Rar Acțiunea de a (se) aburca și rezultatul ei.
- 1887 HEM, I.
- 2003 EREMIA, Robinson, 191: După ce mi-am desfătat privirile, am tras prelung aer în piept și am purces la aburcarea unui povârniș repede, care se termină, după ce ți-a scos sufletul, cu un platou nu prea mare, în mijlocul căruia se înalță un țugui stâncos, cât un bloc cu cinci etaje, faimosul pisc Omu.
Încă un citat
✧
Fig.
- 2005 GÂRNEȚ, Intelectualul, 179: Abandonând practic scena politicii în favoarea vechilor nomenclaturiști comuniști și noilor ariviști politici, intelectualul basarabean a pierdut dreptul de a critica proastele politici culturale, pentru că el a contribuit nemijlocit la aburcarea „managerilor” acestora.
– Pl.: aburcări.
– V. aburca.
Referințe bibliografice:
2001 MDA, I.
