web actuale … oferă posibilitatea realizării listelor de adrese ale site-urilor favorite (numite, în funcție de browser, Bookmarks sau Favorites), precum și acces la istoricul navigării (History).

✦ Posibilitate de conectare la Internet, la altă rețea, la alt sistem etc.
  • 2000 în DCR3, 160: Astăzi, peste 80% dintre tinerii care au acces pe Internet își petrec bucuroși tot timpul liber discutând online cu necunoscuți. Și li se pare extrem de „cool”.
  • 2007 D. Electrotehn., 112: Motor de bază de date … Program sau colecție de programe proiectate pentru a facilita gestiunea și accesul la o bază de date.
  • 2010 D. Inform. (2010), 39: Autentificare Web … cunoscută și ca autentificare HTTP, utilizează o schemă de tip solicitare/răspuns pentru autentificarea utilizatorilor … în scopul de a permite accesul acestora la o zonă protejată a unui site sau a unei aplicații Web.
  • 2011 în DCR3, 52: Cel mai elocvent exemplu, pentru poluata Românie, este seria de viruși antimanele. Viermele „Delf” […] vânează fișiere multimedia ce conțin cuvinte cheie legate de manele, dar modifică și fișierul „hosts” pentru a interzice utilizatorului infectat accesul la diverse site-uri cu conținut piratat sau pornografic.

✧ Sint. (Calc după engl. open access) Acces deschis | Acces liber = acces gratuit la textul complet al materialelor științifice și educaționale publicate pe internet.
  • 2010 D. Inform. (2010), 14: Accesul deschis presupune că oricare utilizator care are acces la Internet, indiferent de locul unde se află, poate citi, descărca, stoca, printa, utiliza conținutul digital al articolelor.
  • 2016 Contemp. (S.), nr. 12, 17: După ce, în primii ani de viață, fenomenul Open Science a cunoscut o dezvoltare globală exponențială, creșterea numărului de articole cu acces liber a încetinit semnificativ în ultima perioadă.

5. Sint. SOCIOLINGV. Acces la cuvânt = asumare a rolului de emițător de către participanții la interacțiunea comunicativă, realizată în virtutea unor norme implicite, care guvernează comportamentul social-comunicativ al membrilor unor comunități.
  • 1997 DSL, 15: Regulile implicite ale accesului la cuvânt funcționează datorită prezenței în structura fiecărei intervenții a unor elemente care fac predictibilă încheierea lor, creând premisele transferului rolului de emițător.
  • 2008 GALR – 2008, II, 828: Accesul la cuvânt nu este însă reglementat de reguli foarte stricte, pe de o parte, iar pe de altă parte, semnalele angajării comunicative a locutorului nu sunt univoce.
  • 2009 Dacoromania (SN), nr. 2, 142: Conversația poate fi întreruptă ordinar de către emițător sau tacit de către receptor sau dialogul electronic se poate rezuma la o conversație fatică. De asemenea, replicile nu au o ordine (un interlocutor poate scrie mai mult decât altul), accesul la cuvânt (engl. ‘turn-taking’) fiind nelimitat.

– Pl.: (I, 1–2) accese, înv. accesuri, (II, 1–5) accesuri și rar accese.

– Var.: acés s. n.

– Din fr. accès, lat. accessus. – Pentru sensul I, cf. lat. accesio. – Pentru sensurile din inform., calc după engl. access. – Pentru sensul II 5, cf. engl. turn - taking.

Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1910 BIANU, D. Săn.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1949 LTR, I; 1969 D. Medic. (1969), I; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 209; 2007 DEXI; 2011 URSU – URSU, Împr. Lex., III , 65; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Intrare de dicționar