ACTINÓT s. m.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACTINÓT s. m.
1. MINER. Silicat natural, hidratat de calciu, magneziu și fier din grupa amfibolilor, de culoare verde, cu o structură cristalină elongată, frecvent în șisturile cristaline și rocile metamorfice; actinolit.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1883 Contemp. (R.), nr. 9, 341: [Amfibolul] se găsește în cristal lung cu deosebite culori: albie când poartă numele de: Tremolit, verde: Actinot și mai cu samă negrie: Hornblend.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1898 Enc. Rom., I.
  • 1915PĂCALĂ, Monogr. Rășinariu, 8: În apropiere de Râusadului-sat însă devin predominătoare micașisturile granatifere ce sunt străbătute pe alocurea de staurolit și actinot verde.
  • 1937 Enc. Agr., I, 56: Varietățile mai principale [ale amfibolului] sunt: hornblenda, actinotul, tremolitul, glaucofanul, nefritul.
  • 1965 St. Cerc. Geol., nr. 1, 122: În afară de antigonit și crisotil, mai menționăm apariția sporadică a relictelor de: olivină, bronzit … și a mineralelor accesorii și secundare reprezentate prin: magnetit, cromit, picolit, pirită, granat, tremolit, actinot.
  • 1980 CĂRTĂRESCU, ap. SIMION, Scriit., IV, 481: Când cuvânt a rămas numai ideograma Al cărei înțeles s-a uitat. Apatitul, malahitul și turmalina Și actinotul verde ca mațele aspidei Gândire împietrită.
  • 2003 GRIDAN, Univ. Bijut., 127: Denumirea de jad se referă însă la două minerale: jadeit (un piroxen monoclinic) și nefrit (o varietate de actinot, un amfibol monoclinic), care, în afară de aparență, nu au nicio relație unul cu altul.
2. BOT. Hapax Plantă din familia erbaceelor.
  • 1862 ANTONESCU, D., 30.

– Din fr. actinote.

Referințe bibliografice:
1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1931 CADE; 1932 Arh. Iași, nr. 1–3, 98; 1949 LTR, I; 1975 DEX; 2003 D. Etim. Term. Șt.2; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar