ARHIT. Mică absidă laterală.
- 1924 Conv. Liter., nr. 12, 930: Cel mai simplu plan treflat, cu absidiolele abia acuzate înafară, se întâlnește la biserica Sf. Gheorghe din Hărlău, zidită de Ștefan cel Mare în 1492.
- 1937 GRIGORE IONESCU, Ist. Arhit. Rom., 96: Altarul bisericii, foarte desvoltat, ridicat cu o treaptă față de naos și separat de acesta printr-o tâmplă de zid, se compune dintr-o absidă centrală de secțiune semicirculară, flancată de două absidiole.
- 1943 OPRESCU, Man. Ist. Artei, I, 57: Acest deambulatoriu, al cărui rol devine tot mai util, a fost lărgit prin construirea unor absidiole, adică a unor firizi, în care s-au așezat altarele secundare, așa-zisele capele radiante.
- 1958 LTR2, IV, 572: În basilicile creștine, colateralele erau prelungite prin câte o absidiolă.
- 1959 VĂTĂȘIANU, Ist. Artei Feud., I, 26: Se mai păstrează corul, căruia i s-a adăugat însă o absidă gotică poligonală și se mai conservă absidiola laterală din sud.
- 1967 VĂTĂȘIANU, Ist. Artei Eur., I, 116: Rotonda Sf. Maria din castelul din Würzburg, zidită în 706 ..., cu sala circulară acoperită cu o calotă și cu absidiole rezervate în grosimea pereților perimetrali, e o replică a tipului reprezentat prin biserica Sf. Gheorghe din Salonic.
- 1982 DRĂGUȚ, Arta rom., I, 235: Atribuite verosimil inițiativei episcopului Varday (1514-1524), figurile de sfinți (Andrei, Anton, o sfântă) ce decorează absidiola de nord a catedralei din Alba Iulia par a fi o emanație a picturii toscane.
Încă 6 citate
– Pl.: absidiole.
– Din fr. absidiole.
Referințe bibliografice:
1969 St. Form. Cuv., V; 2001 MDA, I; 2009 DEX2; 2011 DELR, I, 7.
