Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACÉST, ACEÁSTĂ pron. dem., adj. pron. dem.
I. Pron. dem. (În opoziție cu acel, acea)
1. (În comunicarea orală, directă, cu utilizare deictică, indică o ființă, un lucru etc. care este relativ apropiat de vorbitor)
  • <1500–1510> Psalt. Hur., I, 102: Acește pre cărr<u>țe și aceia pre cai; iară noi în numele Domnului Dumnedzeu<l>ui nostru chemămu.
  • <1560–1561> CORESI, Tetr., 82: Acesta iaste Fiiul Mieu iubitulu.
  • <1563–1583> Cod. Vor., 261: Acesta easte omul acela ce spre oameri și spre leage … tutindirea învață.
  • 1581 CORESI, Ev., 363/18: Iaste pus înainte și lucrul bogatului și mișelului … cestuia cu sațiul …, iar cestuia cu suspinele.
  • 1620 Alexandria, 427: Îl luo de mână și-l băgă într-o casă mică și-i arătă pre părete scris Alexandru și zise-i: „Cine este acesta? Vezi, Alexan<d>re, că tu ești înțelept, iară ei să află oameni și mai înțelepți de tine”.
  • 1639 DRH, A, XXV, 144: Adecă eu, Mafiei Gefer, scriu și mărturisăscu [cist] cu cist zapis al miu, precum am vândut un loc de prisacă dumisale, giupânului Gheorghie.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 392: Atunce-i dzise Hristos: „Priimește ceasta”, și-i deade o evanghelie; dzise lui și Preacista: priimeaște și ceasta, și-i deade un omofor.
  • 1649 Lex. Sl.-Rom. (1649), 1802/10.
  • c. 1650 D. Val.-Lat.
  • 1688 Biblia (1688), 37: Și zise Iosif tătâni-său: „Nu așa, tată, pentru că acesta iaste cel dentâi născut; pune direapta ta pre capul lui”.
  • 1731 Uricariul, II, 30/21: Fac alișverișuri ca și cești de loc.
  • 1822 DRLU, I.
  • 1825 LB.
  • 1834 MAIOR, Ist. Înc. Rom., 225: Eresul lui Luther și a[l] lui Calvin … s-au întărit, cela îmbrățoșindu-l tot neamul săsec, cesta partea cea mai mare a ungurilor.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1840 POENARU – AARON – HLL, Vocab., I.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1851 AMAN, Log., 29/18: Petiția de prințip. Această stă în a presupune de adevărat ceea ce se află încă în chestie, sau a răspunde în deosebiți termeni tot aceeași despre ceea ce se vorbește.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1866 ALECSANDRI, Concina, 186: Acesta e progresul … o amețeală, o rătăcire, o anarhie, un delir.
  • 1868 BARCIANU – POPOVICI, Vocab.
  • 1870 CIHAC, D. Et., I, 2.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1886 BARCIANU – POPOVICI, D.
  • 1887 HEM, I, 131.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, II.
  • 1896 GHEȚIE, D.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1899 ADAMESCU, Man. Ret., 6: Nu este glorie adevărată fără temerea de D-zeu. Acesta va fi subiectul cuvântării mele.
  • 1902 ADAM, Sybaris, 48: Dacă va căpăta și acesta decorația, apoi să știi că n-a mai rămas niciun dobitoc neetichetat în mica, dar mănoasa mea țară.
  • 1973 I. ALEXANDRU, Imne, 113: Aceasta-i partea mea, acesta-i graiul meu.

2. (Mai ales în texte, mai ales în forma acesta; indică o ființă, un obiect sau o situație menționată anterior sau la care se va face referință)
  • <1500–1510> Psalt. Hur., I, 105: Nevi<nova>tu cu mânule și curat cu înrima, cinre nu va lua pre deșert sufletulu său și nu se va blăstema cu celăușagu vecinrului său? Acesta va lua blagosloveniie de la Domnul.
  • <1551–1553> Ev. Sl.-Rom., 42v/3: Că voauă data iaste se înțeleageți ascunsul împărăției cerului, acestora iară nu iaste dat.
  • <1573–1578> Psalt. Sch., 58: Cești în roate și ce[ia] în călarii, noi în numele Dumnedzeului nostru chemăm.
  • 1581 CORESI, Ev., 228/23: Grăesc cestuia „du-te” … și altuia „vino”.
  • <1581–1582> Palia Orăștie, 151: Noi după întrebarea lui [Izdrail] răspunsem, de unde noi am vrut putea ști cum că va aceasta noao dzice: aduceți aicea cu voi fratele vostru.
  • înc. sec. XVII Cod. Tod., 191: Zioa adeverită mare și luminată și minunatâ. Acesta e praznicelor praznic.
  • sec. XVII Fragm. Molit., 304: În nediajdea învieriei Acestuia, toate greșialele-i trec[i] cu dulciață că ești … Unul și de oameni iubitoriu, că toți cântăm numele Tău Hr[i]stoase și sp[ă]senie slăvim.
  • 1640 Prav. Gov., 22r: Al șaptele sânge amestecat, de vor fi doi frați la o muiare, sau doao surori cu un barbat. Iară de va fi cu neștiință aceasta, [bărbatul] să se pocăiască 5 ai.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 240: Fu nemearnic den cei de sus întru ceaști de gios.
  • 1646 Prav., 37: Carele va fura dobitoc ce va fi slobodzit pe drum: acesta să nu să cearte cu ocna.
  • 1648 N. Test., 264: Trei zile sunt astăzi de când acestea [întâmplările] fură.
  • 1651 Psalt. Alba Iulia, 143: Cine îmblă întreg și face dereptate și grăiaște adevăr … Cine va face aceastea nu se va clăti în veac.
  • 1682 DOSOFTEI, Viața svinților, I, septembrie, 2r/23: [Svântul Ammon] fu trimis cu svintele feate la Iracliia, orașul Thrachiei, la tiranul Lichinie. Și din răspunsul acestuia, … opt [fete], cu dascalul lor Ammon împreună, le tăiră capetele.
  • <1691–1699> C. CANTACUZINO, Ist. Țării Rom., 14: [Împăratul Traian] pe unde mergea, drumuri mari de piatră și șanțuri groaznice trăgea … cărora încă troianuri le zicem … Iară acesta iaste adevărul, că din oștirea acelui mare împăratu, Traian Ulpie, sunt rădicate și nu numai aici, ci și pentr-alte țări.
  • <1717–1723> CANTEMIR, Hronicul, 970: Unii în Evropa, iară alții în Asia stăpânea … ceștea cu un nume mai de obște elini, iară ciia ioni se chiema.
  • 1743 NECULCE, Let. Țării Mold., 247: Acesta [Antoniie-Vodă Rusăt], dac-au vinit în scaunul domniei, fiind bun și milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedzărești, beserici, să rămâie poman<ă>.
  • 1776 Mineiul Oct., 1v/5: Toți aceștia având un nume de mucenic, au fapte deosebite ale muceniciei … și laude potrivite. [Prefață]
  • 1786 Așez., 18/16: Fealurile de funduri roditoare sântu mai vârtosu aceaste: a) țarini; b) țealine sau pământuri, care în câte mai mulți ani numai o dată să ară și să samănă.
  • 1794 Cond. Hațeg., 33: Nicolae Munteanu, tutor al lui Iosa Kaszony, a reparat casa acestuia.
  • 1798 Retorică, în Șc. Ardeleană (1983) I, 326: Ritorica … împreună cu bogățiile bunei vorbiri îi dăruisă schiptrul. Aceasta au făcut și pe Orighen tare ca diamantul.
  • 1818 Legiuirea Caragea, 126: Muma care are copil din curvie, nu este slobodă să-și lase în diiată moștenitori pre rudele din sus, că să protimiseaște acesta după pravilă din rudele ei din sus.
  • 1835 I. POP, Grăm. Rum., 32/1: Articolii sunt aceștiia: l, le și a. La articoli cercetăm ca și adjective numere, neamuri, cazuri și declinații.
  • 1839 MARCOVICI, Datoriile, 33/3: Fii, ascultați pre părinții voștri întru Domnul, că aceasta este cu direptate.
  • 1851 FĂTU, Descr. Apei, 3/3: Unii zic că apa de râu este mai bună de băut decât apa de izvor, alții din contra laudă mai mult pe această de pe urmă.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 45: După întrevorbirea confidențială dintre postelnicul Andronache și Dinu Păturică, acest din urmă străbătea strada Caliții cufundat în meditațiuni serioase.
  • 1888 EMINESCU, Poezii post., 102: Danțul, muzica, pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.
  • 1897 COȘBUC, Ziarul, 222: Și-un ulm, părându-i poate De râs acestea toate. Dă hohote, nebunul.
  • 1900 POP-RETEGANUL, Povest., I, 23: Nu-i destul că mi-ai scos astă dimineață un ochi, mai vrei să mi-l scoți și pe cesta ce, bietul, mai am?
  • 1912 HOGAȘ, Amint., 177: Apoi aceasta a fost părerea de rău, că n-am stat și eu măcar doisprezece ani la Paris spre a învăța cum se mănâncă ouăle moi!
  • 1915 BLAGA, Încerc. Filos., 43: Lamarck a ocolit greșeala lui Darwin cu mult înainte de a fi apărut acesta.
  • 1929 AL LUPULUI, Posada, 90: Când a fost să merg și eu cu steaua, i-am adus o văcălie de ciur vechi și i-am dat 5 lei, că acesta era prețul.
  • 1935 C. GANE, Trecute vieți, II, 14: [Nicolae Mavrocordat] se însurase de tânăr cu Casandra Cantacuzino, fata lui Dumitrașcu Vodă … La moartea acesteia, care-i dărui 2 copii, pe Scarlat și pe Ruxandra, el se reînsură.
  • 1942 AGÂRBICEANU, Ana, 64: Acesta e adevărul – e om deștept, cu școală.
  • 1954 CĂLINESCU, St. Ist. Liter., 26: Un gentilom nu trebuie să se pregătească în public spre a merge să-și îndeplinească necesitățile naturale, nici să se îmbrace apoi, după săvârșire, în fața lumii. Acesta e un punct canonic în asemenea gen didactic, încât l-ai socoti convențional.
  • 1970 IVASIUC, Păsările, 33: Mama îl privi cu răceală și atunci încetă, după ce mai aruncă o privire furișă bătrânului. Acesta se uită la noi, măsurându-ne, unul după altul, cu o adâncă nemulțumire.
  • 1981 RUSSU, Etnogen., 27: Aceasta trebuie să fie succesiunea în judecarea dovezilor, iar nerespectarea ei face imposibilă o soluționare cât de cât verosimilă și durabilă a problemei ridicate de procesul formării limbii și poporului român.
  • 1983 ADAMEȘTEANU, Dim., 102: Profesorul … îl primește pe Titi Ialomițeanu de la o vreme fără gulerul tare obișnuit, motivând că acesta îi provoacă accese de tuse și de sufocare.
  • 1990 BLANDIANA, Cine sunt, 110: – Credeți că în ’77, în Valea Jiului, și în ’90 la București, în iunie, au fost aceiași oameni? – În parte da. Acesta a fost șocul descoperirii noastre de la Brașov.
  • 2002 BOTZAN, Hidron., 23: Este util, însă, înainte de a intra mai adânc în dificilele probleme ale originii numelui râurilor interioare și al Dunării chiar, să vedem ce poate furniza substratul lingvistic authton traco-dac, din păcate și acesta destul de slab cunoscut.
  • 2017 AGHEANĂ, Dezvolt. Cognit. 12: Pe măsură ce petrec mai mult timp cu copilul, îl observă, lucrează cu el sau se implică în diverse activități și jocuri cu acesta, ei constată că au început să se gândească la copilul respectiv ca la un „copil cu deficiență”.

