ABÁTERE s. f.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ABÁTERE s. f.
Acțiunea de a (se) abate2și rezultatul ei.
1. Îndepărtare de la o linie de conduită, de la o normă etc.; încălcare a unor reguli sau principii; diversiune (2), rar prihană (2), înv. săblaznă (3), înv., reg. teahnă (1); fig. derapaj. Cf. abate2 (II 2).
  • <1700-1710> N. COSTIN, Let. Țării Mold., I, 82: Înțălegând domnul muntenescu că vine Jicmontu, … l-au tâmpinat cu boerii săi și i-au cădzut la picioare, cerșindu-ș ertăciune și arătându-i pricinele abaterii sale de supt stăpâniia Crăiei ungurești.
  • 1776 Uricariul, XI, 248: Fără de nicio abatere la strâmbătate am dat mărturia.
  • 1827 I. VĂCĂRESCU, Teatru trad., 973: Nici cuget mă opri, nici temere avui Abaterile lui le lupt și le supui.
  • 1838 ALBINEȚ, Macr., 184/10: Căsătoria… pune stavilă tuturor acestor nelegiuite abateri.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1840 Cond. Comer., 9/24: Poate și capitalul tovaroșilor în comandită să se împartă în acții, fără abatere însă din regulele așezate pentru tovăroșiile în comandită.
  • 1854 Doc. Bârl., V, 238: Cuconul … înseamnă cu creta numărul de ordine și numărul de soldați ce avea să găsduiască casa însemnată, numere ce trebuia să se respecte ... de locuitori, căci la abatere erau bătuți cu biciul.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1869 MELCHISEDEC, Chron. Hușilor, 117: În cas de abatere a vreunui cleric, îl prăda și-l globia oricine dintre funcționari apuca mai întâi.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab. I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1881 GHICA, Scris., 213: Am trecut a-i spune despre abaterile Turciei de la tractatele ce avea cu domnii noștri.
  • 1882 LAMBRIOR, St. Lingv., 138: Copiile după cronici ce posedăm de prin veacul al XVIII-lea ne înfățoșază ortografia scribilor, cu mici abateri, pe ici, pe colo.
  • 1883 Contemp. (R.), III, 298: Abaterile de la aceste deprinderi primitive se pot număra ușor.
  • 1887 HEM, I, 88.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1903 MAIORESCU, Discursuri, IV, 25: Abaterea d-lui Dimitrie Sturdza la octomvrie 1895, când în chestia transilvană a luat la guvern o atitudine contrară celei susținute în opoziție, a avut urmări așa de nefericite pentru d-sa, încât nu credem că de acum înainte se va mai repeta o asemenea eroare.
  • 1914 NEGULESCU, Filos. Renașt., II, 36: A fost mai întâi rezistența bisericii, care în veacul al XII-lea ajunsese la culmea puterii ei spirituale și temporale, și nu tolera nicio „heresie”, adică nicio abatere de la doctrinele ei oficiale.
  • 1926 ZARIFOPOL, Arta Liter., I, 130: Gândirea matematică are o consecvență unică: orice abatere apare imediat ca nepricepere, ca nebunie, ca glumă proastă.
  • 1944 BLAGA, Noe, 83: Asta-i lege fără abatere!
  • 1948 D. POPOVICI, Poezia Eminescu, 78: Pentru Schopenhauer, geniul se caracterizează prin anumite abateri de la normal.
  • 1958 CIPRIAN, Amint., 40: Bineînțeles că stâlpii viitorului, viitoarele excelențe, nu luară treaba în serios și nu aduseră miza socială cerută de noul statut – ceea ce, după trei abateri consecutive, le atrase excluderea din societate.
  • ante 1964 VINEA, Lunatecii, 291: Mon cher ami, sunt nevoit să-ți dau o pedeapsă, cea mai ușoară, fiindcă ești la prima abatere, ai un avertisment.
  • ante 1980 CARAMAN, Descolind, 114: Tipul independent, cînd e prea independent, înseamnă chiar o abatere de la tradiționalele uzanțe ale descolindatului. Ba, mai mult: înseamnă o abatere de la însuși principiul care prezidează la orice proces de creație în vastul domeniu al folclorului.
  • 1997 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș, I, 59: Dincolo de omul Mihail Sebastian în sine, Jurnalul reliefează categoria umană – atât de captivantă sociopsihologic – a intelectualului dilematic. Ezitând între antipozi, el este mereu ispitit de contrariul propriei voințe, atras de tot ce va să zică excepție, abatere de la normă, erezie.

✦ P. ext. Înv. Îndepărtare, deviere de la subiect; digresiune (1); divagare (1).
  • 1822 DRLU, I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1868 HELIADE-RĂDULESCU, Echilibru, 923: Să mi se ierte o mică abatere, ca să pot mai bine intra în sujetul nostru.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.

✧ Sint. Înv., rar Abatere de cuvânt | Abatere din cuvânt = digresiune.
2. JUR. Încălcare a unor dispoziții obligatorii cu caracter administrativ sau disciplinar.
  • 1864 Cod. Pen. (1864), 307: Judecătorul de plasă sau primarul va putea ... să hotărască confiscațiunea, sau a lucrurilor prinse în fapte de abatere, sau a lucrurilor provenite din abateri.
  • 1887 Cod. Comer. (1887) – Adn., 50: Dânșii nu pot să facă alte operațiuni decât acelea cari sunt expres menționate în actul constitutiv; în caz de abatere sunt răspunzători atât către cei de al treilea, cât și către societate.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1930 HAMANGIU – NICOLAU, Dr. Roman, 302: În caz de abatere și rele moravuri [soțul] era obligat să restituie dota imediat ori numai după un interval de șase luni, după gravitatea faptelor.
  • 2000 MO, XII, nr. 24, 7: Sancțiunile disciplinare ... se aplică agentului imobiliar în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite.

