1.
Tranz. A părăsi pe cineva, a renunța la ceva.
- 1847 ARICESCU, Florica, 19/14: În larg abis de lacrimi de tot abandonată, Ea-nalță către acela ce-i dă nenorocire, O mână rugătoare.
- 1847 HELIADE-RĂDULESCU, Don Juan, 99: Oricât de uricioși vor fi fost oamenii, oricât de uricioase vor fi fost locurile ce abandoni nu poți a te ține de a te uita cu un ochi întristat.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1858 FILIMON, Pub., 289: Am văzut ieșind de sub magica vargă a lui Verdi mulți artiști de reputațiune, dar îndată ce abandonară egida marelui maestru muriră.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1860 FILIMON, Nuv., 252: Pe la „Ave Maria” abandonăm Pisa.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1876 EMINESCU, Pub., I, 177: Mutktar-Pașa pare a fi acum abandonat pe mâna muntenegrenilor.
- 1883 ALECSANDRI, ap. CHENDI, Period., VII, 102: Urmează înainte pe calea artei dramatice, fiind chemat a îmbogăți repertoriul nostru cu ingenioase comedii de care avem mare lipsă, – însă nu abandona traducerea lui Horațiu pe care ai început-o cu atâta măiestrie.
- 1894 URECHIA, Ist. Rom., VII, 148: Numai în ziua când Franța abandonă Belgia și-și retrase oștirile sale dincolo de Rin, Prusia se înduplecă să stea de vorbă cu diplomația francesă.
- 1907 ZAMFIRESCU, T. Scatiu, 262: M-a lăsat singur, m-a abandonat, nenorocitul de mine.
- 1916 TOPÂRCEANU, Parodii, 69: Pentru tron, mărire, dulcea-i soțioară Gata-i să se ducă și-n locu-i să moară! Doamne, tu ai dreptul s-o abandonezi, Dar nu ai pe-acela plângând ca s-o vezi.
- 1928 CAMIL PETRESCU, M. Popescu, 431: Specialist în comerțul de țesături vă rog să-mi cedați, pentru a pune în funcțiune fabrica de țesături și filaturi de mătase abandonată de inamic, la Bocșa Montană.
- 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 586: Mai târziu, după ce Stere și Ibrăileanu abandonară revista, „Viața Românească” luă o ținută antispecificistă, contrară cu totul tradiției sale.
- <1942-1950> NISTOR, Ist. Bucov., 156: Cu toate acestea bucovinenii nu abandonară ideea unui organ de publicitate.
- 1969 BARBU, Princepele, 518: Pe un pat de fildeș ros de vreme ... se odihnea Nemrod-regele, vânătorul cu arcul abandonat la picioare.
- 1975 CROHMĂLNICEANU, Lit. Rom., III, 400: Rimbaud și-a ars manuscrisele și aabandonat poezia.
- 1981 PALER, Viața, 91: Am abandonat lupta și pentru lumea aceasta și pentru lumea de apoi.
- 1984 D. DUMITRIU, Ghica, II, 32: Domnișoara Lahovary abandonează cu prudență conversația.
- 1996 Adevărul (C.), nr. 1 758, 9: În martie deja abandonase această activitate.
- 2003 PLEȘU, Despre îngeri, 107: Teologii dezbat de multă vreme în ce măsură îngerul ne poate sau nu abandona.
- ante 2005 MARINO, Libertate, 194: Autoritățile n-au aprobat cererea redactorului a scutirii de taxe poștale. Din care cauză proiectul este abandonat în ianuarie 1790.
- 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 261: Ziaristul trebuise să abandoneze, din drum, un set întreg de credințe, singurele pe care le avea.
Încă 27 citate
✧
(Cu pronumele în dativ)
- 1894 DELAVRANCEA, Discursuri, 14: D. Carp ... și-a abandonat tablele de legi.
- 1936 SADOVEANU, Cazul, 303: Eugenița își abandonă păpușa într-un colț umbrit.
Încă un citat
✧
Refl. pas.
- 1878 MO, nr. 39, 1 038: Proprietățile ce se abandon de proprietari sunt lipsite de capitalurile rulante necesarie pentru a face ca întreprinderea să poată merge înainte.
- 1938 Arh. Olt., XVII, 174: Se abandonează proiectul și pietrele rămân expuse pe unde se poate, cum sunt și până azi.
- 1941 ARGETOIANU, Îns., IX, 527: E ciudat însă că se abandonează și orașe, ca Kalinin (Tver) în care trupele ar fi putut găsi un adăpost.
Încă 2 citate
✦
(Complementul indică copii, familie, persoane asistate) A părăsi, lăsând fără sprijin
sau ajutor; înv., pop. a lepăda (II 1).
- 1847 ARICESCU, Florica, 83/13: Iată omul fuge de locu-i natal, Abandonă mumă, tată, soră, frate, Lasă-n voia soartei copii, amici, toate.
- 1860 FILIMON, Nuv., 251: Voiai să abandoni pe bătrânul tău părinte.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1963 Viața Rom. (R. US), nr. 9, 164: Copil abandonat de mama sa, hoț de timpuriu … el este un orgolios.
- 1996 Adevărul (C.), nr. 1 786, 3: Individa în cauză – că mamă nu se mai poate numi – a abandonat fetița pe marginea drumului.
- 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 124: Un copil abandonat într-un coșuleț roz, scâncind ca un pui de pisică, și la gât cu un medalion de preț.
Încă 5 citate
✧
Refl. pas.
- 1977 BĂNULESCU, Cartea milionarului, I, 337: I se abandonau copiii în fața prăvăliei, uneori și de femei cu care nu avusese prea mult de-a face.
2.
Refl. Fig. A se lăsa copleșit de un sentiment, de o emoție, de o preocupare; a se lăsa la voia întâmplării; a se delăsa (2).
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1859 FILIMON, Nuv., 254: Spiritul meu, în acele momente, se abandonase cu totul în imperiul unor idei și sentimente pe care omul le poate numai simți.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- <1868-1869> EMINESCU, Prozele post., 200: Apăsai capul afund în perini, cu fața-n jos, abandonându-mă cu totul durerei.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1934 CIORAN, Pe culmile disperării, 20: Acesta este sentimentul tuturora acelora cari se abandonează neantului.
- <1945-1946> BLAGA, Hronicul, 31: Ea nu se abandona niciodată visării.
- 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, I, 120: Ioanide, înotător abil, susținea că un mare număr de oameni se îneacă abandonându-se mării din plăcerea de a fi smulși, rostogoliți de violența valurilor.
- ante 1964 VIANU, Ist. Geniu, 443: A crea poetic nu mai înseamnă ... a te abandona delirului inspirat de un zeu.
- 1971 ELIADE, Noaptea de Sânziene, I, 221: Ar fi așteptat doar această confirmare ca să se poată abandona cu totul deznădejdii.
- 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., 113: Bourdieu e prea inteligent ca să se abandoneze deliciilor logicii speculative.
- 1999 DANELIUC, Marilena, 58: Se abandonase înspăimântat, gândul intrase-n el și-l însingurase.
Încă 11 citate
✧
Tranz. P. ext.
- 1933 CĂLINESCU, Cartea nunții, 21: Picioarele-i subțiri să cadă abandonate peste bara mușchiuloasă a brațului său drept.
3.
Tranz. (Folosit și absol.) SPORT A părăsi sau a renunța la continuarea unei competiții sportive.
- 1985 LL, nr. 2-4, 263: Sportivul însuși poate abandona; antrenorul său poate cere abandonul, atunci când îl consideră pe elevul său incapabil de a continua lupta.
- 1992 Gazeta sport., nr. 743, 4: Într-o veritabilă catacombă, John Ngugi, a abandonat în turul 8 al cursei de 10 000 m.
- 2006 NDU: Boxerul a abandonat în repriza a doua.
- ▭ Echipa a abandonat competiția după numai trei meciuri.
Încă 3 citate
4.
Tranz. MAR. A părăsi de urgență o ambarcațiune în situații de forță majoră.
- 1973 Viața Rom. (R. US), nr. 1, 23: Trebuia să nu fi abandonat vasul! ... Poate mai exista o scăpare.
– Prez. ind.: abandonez și înv. abandón.
– Din fr. abandonner.
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1955 DL, I; 1958 DM; 1975 DEX; 1982 D. Marin.; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I.