✧ (Precedat de prep. „dintre”, „de”, „din”, „după”, „prin”)
  • 1582 Arh. Rom., I, 123/11: După aceasta Ioan Moghila … au cumpărat satul Colea de la Gonța ce au fost vornic. Hrisov de la Ioan Iancul.
  • 1646 Prav., 170: Un giudecătoriu de la un târg … trebue … să socotească să mai cerceteadze și dup-aceasta să așteapte răspuns.
  • 1682DOSOFTEI, Viața svinților, I, septembrie, 35v/7: Fu prinsă … și mult muncită … După aceastea, scoasă din temniță.
  • 1743 NECULCE, Let. Țării Mold., 177: Au cunoscut pre Barnovschii-Vodă turcii că au fost drept și s-au căit pentru că l-au tăiat. Și s-au giurat ca să nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai leatopisățul de aceasta nu scrie nimica.
  • 1794 Istoriia Alexandrului, 13: Și după aceastea să dusă Verveliș înapoi cu straja; iar Netinav făcu niște vrăjitorii.
  • 1847 Regul. Org. Țării Rom. (1847), 3/24: După aceasta cel ce va eși prin sorți se va publicui ca un mădular al obșteștii adunări.
  • 1934 BOGZA, Anii, 20: Relatând cu strictețe faptele reale … reportajul se face chiar prin aceasta interpretul fidel al tendințelor vieții. În sensul acesta Jack London e reporter, și prin asta un mare și adevărat scriitor.
  • 1939 SIMIONESCU, Flora, 10: Când [alunele] sunt coapte, veverița le ia și-și face provizie de iarnă. … Din acestea încolțește câte un alunaș.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 24: După ce împăratul Carol al Vl-lea încheie cu turcii Pacea de la Passarovitz (1718), se ajunge imediat și la un tratat de comerț între cele două împărății. Prin aceasta începe … expansiunea economică.
  • 1982 Cinema (R.), nr. 4, 12: Dacă o scară ierarhică a festivalurilor n-a fost încă instituționalizată, gelozia dintre acestea a intrat deja în notorietate.

✧ (Precedat de prep. „de”, „din” sau „dintre”, cu valoare partitivă)
  • <1581–1582> Palia Orăștie, 4/1: Den aceastea toate [cărți ale Vechiului Testament] nu-s multe care n-au ieșit în limbă rumânească den ceale cărți sârbești și grecești. [Prefață]
  • 1880 EMINESCU, Poezii, 133: Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l … Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 64: Robota avea diverse aspecte, și fiecare dintre acestea era un izvor de noi complicații.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1682 DOSOFTEI, Viața svinților, I, octombrie, 40r/21: Cuvinte grăind ca aceastea.
  • 1785 STRILBIȚKI, Învăț. Fiziogn., 46/9: De va fi strămbă leniia și cu alta groasă și pișcată; și dintr-însele amăndoaoa întocma să va face ca o cruce, apoi om ca acesta va fi spănzurat.
  • 1902 GALACTION, Pub., I, 34: Pentru una ca aceasta am venit și eu.

✧ (Cu valoare neutră)
  • 1845 ALBINEȚ, Man. Ist. Mold., I, 17/7: Limba slavoană se vârî în bisericile românilor și din aceasta ușor se poate lămuri și mulțimea cuvintelor slavoane ce se află și pănă astăzi în limba noastră.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 16: Ocupația austriacă a prilejuit dezamăgiri … și aceasta foarte curând.

✧ Loc. adj. Ca aceasta = a) nemaipomenit, grozav.
  • 1646 Prav., 91: Cela ce va ucide pre altul ce-au fost țiind moșiile cuiva, cu acesta scopos, cum să cadză pre mâna lui, de vreame ce să va arăta lucrul c-au făcut una ca aceasta, nice el, nice feciorii lui nu vor încăpea să moștenească aceale ocine.
  • <1691–1699> C. CANTACUZINO, Ist. Țării Rum., 42: N-aș fi gândit, Staico, să văz una ca aceasta.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).

b) nesemnificativ, fără valoare.
  • 1673 DOSOFTEI, Psalt., 337: Unii c-aceștia, de-ar veni moartea Să-i concenească cu toată soartea De vii cu totul iadul să-i soarbă.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).

