1.
MINER. Silicat natural, hidratat de calciu, magneziu și fier din grupa amfibolilor, de culoare
verde, cu o structură cristalină elongată, frecvent în șisturile cristaline și rocile
metamorfice; actinolit.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1883 Contemp. (R.), nr. 9, 341: [Amfibolul] se găsește în cristal lung cu deosebite culori: albie când poartă numele de: Tremolit, verde: Actinot și mai cu samă negrie: Hornblend.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1898 Enc. Rom., I.
- 1915PĂCALĂ, Monogr. Rășinariu, 8: În apropiere de Râusadului-sat însă devin predominătoare micașisturile granatifere ce sunt străbătute pe alocurea de staurolit și actinot verde.
- 1937 Enc. Agr., I, 56: Varietățile mai principale [ale amfibolului] sunt: hornblenda, actinotul, tremolitul, glaucofanul, nefritul.
- 1965 St. Cerc. Geol., nr. 1, 122: În afară de antigonit și crisotil, mai menționăm apariția sporadică a relictelor de: olivină, bronzit … și a mineralelor accesorii și secundare reprezentate prin: magnetit, cromit, picolit, pirită, granat, tremolit, actinot.
- 1980 CĂRTĂRESCU, ap. SIMION, Scriit., IV, 481: Când cuvânt a rămas numai ideograma Al cărei înțeles s-a uitat. Apatitul, malahitul și turmalina Și actinotul verde ca mațele aspidei Gândire împietrită.
- 2003 GRIDAN, Univ. Bijut., 127: Denumirea de jad se referă însă la două minerale: jadeit (un piroxen monoclinic) și nefrit (o varietate de actinot, un amfibol monoclinic), care, în afară de aparență, nu au nicio relație unul cu altul.
Încă 8 citate
2.
BOT. Hapax Plantă din familia erbaceelor.
- 1862 ANTONESCU, D., 30.
– Din fr. actinote.
Referințe bibliografice:
1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1931 CADE; 1932 Arh. Iași, nr. 1–3, 98; 1949 LTR, I; 1975 DEX; 2003 D. Etim. Term. Șt.2; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
