CHIM. Radical monovalent al unui acid organic (R–CO–).
- 1948 MACAROVICI, El. Chim., XVII: Halogenurile de acizi sau clorurile de acil. [Titlu]
- 1951 Man. Ing. Chimist, I1, 336: Radicalii proveniți din acizi … având deci formula generală RCO–, acilii, au nume terminate în il.
- 1957 LTR2, I, 60: După natura restului acil introdus, reacțiile de acilare sunt reacții de: formilare, … acetilare … benzoilare etc.
- 1974 LR, nr. 6, 518: Acilul este radicalul monovalent obținut prin scoaterea unei grupări de hidroxil dintr-un acid organic.
- 1990 Rev. Chim., nr. 7–8, 666: Esterii polifosfatici sunt sintetizați mai ales prin policondensarea diolilor sau alcoolilor dihidroxilici cu fosfoclorhidrați de alchil sau acil.
Încă 4 citate
✧
Sint. Grupa acil | Grupare acil = grupă în care R este un radical alifatic sau aromatic.
- 1957 LTR2, I, 60: Se poate introduce însă gruparea acil și printr-o reacție de adiție.
- 1958 NENIȚESCU, Tr. Chim. Org., II, 333: Grupa acil migrează de preferință în poziția para, iar când aceasta este ocupată, și în orto.
- 1990 Rev. Chim., nr. 10, 853: În lucrări anterioare, autorii au preparat 2[(etoxicarbonilmetil)tio]indolizine având grupe ciano și/sau acil în pozițiile 1 și 3, care apoi au fost ciclizate regiospecific la respectivii derivați de tieno [3,2-a) și tieno [2,3-b]indolizine.
Încă 2 citate
✧
(În compuse)
- 1954 Comunic. Acad., nr. 1–2, 47: Pe de altă parte, grupa acil-amino-metilică se transformă ușor în carboxil.
- 1958 NENIȚESCU, Tr. Chim. Org., II, 371: Din exemplele menționate mai sus se poate vedea că metoda bazată pe esterii acil- amidomalonici are cele mai largi aplicații, dintre toate metodele cunoscute.
Încă un citat
– Pl.: acili.
– Din fr. acyle.
Referințe bibliografice:
1962 DER, I, 18; 1969 D. Medic. (1969), I; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