✧ Loc. adv. Înv. (De obicei în acte, scrisori, documente) Către aceasta = în acest scop; în plus.
  • 1593 Doc. Îns. Rom., 180: Cătră aceasta iară mărturisim: după aceaea, acestui sau acelui Givei s-au încredzut iară, acolo, în Țara Muntenească, un neguțătoriu den Raguza ce lăcuiia în Târgoviște ca unui priiaten și ca unuia ce era de o limbă și de o țară și de un loc.
  • <1671–1673> M. COSTIN, Viața lumii, 319: Cătră aceasta, la cetit, unde vor fi cuvintele ci trebuiesc să le scurtezi: de vei trăgăna, ții-a părea că nu ieste stihul bun, ci trebuiește, unde va fi de trăgănat, să trăgănezi, unde de scurtat, să scurtezi.
  • 1716 Acte Ardeal, 209: Sănătate și tot binele poftim dumilor voastria. Cătră aceasta facem știre: altă n-avem ce scrie dumilor voastria, tămplându-să de au venit la noi oamenii dumilor voastre, și cu colaci, care mulțămim de colaci dumilor voastre.

✧ Loc. adv. Cu toate acestea | Înv., rar Cu totul cu aceasta = totuși.
  • 1682 DOSOFTEI, Viața svinților, I, dec., 201r/10: Cu totul cu aceasta nu era mai pre jos cu bunătățile.
  • <1700-1710> N. COSTIN, Let. Țării Mold., 162: Cu leșii îi împăcasă pe Pătru Vodă, craiul unguresc, iară oastea turciască cu un singur sultan Suleiman trecea Dunărea și tătarii ca un puhoi, de grabă, acoperisă țara. Ce Pătru Vodă, cu toate acestea, fiind în grijă, iară mai tare să temea să nu-l prindză boerii și să-l dea pe mâna lui sultan Suleiman, pornitu-s-au doamna spre munți înainte.
  • 1775 Acte Jud., 3: [Moșnenii] nu priimesc de a să lăsa uitată și pierdută știința neamurilor acelor vechi moșneni, căci cu toate acestea că au trecut sumă de ani …, dar știința au fost ținută și neuitată de toți cei mai de nainte moși strămoși.
  • 1785 Acte Bas., 35: Cu toate acestea, nefiind cu putință a să așăza toate orașile numai pe locurili haznelii, ocârmuire rămâne întru niapărari să rânduiască spre acesta doaă târguri …: Bălțili și Chișinău.
  • 1807 CANTACUZINO, Cercarea, 294: Zi, aci Dumnezeu dă prea mult, colea dă prea puțin; sfărâmă toate zidirea pentru locul și mulțumita ta; și strigă cu toate acestea că omul este nenorocit, că nu este, după cum vrei, singur supt grija cea de sus, că nu este numai singur aici jos cel desăvârșit și neperitor la ceruri.
  • 1812 Acte Bas., 277: Cel mai de nădejde chip să cuprinde numai pe a mai înainte în ultuirea obicinuitului vărsat omenesc. Dar pentru întrebuințarea acestui chip să alegea o deosebită vreme …, dar și cu toate acestea, după însămnarea celor mai procopsiți doftori din cei ce li să ultuia vărsatul murea dentru o sută, unul.
  • 1848 ASACHI, Varia, 561: Cu toate acestea, viața încă-i dorită, acea viață ticăloasă, și cu toată puterea sa să acață de acest ram veșted și putred.
  • 1851 FĂTU, Descr. Apei, 20/12: Cu toate aceste trebuie să luăm bine aminte că băile răci nu întăresc decât numai pe aceia carii mai au încă oarecare puteri pentru a să pute încălzi după ieșirea din scăldătoare.
  • 1858 PELIMON, Impresiuni de călăt., 20: Cu toate acestea … el suferea întocmai ca acea mumă sfâșiată pentru pierderea fiicei sale.
  • 1872 EMINESCU, Dionis, 10: Cu toate acestea în fiece noapte se repeta acest vis, în fiece noapte el îmbla cu Maria în lumea solară a cerurilor.
  • 1899 ADAMESCU, Man. Ret., 51: Uniunea de acum numai spre binele ungurilor se urzește, putem prevedea ce va fi uniunea pentru români. Cu toate acestea să o cercetăm ceva mai cu de amăruntul, ca să vedem și să ne convingem că supt larva libertăței și a frăției, cu care ni se înfățișează uniunea, ea nu acopere pentru noi libertate, nici frăție, ci numai servitute și o fiară sălbatică, care mănâncă națiuni.
  • 1900 Acte Sch., 358: Cu toate acestea, cred că nu mă înșel când zic că prestațiunile corului din anul acesta au stat pe o treaptă mai înaltă ca în trecut.
  • 1910 BOGREA, Sacra, 237: De fapt Gottingen are azi poate cei mai buni matematici ai Germaniei, iar, în filologia clasică, are pe însuși Friedrich Leo, bătrânul Papă al latiniștilor. Și, cu toate acestea, el nu se poate compara cu Berlinul.
  • 1917 D. ALEXANDRESCU, Pr. Dr., 75: Cu toate acestea, chestiunea este controversată, și unii susțin că, de câte ori acțiunea pauliană este admisibilă contra primului achizitor, ea este admisibilă și în contra subachizitorului.
  • 1930 AGÂRBICEANU, Biruința, 116: Cu toate acestea, doamnă, motivul invocat de soțul dumitale poate fi cel adevărat. Și în cazul acesta, domnul notar e unul dintre oamenii cei mai vredinici de stimă.
  • 1938 Biblia (1938), 464: Cu toate acestea, regele lui Israil împreună cu Iosafat, regele lui Iuda, au pornit împotriva Ramotului din Galad.
  • 1944 BLAGA, T. Val., 62: Absolutul nu este, ci devine, devine ca și la Heraclit, prin faze contrarii și prin faze de unitate. Cu toate acestea, devenirea are la Hegel … altă înfățișare decât la Heraclit.
  • 1956 ALEXANDRU, Instr. Muzic., 141: Cu toate acestea „vătașii de lăutari”, care cumpărau această funcție de la armășie, se dădeau la tot soiul de abuzuri, storcând bani de unde puteau și cât puteau, nu numai de la lăutarii domnești, dar și de la lăutarii boierești și mănăstirești.
  • 1967 G. BARBU, Arta vindec., 54: Aceste măsuri au fost, probabil, mai îndeaproape supravegheate în timpul epidemiei de ciumă din 1792. Cu toate acestea, doi ani mai târziu, Alexandru Moruzi menționa în pitacul său din 11 februarie, că „prăvăliașii ce șed pe linia podului pe o parte și pe altă, toate gunoaiele, lăturile și boclucurile ce scot din casele lor le aruncă pe pod.”
  • 1975 BĂLĂIȚĂ, Lumea, 42: Un salt ușor, Antipa este în picioare. Se mișcă fără să se audă. Cu toate acestea, vocea Feliciei strigă din bucătărie: Antipa, cauți ceva?
  • ante 1980 CARAMAN, Descolind., 25: Aici avem a face cu o urare pozitivă foarte tipică colindelor și în același timp cu una din cele mai agreabile pentru gazda colidată; dar, cu toate acestea, în ea recunoaștem cealaltă parte a variantei Creangă cu ultimele-i două versuri sau, mai precis, modelul ei: „Câte pene pe cucoși, Atâția copii burduhoși!”.
  • 1988 M. COMAN, Mitol. Pop., II, 15: În folclorul românesc, păunul nu apare cu sensuri ori atribute solare explicite; cu toate acestea, conotațiile de factură solară sunt evidente și ele susțin, din interior, liniile de forță ale acestei reprezentări mitologice.
  • 1997 V. BREBAN, Riscul, 102: Decenii la rând, absolutismului comunist nu i-a plăcut și nu a acceptat nici realitatea, și nici conceptul de „luptă între generații”. Cu toate acestea, atât conceptul, cât și realitatea acestui „război” erau prezente, aproape cotidiene.
  • 2003 BUZURA, Tent., 45: Cu toate acestea, și în ciuda disprețului și a convingerii că țara se afla pe drumul cel mai greșit cu putință, au rămas alături de Ceaușescu chiar și atunci când acesta a decretat starea excepțională și zilele îi erau numărate.
  • 2020 E. BĂRĂIAN – I. OPRIȘ – E. M. BĂRĂIAN, Sfinți rom., 122: Mama vitregă nu a iubit-o pe Filoftea, astfel o bătea și o certa, pârând-o tatălui ei ca și acesta să o certe. Cu toate acestea, tânăra fecioară nu se oprea din făptuirea binelui comunitar și le împărțea săracilor și flămânzilor hainele ei și mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la țarină tatălui ei.

