TEHN. Aparat cu care se măsoară accelerațiile, mai ales la vehiculele aeriene; transductor electromecanic de măsurat structurile vibrante.
- 1938 Rev. Aeron. Mar., nr. 5, 32: Pentru ca pilotul să execute redresajul în duratele de timpi și de unghiurile întrebuințate în calculele de mai sus este absolut nevoie de prezența la bordul avionului a unui accelerometru gradat în multipli de-ai gravității.
- 1949 LTR, I, 14: Accelerometru … Se folosește pentru a avea un indiciu asupra forțelor aplicate avionului și pasagerilor săi în zbor, forțe care trebuie menținute între anumite limite impuse de siguranță și confort.
- 1957 LTR2, I, 38: Accelerometrul măsoară accelerația în punctul în care e montat, după o anumită direcție (de obicei direcția verticală).
- 1991 MO, nr. 141, 23: Stație accelerometru axe. … Stație testare accelerometru.
- 2002 BRATOSIN, El. Dinam., 47: Mișcările, orizontală și/sau verticală, sunt măsurate de accelerometre plasate în axa de rotație pentru mișcarea verticală și la o distanță de 3,175 cm de axa de rotație pentru oscilația rotațională.
- 2007 în DCR3, 26: Cercetătorii au inclus în studiu copii cu vârste cuprinse între 11 și 12 ani pe care i-au rugat să poarte un accelerometru timp de 7 zile care înregistra minut cu minut intensitatea și frecvența activității fizice.
Încă 5 citate
– Pl.: accelerometre.
– Din fr. accéléromètre.
Referințe bibliografice:
1955 DL, I; 1972 D. Term. Tehn.; 1974 GOLDIȘ POALELUNGI, L’Influence de fr., 197; 1988 DEX – S; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 s. v. accelera (delr.lingv.ro).
