1.
Înv., pop. Sint. Dentr-acoace = de aici.
- 1616 Doc. ist. rom., XV2, 865: Com am grăi cătră dumnievostră, să aveț nedeajde pre noi: păr u[n]de vom costa, întru tot vom nevoi să vă dăm ștere de ce vom ște dentr-acoace.
2.
Sint. Înv., pop. În acoace | (Cu valoare stilistică) Într-acoace = încoace; înspre vorbitor.
- <1640–1650> Viața Sf. Vasile, 234: Chemaț <în> acoace toț aleșii miei.
- 1682 DOSOFTEI, Viața svinților, I, octombrie, 83v/9: Eu sânt Rafail Arhanghelul, ce ț-am îndreptat calea într-acoace.
- 1857 ALECSANDRI, Cetatea, 416: Ș-apoi [Farcaș] îi tânăr frate! … îi cu focu-n inimă și-l trage inima într-acoaci, la Tudora, care-i închisă cu noi în cetate.
- 1869ALECSANDRI, Drumul de fer, 818: Giupâneasă Bălașă … privește cum tânărul face sămne într-acoaci. Așă-i? Cui le face, mă rog? … Dumitale?
- 1887 HEM, I.
- 1893 DDRF, I.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1932 SADOVEANU, Nunta, 330: După ce te-ai porni tu într-acoace au sosit slujitori ai Domniei, arătând lui Vodă că Măria Sa Timotei Hmelnițki a binevoit a descăleca la Sculeni, pe Prut.
- 1942 SADOVEANU, Frații Jderi, III, 930: Am văzut cu ochii mei urdiile venind într-acoace asupra creștinătății.
- 1978 GOMA, Jurn., I, 37: Eu prietenul lui, Venisem într-acoace de peste două luni, dar el, Țonțu: tot la Veneția, tot la Veneția.
Încă 9 citate
– Lat. eccum + hōc(c)e.
Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU, D.3; 1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; <1920–1921> Dacoromania, I, 162–185; 1926 CADE; 1966 CIORANESCU, D. Etim., 420; 1975 DEX; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