✧ Loc. adv. Dincolo de aceasta | Dincolo de acestea | În afară de aceasta | În afară de acestea | Pe lângă aceasta | Afară de aceasta = în plus.
  • 1830 St. Doc., VIII, 19: Pă lângă aceștea ne-au spăriiatî cu bătaia.
  • 1839 SPORER, Meșt. Moș., 32/11: O moașă … trebuie afară de acestea să poarte grijă ca totdauna să fie lângă mâna ei untdelemn, apă caldă, zeamă de găină ori de carne și petece de ajuns pentru copil și pentru trebuința lehuzii.
  • 1858 PELIMON, Impresiuni de călăt., 20: Mi-adusei dar aminte ziua când pierdui pe fiica mea … și pe lângă aceasta, durerea mi se adăoga încă, pentru că pe fiul meu Romulus îl lăsasem bolnav.
  • 1877 CREANGĂ, Pov., 115: O dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne … striga, cât îi lua gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela … avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate.
  • 1881 EMINESCU, Poezii, I, 134: Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege… Dar afară de acestea, vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale.
  • 1931 BLAGA, T. Cun., 44: În dogmele în discuție se constelează însă un material teoretic învechit. În afară de aceasta, în elemente constitutive ale acestor dogme se amestecă, după un criteriu străin de mentalitatea noastră, momente de gândire abstractă cu momente magice și momente mitologice.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 45: Cunoaștem doar unele practici rituale – variind, desigur, de la o zonă la alta: sacrificii nesângeroase, … practici magice. Dincolo de acestea, putem bănui că ar fi existat și alte manifestări cultice adiacente: ceremonialuri, vrăji, dansuri.
  • 2008 MANOLESCU, Ist. Crit. Lit., 538: [Dimitrie Anghel] cântă, … măgheranii („în biata floare cenușie/ce se ascunde umilită,/e- atât parfum și poezie …”) sau floarea soarelui, așa cum Bogza va închina, peste decenii, o odă urzicilor. Dincolo de aceasta, protagoniștii acestor fabule vegetale nici nu sunt, propriu vorbind, florile.