✧ Sint. JUR. (Calc după fr. écartes disciplinaires) Abatere disciplinară = încălcare de către un salariat a normelor legale, a regulamentului intern, a contractului individual sau colectiv de muncă aplicabil, a ordinelor și a dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici.
  • 1871 ap. CĂLINESCU, I. Creangă, 88: Imputațiunea ce mi se aduce despre retezarea părului nu este o abatere disciplinară.
  • 2003 Cod. Muncii (2003), 26: Concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri repetate.
  • 2007 LUNGU, Sunt o babă, 108: Nu trebuia să ai abateri disciplinare, rudele nu trebuia să fi avut antecedente penale.

3. Excepție de la o regulă; deviere de la o obișnuință, de la o tradiție; variație (1).
  • 1894 PHILIPPIDE, Pr. Ist. Lb., 253: După cum se vede, vorbește T[iktin] de novațiuni arbitrare, idei necoapte, de abateri de la calea dreaptă – mai bine ar fi vorbit de abateri de la schematizmul arid al limbii scrise.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1915 PĂCALĂ, Monogr. Rășinariu, 126: „A” tonic, în unele cazuri, cu abatere de la forma literară, se preface în „e”.
  • 1925 NAUM, Ist. Artei, I, 132: Arta sarcofagelor, cu câteva abateri, e o artă de-a doua mână.
  • 1926 DENSUSIANU, St. Lexicol., 609: De amintit și „tort” care, identic în aromână și meglenită, arată o abatere de la accepțiunile lui „tortus”.
  • 1931 SEBASTIAN, Pub., II, 35: Am găsit, fără nicio abatere, toate naivitățile la care mă așteptam: scris idilic, descrieri declamatorii, pesimism social, exclamații patriotice – toate cu atât mai supărătoare, cu cât le găsești într-un carnet de călătorie.
  • 1940 VIANU, St. Stil., I, 422: Lingvistica ... a notat și alte abateri stilistice de la funcțiunea obișnuită.
  • 1973 COTEANU, Stil. Funcț., I, 26: Variațiile (abaterile) fonologice apar destul de des, dar numai în aspectul oral al exprimării.
  • 1978 PALEOLOGU, Treptele, 109: În romanul „Baltagul” mitul este tratat în chip programatic și total, cu o evidență, cum spuneam, izbitoare, calchiat fără abatere după scenariul său clasic și fără cea mai mică intenție de parodie.

✦ GRAM. Înv., rar Declinare (1).
4. Îndepărtare de la direcția, poziția inițială sau normală; schimbare, modificare a direcției; deviație (1), deviere (1), schimbare (6). Cf. abate2 (II 1)
  • <1780-1801> MICU, D.
  • <1808-1811> ȘINCAI, Hron., I, 179: Caganul înțelegând abaterea romanilor s-au tras spre Marea Neagră.
  • 1822 DRLU, I.
  • 1825 LB.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1887 HEM, I, 88.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 131: La 22 Ianuarie 1796, fabrica se mărise atât încât apele Sabarului nu mai erau suficiente să o mâie, așa că mitropolitul Dositeiu se văzu nevoit a cere printr-o anaforă domnitorului Alexandru C. Moruzi … abaterea Dâmboviței.
  • 1916 ATILA, Peștii, 354: [Una dintre aceste varietăți ale peștelui] poate fi mai mult o abatere sau modificare răzleață produsă întâmplător de ape.
  • 1948 IONESCU-MUSCEL, Tr. Țesătorie, 383: Această mișcare de abatere este comandată de o prismă.
  • 1951 CARAFOLI, Aerodin., 112: Atât pentru portanță, cât și pentru presiuni, există desigur o abatere între curbele experimentale și cele teoretice.

✦ MAR. Înv., rar (După fr. abatée) Îndepărtare de la poziția normală a unei corăbii; legănare (2), tangaj.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I, 21/42.
✧ Sint. MAR. (Calc după fr. abattaje en carène) Abatere în carenă v. abataj (3).
  • 1979 D. Mar.
5. Oprire temporară; zăbovire (2), poposire; trecere (6). Cf. abate2 (II 3).
  • <1780-1801> MICU, D.
  • 1825 LB.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1958 CĂLINESCU, Cron., 250: Facem o nouă abatere la Văratec.

6. Înv., rar Înclinație, aptitudine.
  • 1775 în D. Lb. Liter. Vechi, 42: Să cerce buni dascăli, să-i învețe legea și alte învățături și meșteșu<gu> ri, după abaterea lor.
7. FIZ. Declinație, deviație magnetică.
  • 1829 Albina Rom., nr. 35, 1382/16: Trebuie a lua sama la abaterea acului magnetic.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1949 IOANOVICI, Tehnol. Mec., 376: Deviațiile acului vor indica abaterile de la dimensiunea precisă.

8. Fig. Doborâre; înfrângere.
  • 1907 OTESCU, Credințele, 42: Abaterea trunchiului acestui copac [al credințelor păgâne] sub ascuțișul securii nouălor credințe nu a putut împiedica lăstare nouă ca să se ivească.
9. TEHN. Diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
  • 1949 LTR, I.
✦ TEHN. Diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
  • 1957 LTR2, I.

– Scris și: abbatere (1870 COSTINESCU, Vocab., I, 1871 LMD, I).

– Pl.: abateri.

– V. abate2.

Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3; 1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1930 ȘĂINEANU, D.8; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 2001 D. Ec.2; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DICR; 2013 DGS.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar