De la început; de la capăt.
- 1893 HEM, III, 2 457: Prepozițiunea „ab”, prin rolul său în „ab antiquo”, „ab ovo”, „ab initio” mai ales în „abavus”, „abnepos”, „abmatertera”, „ab patruus” etc., își dobândise nuanța de lungă durată.
- 1945 PANDREA, Portr., I, 295: Când punctele programatice sunt clar fixate și atribuțiile de muncă determinate după principiul diviziunii travaliului... riscurile și aventurile sunt eliminate „ab initio”.
- 1979 D. Etnol., I, 183: M[itul] este conceput ca povestirea unei istorii sacre sau a unui eveniment primordial care a avut loc la începutul timpului, ab initio.
- 1980 D. Dr. Civ. (1980), 693: Sursa obligațiilor divizibile rezidă fie într-un act juridic, fie într-un fapt juridic: în primul caz, ele dobândesc ab initio acest caracter, adică se nasc ca atare, iar în cel de-al doilea caz, ele rezultă din transformarea unei obligații simple în obligație complexă.
- 1989 D. Mitol.2, 447: [Mitul oului primordial este] foarte răspândit în mai multe variante, clasificabile în două categorii: 1) oul originar (ab initio) ... 2) Oul confecționat (ad-hoc).
- 1996 D. Dr. Afac., I, 38: Să se considere că nu este de conceput încheierea de către părți a unui contract care să fie ab initio nul.
- 1997 DUMISTRĂCEL, D. Expr., 50: O grăbită generalizare operată în DLR (VIII/1, s. v. paște), unde această expresie [a paște bobocii] este pusă pe același plan cu „a paște muștele” (una imaginară, ce descrie ab initio o absurditate).
- 2006 NDU: Nu putem discuta toate problemele ab initio.
Încă 7 citate
– Pronunțat: -ți-o.
– Abr.: a. i.
– Loc. lat.
Referințe bibliografice:
1982 D. Dr. Publ.; 1993 D. Enc., I; 1999 M. D. Jur.; 2005 DOOM2; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2008 DN10; 2008 D. Fundam.; 2013 DAN; 2013 DGS.