✧ (Cu valoare neutră)
  • 1964 Ist. Lit. Rom., I, 29: Multe din cântecele, urările și jocurile ce se desfășoară în timpul acestor sărbători [de iarnă], … ne duc, … spre forme de viață în care concepția magică era dominantă. Dar dincolo de acestea, cântecele și jocurile … sunt realități ale folclorului nostru.
✧ Loc. adv. Pentru aceasta | Drept aceasta | Înv. Dirept aceasta = de aceea; în consecință.
  • 1593 Doc. Îns. Rom., 186: Iară cest om poate-a hi că gândeaște că iaste în țara noastră oameni mulți de leagea grecească; e derep ce că bine ce-au făcut acest om noauo și crăireei noastre nu e prost, derep aceasta bucuros dăm tărie să șadză în crăirea noastră.
  • c. 1640 O tipăritură munt., 105: Dirept aceasta neîncetat strig ție cu lacrămi, Maica lui D[u]mnezău, preacurată, roagă pe H[risto]s de oameni iubitoriul cel bun, ca să nu pomenească fărădelegile meale ceale multe.
  • <1709–1716>ANTIM, Didahii, 4: Pentru aceasta n-au ales împărați și crai, să facă proroci … ci au ales oameni proști și mai vârtos păstori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca pre Samuil și toată mulțimea prorocilor.
  • 1786 Așez., 17/1: Fiindcă și însuș domnii trebue să să sârguiască într-aceasta, ca toată dezpotrivita greutate să să abată de la supuși sau țărani, pentru aceasta trebue deregătorii domnești pe vreamea măsurării să privească în urmă și să vadă.
  • 1823 MACARIE2, Irmolghion, X/6: Anastasie Rapsaniotul … au auzit preadulcea fireasca glăsuire a lui Șărban … Pentru aceastea dară toate, iubitule, adevărul iaste ca până în zilile lui Petru Moraitul o așezare de cântare să cânta în toate părțile lumii.
  • 1832 Regul. Org. Țării Rom. (1832), 2: Cei ce nu vor putea să se afle față la tragerea sorților din pricina boalei sau a altei legiuite împiedecări, vor înștiința pentru aceasta în scris Ocârmuirii, care va scri prezidentului aceștii Adunări ca să însemneze pe hârtiuțe numele celor ce lipsesc și să le tragă prin sorți dimpreună cu numele celor ce se află față.
  • 1930 IORGA, Pag. Alese, I, 157: [Virgiliu] trebuie prin poezie … să-i puie pe romani în rând cu ce era mai vechi, mai nobil, mai frumos în omenire. Pentru aceasta se cerea ca el să scormonească în trecutul adevărat și în cel legendar al Romei însăși, al Italiei, să descopere acolo zei locali, eroi indigeni, să-i facă el acolo unde povestea tace.
  • 1944 APOLZAN, Port. Ind., 67: Ițele fiind făcute din două rânduri de corleți ce se împreună la mijloc, urmează să se facă cealaltă parte … Pentru aceasta, acum în cazul al doilea, corleții se lucrează pe scândură cu firul care a trecut prin corleții de pe vergea.
  • 2020 E. BĂRĂIAN – I. OPRIȘ – E. M. BĂRĂIAN, Sfinți rom., 116: Era acolo idolul lui Apolon, la care Sfântul Pasicrat alergând, l-a scuipat în față și i-a zis: „Astfel de cinste se cuvine zeului acestuia”. Pentru aceasta cu grele lanțuri de fier l-au legat și l-au aruncat în temniță.

✧ Loc. adj. De acesta = de așa fel.
  • 1877 CREANGĂ, Pov., 106: Hei, hei! Nu te-am știut eu că-mi ești de aceștia, că de mult îți făceam felul.
  • ante 1889 CREANGĂ, Amintiri, 225: Știutu-v-am eu că și voi mi-ați fost de-aceștia? zise moș Luca mergând pe lângă cai.

