Tranz. Prin Criș. A da abrac la animale, în special la cai; reg. a abrăca.
- 1890 VAIDA, Mater. Dial., 84.
– Prez. ind.: abrăcălesc.
– Din magh. abrakol.
Referințe bibliografice:
1959 LR, nr. 3, 68; 1961 TEAHA, Gr. Crișului Negru, 123; 1967 TAMÁS, Etym. Wb.
