1.
S. m. Specie de arbore exotic, din regiunea tropicală a Americii, al cărui lemn de culoare
maro-roșcat, considerat prețios, este folosit mai ales la fabricarea mobilei de lux
(Swietenia mahagoni); mahon; arbust tropical din al cărui fruct comestibil se extrage o substanță folosită la lustruirea
mobilei (Anacardium Occidentale).
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1883 Contemp. (R.), nr. 22, 879: Boussenard a numărat două mii de pături în trunchiul unui acaju, o mie șese sute în al unui Simaraba.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1910 ANGHEL – IOSIF, Proză, 88: Lemnul din acajou roșu … strălucea curat și neatins de vreme.
- 1940 Enc. Agr., III, 376: Pădurile conțin arbori de acaju, de quinquină, lemnul roz și galben, cedrul, palisandrul, abanosul etc.
- 2002 I. GHEȚIE, Biruitorii, I, 227: [Helena] porunci Vironichii să fiarbă o cafea și-l îmbie [pe prieten] cu o țigaretă din cutia de argint căptușită pe dinăuntru cu lemn scump de acaju.
- 2004 Man. Geogr. Arte X, 61: Mulți arbori sunt valoroși, ca abanosul, acaju-ul, palisandrul, arborele de cauciuc, arborele de chinină, palmierul de ulei, cocotierul ș.a.
Încă 9 citate
2.
Lemnul arborelui Swietenia mahagoni.
- 1849 Uricariul, XII, 72: Acest vas s-au lucrat în schelea Constantinopolei și s-au mobilat în acaju cu draperiile și tapiseriile cele mai alese.
- 1882 KOGĂLNICEANU, Orat., III4, 333: Seraiul nu se hrănește decât cu cârlani, adică berbeci aduși din Dobrogea. Nu vă mai spun că iahtul în acaju al reginei Neapolei … servește de a transporta oile din Dobrogea o dată pe săptămână.
- 1927 ARGHEZI, Subiecte, 8: Virtutea lui miraculoasă [a produsului pentru creșterea părului] mergea până la crearea stufoasă a mustăților pretutindeni, pe acaju sau marmură, ori pe unde cădea o picătură de lichid, ivind o bogată capilozitate chiar în interiorul flaconului destupat.
- 1943 NICODIN, Revoluția, 82: În mijlocul sălei o masă ovală … Scaune de acaju, aplice de bronz aurit, marochin. Pașii se-afundă în covor, calci ca pe iarbă.
- 1946 MUȘATESCU, Al optulea păcat, 9: La Paris. Un apartament „meublé”. Așa cum sunt toate aceste apartamente mici, destinate, în special, străinilor. Mobilier vechi, desuet. Fotolii plușate, un birou (imitație de acaju), un telefon interior, în legătură numai cu portarul.
- 1971 EVERAC, Zestrea, 189: PROCURORUL: Atunci să vă întreb altfel: aveți acasă un dormitor negru, de acaju, nu-i așa?
- 1983 LIICEANU, Jurnalul de la Păltiniș, 248: În camera în care stătea Blaga, pe lângă un pat obișnuit, se mai află o comodă de acaju, o masă mică de lucru stil Régence și o vitrină cu câteva poze ale lui Blaga și ediții ale poeziilor lui.
- 1998 D. Artă, II, 84: Materialul cel mai folosit este acajuul, dar și furnirul bois de rose sau esențele orientale.
Încă 7 citate
✧
(Adverbial)
- 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 375: Maarten dădu ocol încăperii. Mobilele furniruite acaju, ca niște viori, îl intimidau, cu picioarele lor curbe, cu încrustațiile și intarsiile lor.
3.
Adj. invar. De culoarea arborelui de acaju, maro-roșcat.
- 1906 G. IONESCU, C. Tipograf., 356: De asemenea, când avem de tipărit aur sau bronz de aluminiu pe o hârtie lustruită, de culoarea oțelului, facem întâi un tipar cu un amestec de lac acajou, amestecat cu albastru Milori pentru bronzul de aluminiu.
- 1968 NEAGU, Îngerul, 251: Acum, în septembrie, era numai această câmpie scitică și șaizeci și patru de case – a lor era în latura dinspre apus a coloniei, unde se găsește o peluză de lucernă, niște tufe de măturică, … și un fag tânăr, cu frunzele acaju.
- 1983 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 318: Larisa Geblescu! Am să ți-o arăt și în alte fotografii, s-o vezi mai bine… Cu buclele ei vopsite roșu-acaju, cu pielea foarte albă și cu ochii negri, frapa!
- 1996 CĂRTĂRESCU, Orbitor, I, 180: Și stelele erau în pozele lui nu galbene sau albe, ca pe cerul nopții, ci sclipeau în mii de culori: violete, roze, verzi ca jadul, ciclam, acaju.
- 2003 Vatra, nr. 8–9, 48: Te văd Nu așa cum te-am inventat eu Ci cum mi te-ai descris tu singură Cu ochii foarte albaștri Și cu părul acaju.
Încă 4 citate
– Scris și: (după fr.) acajou.
– Var.: înv. acagiú (1871 LMD, I) s. m.
– Din fr. acajou. – Acagiu < it. acagiù.
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1906 PANȚU, Vocab. Plante; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2009 SUCIU, Infl. Tc., I, 390; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