II. Adj. pron. dem.
1. (În opoziție cu acel, acea) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate anterior de substantivul determinat se află relativ aproape de vorbitor)
  • <1500–1510> Psalt. Hur., I, 133: Acesta om e cela ce nu puse Dumnedzeu agiutoriu.
  • 1521 Doc. Îns. Rom., 95: Eu spui domnietale, iar domniiata ești înțelept și aceaste cuvinte să ții domniia ta la tine, să nu știe oamini mulți.
  • <1563–1583> Cod. Vor., 261: Încă și eleni duse în băsearecă și spurrcă locul acesta sfântul.
  • <1573–1578> Psalt. Sch., 24/1: Bucurămu-nă de spăsenia Ta; întinară-se limbile în perire ce feaceră, în cursa aceasta ce ascunseră legă- se piciorul loru.
  • 1577 CORESI, Psalt. Sl.-Rom., 386: În calea ceasta ce îmbla, ascunseră cursă mie.
  • 1581 CORESI, Ev., 14/20: Înseșu cuvintele ale ceștii evanghelie.
  • sec. XVI ap. HASDEU, Cuvente den bătrâni, II, 154: Spuneți-mi, ce voi face ceștii magheniți?
  • 1625 DRH, A, XVII, 408: Adecă eu, Necoar(ă) feciorul Băseanului, și Simion, și Costin, și Oprea, și Antoniica, și Anghilina și Măriica, feciorii Băseanului, scriem și mărtorisim, co cist zapis al nostru, com am vândut giumătate de sat de Boțești.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 231: Credința cestui hotnog agiută.
  • 1646 Prav., 414: Acesta obiceaiu iaste de curund în pravilele ceaste mai noă.
  • <1660–1670> STAICO, Lex. Sl.-Rom., 240: Eteroclita a aceștii plecări … lesne iaste a ști: a vedea gramatica.
  • 1685 Uricariul, XX, 187/3: Mărturisim cu cestu adevărat zapis al mieu.
  • 1693 DRH, A, XXV, 243: Scriu și mărturisăsc … cu acist zapis, cum noi, di a noastră voia, de nim(e) îndimnaț(i), nici asupriț(i), au vândut o part(e) di ocin(ă).
  • 1697 Acte Ardeal, 207: Amu trimisu cești oameni … să ne cumpere ceva vită de triaba casei noastre.
  • <1709–1716> ANTIM, Didahii, 12: Acest fel de vorbă era să se amestece la o bucurie.
  • <1717–1723> CANTEMIR, Hronicul, 958: Fosta-au acesta războiu pre la anul de la Hristos 81.
  • 1732 Acte Ardeal, 249: Noi i-amu datu aciasta carte Mării[i] Sale grofului, […] dinu Bălteni cu bună pace.
  • 1763 Uricariul, XI, 284/21: Scriu și mărturisesc cu ceastă scrisoare a noastră.
  • 1771 Bucv. Slov., 2r/4: Această ispitire adevărată întăreaște pre noi atâta cât chipurile ei nu numai la feațe osebite iaste văzută, ce și la tot norodul.
  • 1787 Rând. Jud., 49/6: Înnoirile aceastea ar trebui să i să sloboadă în replică.
  • 1802 Gheogr. Glob., II, 48V/15: S-au scris întâi parte cărții aceștia.
  • 1807 Carte de prav., II, 5 172: Aceștii pedepsii este supus și acela care face tipariu de bani.
  • 1814 TEODOROVICI-NICA, Luarea Parisului, 11/18: Toate aceste aici însemnate otărâri împreunatele Puteri cu mine le împărtășează.
  • 1820 BELDIMAN, Orest, 5/6: Iaste-adevărat Că-n locul ceast singuratec … Să cerc întru el năcazuri ce nu s-au mai pomenit.
  • 1823 CLEMENS, Wb., 16/27
  • 1835 F. AARONN, Ist. Țării Rum., I, 132/13: Răsboiul între Țara Rumânească și Moldavia se urma cu nefericirea amândurora staturilor acestora, și tot deodată aprindea jaluzia între Polonia și Ungaria.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1863 FILIMON, Ciocoii, 11: Păturică citi această scrisoare.
  • 1868 POPOVICI – BARCIANU, Vocab.
  • 1871 LMD, I.
  • 1885 TEODORESCU, Poezii pop., 17: Pe cea noapte-ntunecoasă … nemerirăm ceastă casă.
  • 1886 SBIERA, Pov., 57/6: Fă-ți un bine … și-mi leagă piciorul cest bolnav.
  • 1886 BARCIANU – POPOVICI, D.
  • 1887 HEM, I, 142.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1893 BIBICESCU, Poezii pop., 244: Cine-i în ceaste corturi?
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1910 PĂSCULESCU, Literatură pop., 50: D-alăturea cestui sat.
  • <1926–1928> M. I. CARAGIALE, Craii, 59: De la nenorocitul acesta atât de bogat și care a domnit atunci când tumultuoasa înflorire a barocului era în toi, ce-a rămas?
  • 1930 I. BARBU, Joc, 63: Din ceas dedus adâncul acestei calme creste Intrată prin oglindă în mântuit azur. Tăind pe înecarea cirezilor agreste În grupurile apei un joc secund mai pur.
  • 1938 CĂLINESCU, Enigma Otiliei, II, 21: Felix se simțea fericit. Era absurd să tăgăduiască acest lucru.
  • 1945 CONSTANTINESCU, Scrieri, I, 37: Acest capitol este și un act de dreptate care i se face scriitorului [D. Anghel].
  • 1955 PREDA, Moromeții, I, 1 145: Țugurlan … avu o clipă de spaimă. Această a doua palmă amenința să șteargă tăria celei dintâi.
  • 1964 Ist. Lit. Rom., I, 18: Cunoașterea lor [a creațiilor populare] sub acest aspect ajută la înțelegerea dezvoltării istorice.
  • 1967 BARBU, Șos. Nordului, II, 132: Se obișnuise de mult cu semiîntunericul acesta trist.
  • 1970 IVASIUC, Păsările, 8: Nu voiam să scap de acest coșmar cu ochii deschiși.

2. (Despre unități, perioade temporale; în cursul căreia se desfășoară o acțiune, are loc o stare (relativ) apropiată în timp de subiectul vorbitor sau de un eveniment menționat anterior de acesta)
  • 1639 Carte rakoczyană, 250: Doamne Dumnezeul nostru, de am greșit ceva întru această zi, măcar cu cuvântul sau cu cugetul să am făcut ceva.
  • 1688 Biblia (1688), 760: Deci, cum să adună neghinele și să ard cu foc, așa va fi la sfârșenia veacului acestuia.
  • 1804 Uricariul, III, 59/26: În vremea aceasta … milele domnești se împărțesc și se dau cu nemărginită și vrednică de laudă cumpănire.
  • 1814 Calend. Buda I, 11/7: Întru această zi lăsăm sec de postul Nașterii lui Hristos.
  • 1839 MARCOVICI, Datoriile, 17/18: Suntem hotărâți … a începe cu acest an o viață nouă.
  • 1872 EMINESCU, Dionis, 111: În momentul acesta intrară doi oameni în chilia lui pe cari Dan nu-i mai văzuse.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1911 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Întuneric, 125: Umezeala acestei seri cenușii de iarnă … chinuia crengile pomilor.
  • 1945 BOGZA, Cartea Oltului, 222: De data aceasta nu vor trece numai unelte.
  • 1954 TUDORAN, Toate pânzele sus, 7: În această iarnă, trei cute se iviseră pe fruntea căpitanului.
  • 1955 PREDA, Moromeții, I, 11: Vecinul, care în acest timp așteptase în poartă întoarcerea celuilalt, strigă nemulțumit: – Moromete, unde te duci, mă?
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 24: În acest timp industria casnică românească ia un deosebit avânt.
  • 1964 Ist. Lit. Rom., I, 13: Un document de la Marienburg din 1 septembrie 1399 amintește de un „walachischer Spielmann”, „un muzicant valah”, dar mențiunea este și de data aceasta prea sumară pentru a fi utilă cercetărilor concrete din istoria folclorului.
  • 1973 Ist. Lit. Rom., III, 17: În acest an 1845, două părți din trei ale pădurii de pe moșia Butimanul … erau scoase la mezat pentru datorii.

