1.
S. n. Manual care cuprinde noțiunile elementare necesare învățării scrisului și a cititului; înv. azbuche, azbucoavnă, bucoavnă, alfavita, silabar (1).
- 1822 DRLU, I.
- 1825 PLEȘOIANU – LIBRIÉR, Abețedar gr.-rom., [Foaie de titlu]: Abețedar greco-român.
- 1829 PLEȘOIANU, Abețedar fr.-rom., 1/4: Oricâte abețedare nu vor avea această subt însemnare, sunt fără voea mea.
- 1839 VAILLANT, Vocab.
- 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I, 31/29.
- 1851 STAMATI, D.
- 1857 POLIZU, Vocab.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1861 ap. B. Contemp., IV, 337: Abecedariele stau gata de trămis, 100 ex[emplare] cum ați poftit.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1866 KOGĂLNICEANU, Orat., II1, 438: Nu se reprezintă vapoarele precum nu se reprezintă nici abecedarele, dară se reprezintă interesele mari industriali.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1872 HASDEU, St. Art., 275: Heliade s-a luptat ... cu coșmarul și a învins toate, căci a făcut toate: de la abecedar până la filosofie, de la tipografie până la teatru, de la gazetă până la epopee.
- 1893 DDRF, I.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1898 Enc. Rom., I: Abcd-ar, (abecedar).
- 1931 ARGHEZI, Cartea cu jucării, 194: Mama ... nici ea nu mai seamănă cu ce era, apărând programul și «abecetarul» cu sălbătecie.
- 1935 I. BOTEZ, Belfer, I, 58: E drept că în abețedare se vorbește și de copii neascultători, răi și leneși.
- 1958 CIPRIAN, Amint., 19: Buchiile abecedarului le descifrai repede, dar și mai repede descifrai slova neînțelegerilor casnice.
- 1972 BOTTA, Pub., 288: Cuvintele din bătrâni, baladele României erau înscrise în mine, au precedat, afirm, și abecedarul, și rudimentele științei din școala primară.
- 1985 SORESCU, Ușor cu pianul, 747: Îmi vine în minte o ilustrație din abecedarul din copilărie: bunicii, părinții, copiii, ținându-se unii pe alții de mijloc și încercând să scoată din pământ o gulie.
- 2001 JINGA, Biblia și sacrul, 36: Pasaje întregi din ea [din Biblie] sunt preluate chiar în abecedarele vremii, astfel încât generații întregi vor învăța să scrie și să citească pornind de la Scriptură.
Încă 24 citate
2.
S. n. P. ext. Lucrare care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu; totalitatea acestor noțiuni.
- 1833 Curierul Rom., 116: Un abețedar moral și religios cu învățături scoase din Sfânta Scriptură și cu icoane din Testamentul cel Vechiu și Nou dat la lumină de d. Pleșoianu se află ... la d. Romanov.
- 1840 CODRU-DRĂGUȘANU, Peregr., 97: Pravila Domnului Caragea [era] un adevărat abecedar de codece civile.
- 1895 CRĂINICEANU, Igiena, 6: Va trebui a-l învăța, așa zicând, abecedarul igienei, și astfel va privi cu ochi mai buni și va executa cu pricepere toate silințele ce-și dă administrațiunea pe terenul igienei, de a căror intențiune bună în parte s-a și convins. [Prefață]
- 1908 C. FILIPESCU, Pășunatul, 47: Așa fiind legea aceasta ... va servi ca un abecedar celor chemați să o aplice, cari vor trebui să învețe întâi să o descifreze.
- 1965 MANIU, Cartea păcii, 355: Premergător, omul de geniu a trimis înaintași, martire animale, s-adulmece din spațiu o deschidere de ev, la început adevărat de cronică cerească, întemeind abecedarul cuceririlor din constelații.
- 1992 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., I, 21: Jurnalul lui Jeni Acterian este, de acum înainte, pur și simplu abecedarul. Sau îndreptarul (pătimaș, desigur) de lectură.
Încă 5 citate
✧
Fig.
- 1928 SEBASTIAN, Pub., I, 447: Și nu fără o sinceră tristețe bagi de seamă că nu te mai simți la fel de aproape de bătrânul nostru Francis Jammes, ca altădată, când el ți-a slujit de abecedar întru poezie.
- 1932 G. M. CANTACUZINO, Arcade, 128: Ce admirabil abecedar al imaginației trebuie să fie vechea locuință pentru acești copii, cu vulturi și lei de piatră, cu zâne ce dansează și grifoni care duc paveze domnești!
- 1939 MINULESCU, Nu Sunt, 336: Versurile mele? ... Semne de-ntrebare Pentru-abecedarul vieții viitoare.
- 1942 ARGHEZI, Lina, 160: Abecedarul acestei înțelepciuni e elementar. Faci o dată în tine gol, aruncând afară tot ce-ai deprins din învăț, fără confruntare și control, păstrându-ți numai datele experienței personale.
- 1943 ARGHEZI, Cortina, 417: În neantul definitiv, infirmierii și subchirurgii mediului încremenit sunt stingheriți că trebuie să primenească o altă terapie, să-și bată capul cu o gramatică nouă și să reia abecedarul sensurilor (depuse la fund) de la început.
- 1945 SADOVEANU, Pub., II, 343: Ai văzut și tu … că a trăi în acești ani e cu mult mai greu decât altădată, când te învățam abecedarul umanității.
Încă 5 citate
3.
Adj. Înv., rar De alfabet, în ordine alfabetică.
- 1862 PONTBRIANT, D.
– Scris și: Abcd-ar (1898 Enc. Rom., I).
– Pl.: abecedare.
– Var.: înv., rar abecedáriu (pl.: abecedarie) s. n., adj., abețedár (1839 VAILLANT, Vocab.), abețedáriu (1839 VAILLANT, Vocab.; 1851 STAMATI, D.), abețadár (1913 DA, I1; 2001 MDA, I), abițedár (2001 MDA, I), abițidár (1913 DA, I1; 2006 NDU) s. n.
– Din lat. abecedarius, abecedarium, fr. abécédaire, germ. Abecedarium.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1930 ȘĂINEANU, D.8; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I.
