Înv., livr. Care se referă la patriarhul biblic Abraham (= Avraam); care aparține acestui patriarh; abrahamit (2).
- <1836-1838> HELIADE-RĂDULESCU, Teor. Lit., 69: Ebreii veniră în Egipt cu tradițiuni abrahamiene și ieșiră de aci, ducând cu dânșii multe și din tradițiunile egiptene.
- <1859-1869> HELIADE-RĂDULESCU, Echilibru, 803: Omul căzut s-a fost numit Adam, după tradițiunile abramiene; omul regenerator, cuvântul incarnat a cătat a fi numit Adam cel nou.
- 1870 HELIADE-RĂDULESCU, Poezii, 297: Stirpe-abramiană reține iar credința științei prohibite.
Încă 2 citate
– Pronunțat: -mi-a-.
– Pl.: abramieni, -e.
– Var.: abrahamián, -ă adj.
– Din fr. abrahamien.