✧ Loc. adv. În chipul acesta | Cu chipul acesta | În acest chip | Într-acest chip | Într-acesta chip | Cu acest chip = astfel; în maniera…
  • 1593 Doc. Îns. Rom., 205: S-au alegâduitu Pop Tămaș din Rogoz cu șogoru seu Mihai Dumitru, cu împărțiastina iosaguriloru într-acesta chip, precum mai jos va urma.
  • 1600 Doc. Îns. Rom., 145: Îngăduit-au pre voia împăratului cum să ție Ardealul cu nume de gobărnător, însă într-acest chip cum să-l ție pân în viiața domniii lui, să fie pre feciori, fir pre firul lui.
  • 1646 Prav., 152: Muiarea poate să ceară voe de la giudețul besearicii să să desparță de bărbatul ei, când o bate fără de samă și-i va face rane de armă. Încă poate muiarea sângură … să să deparță de bărbatul său când o va bate într-acesta chip.
  • 1802 Uricariul, I, 8: Cu acest chip dar birurile unui an …, să fie trei mii cinci sute pungi de bani.
  • 1832 Regul. Org. Țării Rom. (1832), 2: Cu acest chip se va urma tragerea sorților până se va împlini numărul mădulărilor ce se cere de către Regulament.
  • 1920 C. GIURESCU, St. Ist., 421: Ceea ce este, însă, și mai curios e că, după ce a stabilit în chipul acesta identitatea lor, R. Rosetti conchide că „cnejii din Țara Românească în veacul al XV(-lea) erau stăpânii satelor”.
  • 1954 CĂLINESCU, St. Ist. Liter., 36: S-a îndemnat însuși a compune în limba română … în chipul acesta.
  • 1971 CULIANU, A. Fugii, 95: Ești primul care procedează în chipul acesta cu totul neghiob și asta din lipsă de experiență.
  • ante 1980 CARAMAN, Descolind., 67: Asemenea versuri apar deci ca un categoric „memento” pentru amfitrioni, cărora li se atrage atenția în acest chip asupra datoriei lor față de colindători.

✧ Loc. adv. Sub acest aspect v. sub2.
✧ Loc. adv. În această privire v. privire.
✧ Loc. adv. În această privință | În privința aceasta v. privință.
✧ Loc. adv. Din acest punct de vedere v. punct.
3. (Indică ființe, lucruri etc. despre care (tocmai) s-a vorbit)
  • 1742 Cond. Mavrocordat, III, 446: Dar, macar că pe vornicii aceștie s-au întrebat aice și ei așe au dat samă, precum că o samă de oameni li-ați fi rădicat la cifertul lui avgust și i-ați scos din tablă, iar pentru aceștielalți ați fi zis dumneavoastră că îți rădica acmu, la cifertul acesta.
  • 1849 KOGĂLNICEANU, Scris., 227: Te rog dar stârnește ca să primesc banii acestii cât mai curând.
  • 1894 VLAHUȚĂ, Conf., II, 423: Trei ani am căutat pe ulițile Capitalei figura aceasta [Eminescu] și n-am găsit-o.
  • 1926 CONSTANTINESCU, Scrieri, I, 19: [Ion Agârbiceanu] zugrăvește luptele electorale între români și unguri. Fără a fi străbătută de fiorul epic al tensiunii între două națiuni, partea aceasta formează o onorabilă mărturie scrisă.
  • 1935 VOICULESCU, Leacurile, 289: Ceaiul acesta îndulcit cu miere e bun pentru boalele de piept.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 71: Hotărârea aceasta a pecetluit soarta moților.

– Pl.: (pron. dem., adj. pron. dem. postpus) acești(a), aceste(a); (adj. pron. dem. antepus) acești, aceste și înv. aceștie.

– Gen.-dat.: (sg.) acestui, acestei; (pl.) acestor.

– Scris și: înv. aquesta (1870 COSTINESCU, Vocab., I, 60).

– Var.: acésta, aceásta, înv. cést, císt, césta, pron. dem., adj. pron dem. cést, císt, acíst adj. pron dem.

– Lat. eccum-istu(m) sau ecce-istu(m). – Acesta, cu -a adăugat pe cale internă. – Cest, prin afereză.

Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU – POPOVICI, D.3; 1903 TDRG, I; 1905 PUȘCARIU, Etym. Wb.; 1907 CDDE, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; <1920–1921> Dacoromania, I, 162–185; 1926 CADE; 1938 DENSUSIANU, H. L. R., II, 534, 535; 1939 SCRIBAN, D.; 1941 ROSETTI, Ist. Lb. Rom., IV, 373; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar