Înv., Mold. Cabaz (4).
- 1886 GANE, Scrieri, 350: Mic cum era, pântecos, mâncău, cu aerul lui cabazlicar, îți venea parcă să crezi că e vreo șiretenie la mijloc.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1940 DA, I2.
- 2000 TDRG3, I.
- 2001 MDA, I.
- 2013 DGS.
Încă 5 citate
✧
(Substantivat, m.)
- 1931 CADE.
– Pl.: cabazlâcari, -e.
– Var.: înv., Mold. cabazlicár, -ă adj.
– Cabazlâc + suf. -ar.
Referințe bibliografice:
1900 ȘIO, I, LVII; 2010 E. SUCIU, Infl. Tc., II, 130; 2015 Form. Cuv., IV, 255, 261, 282; 2024 DELR2 s. v. cabaz (delr.lingv.ro).
