ACUISTÁ vb. I

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACUISTÁ vb. I
Tranz. Înv., rar (Complementul indică însușiri, calități etc.; și cu pronumele în dativ) A dobândi (1).
  • 1854 Gazeta de Transilv., nr. 46, 1821/46: Nu numai în Rusia, dar și în cele mai civilisate staturi ale Europei, popolii se forță a-și acuista prin arme legi mai juste, drepte mai întinse.
  • 1859 FILIMON, Escurs., 16: Alții, din contra, cred că și calitățile și viciile le acuistăm din naștere.
  • 1869 FROLLO, Vocab.

– Pronunțat: a-cuis-.

– Prez. ind.: acuistez.

– Din it. acquistare.

Referințe bibliografice:
1962 Contrib. Ist. Lb. Liter., III, 157.

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar