Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACCIDÉNT s. n., s. m.
1. S. n. Eveniment neprevăzut, care întrerupe sau modifică cursul regulat al lucrurilor; întâmplare, hazard; înv., rar accidență2 (1).
  • 1799 IORGOVICI, Obs. Lb., 181: Accidente, ... ce cade în vreme, întâmplare.
  • c.1832 I. GOLESCU, Cond. I, 43r/39.
  • 1844 Curier a. sexe, V, 357: Accident, întâmplare neasceptată. [Vocabular]
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1856 BARONZI, Ist. Civil., II, 185/18: Acident, întâmplare neprevăzută. [Vocabular]
  • 1858 FILIMON, Nuv. 223: Accidentele vieții nomade vă pune în relațiune cu individe a cărora nici chiar esistința nu ați fi putut să o cunoașteți.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1863 KOGĂLNICEANU, Orat., I2, 283: Doamna de Staël zicea imperatorelui Alexandru: „Sire, caracterul vostru face cât o constituțiune”. „Nu sunt, răspunse imperatorul cu mult simț, decât un norocit accident pentru popolii mei”.
  • 1866 BOLINTINEANU, Călăt., 443: Resbelul începu și ținu cinci ani și se termină printr-un accident.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • <1876–1877> CONTA, Teor. Ondul., 162: Un echilibru de câteva forțe secundare nu este decât un accident în o luptă mai întinsă a unor forțe mai mari.
  • 1880 EMINESCU, Pub., III, 115: Mandatarii națiunii vor merge „să se retrampeze în sânul alegătorilor” … după o campanie parlamentară din cele mai pline de accidente.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1905 CHENDI, Period., IV, 225: Și vai, rău îi stătea până acum unui oraș … să nu-ți prezinte alte subiecte de vorbă decât mici comedii și accidente din viața burghezilor de provincie.
  • 1915 Rev. Ist., nr. 11–12, 229: Lupta de la Skt. Gotthard a fost un accident și pacea a ieșit „prielnică” turcilor.
  • 1926 PUȘCARIU, Mem., 649: Ieri am avut o ședință lungă în chestia ortografiei, care a mers bine, încât sperăm să trecem și peste acest hop greu, fără multe accidente.
  • 1936 CIORAN, Cartea amăgirilor, 66: Ne educăm în a considera accidentul ca normal și răul ca perfect firesc.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 652: Omul e dar un ambițios, cu mari însușiri și scăderi, căruia soarta îi face ironia de a-l surpa printr- un accident.
  • 1956 RALEA, Cele două Franțe, 199: Cauzalitatea concepută sever, simplu, duce la un anumit fatalism. În plus, complexitatea cauzelor ne duce la constatarea unor efecte neprevăzute sub aspectul accidentului, al hazardului.
  • 1963 Viața rom. (R. US), nr. 4, 134: Și totuși romanul nu este o simplă ilustrare a unei legi sociologice, ci, dimpotrivă, lectura ne dă mereu sentimentul învăluirii, al unor continue complicări și derogări (de fapt numai aparente) de la linia principală a conflictului în fața unei adevărate invazii a accidentului tipic.
  • 1977 Viața rom. (R. US), nr. 4, 11: Imaginea angelică, portretul fascinant iese, de asemenea, din zodia accidentului pentru a se plasa în cea a trăsăturii obligatorii.
  • 1983 PAPU, Motive, 5: Dacă un motiv apare izolat, … el nu mai reprezintă un dat specific al literaturii în care întâmplător se integrează. Intră atunci în categoria fie a excepțiilor, fie a accidentelor, care nu pot defini efectiv acea literatură națională.
  • 1990 E. VASILIU, Introducere, 6: Absența unei autentice gramatici a textului este un accident în istoria lingvisticii.
  • 2004 DJUVARA, Ist. Adev., 25: Curiozitatea istorică nu e un dat natural. Studiind-o diacronic, ea ne apare ca un accident istoric.
  • ante 2005 MARINO, Libertate, 47: În ciuda tuturor reverselor și accidentelor istorice, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Transilvania devine tot mai vizibilă influența politicii „publicistice” a Imperiului Habsburgic.

2. S. n. (Adesea cu determinări care arată felul) Eveniment imprevizibil, cu urmări nefaste (avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea), provocat deseori din neatenție sau imprudență.
  • 1844 Curier a. sexe, V, 357: Accident, urâtă, nenorocită întâmplare. [Vocabular]
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1881 HASDEU, St. Lingv., II, 306: Un accident nenorocit împiedică pe principele Dimitrie Ghica de-a deschide în persoană această solemnitate, dar aspirațiunile, dorințele, urările ilustrului bărbat sunt aci cu noi.
  • 1887 Cod. Comer., 205: Sunt în riscul asigurătorului perderile și pagubele ce se întâmplă lucrurilor asigurate, din furtună, naufragiu, asvârlire pe terenuri sau pe stânci, … foc, prindere, piraterie și, în general, din cauza orcărui alt accident de mare.
  • 1888 MO, nr. 23, 523: Unui sergent de poliție-i scăpă din nebăgare de seamă pușca din care porni focul. Nu s-a întâmplat nici accident, nici alarmă.
  • 1893 CULIANU, C. Cosm., 321: Eșirea vaselor din port se poate face fără teamă de accidente de înnămolire.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1912 PATRAȘCANU, Proză, I, 208: Accidentul lui Fănică începe să se transforme pentru d-l Melidon în adevărată catastrofă.
  • 1923 Doc. Bârl. IV, 327: Tatăl meu a murit în anul 1906 luna iulie 6, era de 64 ani, din cauza unui accident.
  • 1933 ARGHEZI, Timpuri, 530: Unui simpatic și agitat subsecretar de stat i se întâmplă o dată pe lună câte un accident de călărie: am numit eminența absconsă și motrice de la Interne.
  • 1936 ARGETOIANU, Îns. I, 209: Căsătorit cu Caterina Singurov, a avut cu dânsa un fiu ucis înainte de război într-un accident de aeroplan.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 618: Fiecare (exceptând pe aviator, mort într-un accident) îți scrie spovedaniile, arătând dreptățile sale.
  • 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., III, 227: Alexandra Șufană era verișoara lui Cezar, văduvă de douăzeci și nouă de ani (îi murise primul soț într-un accident de automobil).
  • 1970 BLANDIANA, Calitatea, 71: Se întâmplă să fim martorii unui accident și rămânem răscoliți o săptămână.
  • 1977 PREDA, Viața, 101: Mi-am amintit de soarta fratelui soției lui, … Pavel, … om deosebit care își pierduse vederea de mic într-un accident neelucidat.
  • 1998 BOIA, Jocul, 90: Dacă zece oameni pier într-un accident, aceasta este o știre; dacă zece milioane de oameni trăiesc o zi ca oricare alta, aceasta nu are cum să fie o știre.
  • 2002 LIICEANU, Ușa, 8: Mi-am propus atunci să consemnez, pur și simplu, tot ceea ce simțeam. … Eram asemeni unui polițist care întocmește procesul verbal al unui accident.

✧ Sint. JUR. (Calc după fr. accident du travail) Accident de muncă = prejudiciu fizic suferit de un salariat în timpul lucrului.
  • 1913 Viața Rom. (R.), nr. 10, 62: Despăgubirea pe care o primește lucrătorul în urma unui accident de muncă poate să fie un ajutor bănesc temporar, o rentă sau o pensie pentru urmașii lui.
  • 1927 Rev. Păd., nr. 1–2, 66: Accident de muncă. Exploatare forestieră. Contract de antrepriză. Legea din 15 iulie 1914 neaplicabilă. [Subtitlu]
  • 1937GALACTION, Ziua Domnului, 146: Tânăra mamă a murit … de sărăcie fiziologică, de vreun accident de muncă, sau de una din numeroasele boli care seceră bietul popor.
  • 1949 Legisl. Ec. Plan., 32: Urmașii salariaților decedați în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, au dreptul la pensie, indiferent de vechimea decedatului în câmpul muncii.
  • 1964 ABC Săn., 186: Stabilirea cauzei [de invaliditate] (boală profesională, accident de muncă etc.) și a gradului de invaliditate se face de către serviciul raional de expertiză medicală a capacității de muncă.
  • 1972 Cod. Muncii (1972), 89: Asistența medicală în caz de boală și accidente de muncă, plata de ajutoare bănești în caz de pierdere temporară a capacității de muncă, … precum și alte măsuri cu caracter special constituie expresia înaltei griji ce se acordă în societatea noastră producătorilor tuturor bunurilor materiale și spirituale.
  • 2003 Cod. Muncii (2003), 63: Sarcinile principale ale medicului de medicină a muncii constau în: a) prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
  • 2011 MO, nr. 150, 58: În baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate … se includ și următoarele venituri … Cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă.

3. S. n. FILOZ. (În opoziție cu substanță) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru; rar accidență2 (4).
  • 1844 Curier a. sexe, V, 357: În filosofie accident se zice un que quare putea fi sau nu fi într-un lucru fară a-i scimba natura (vesmântul, barba etc. sunt nisce accidente într-un călugăr.) [Vocabular]
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • c. 1863 BĂRNUȚIU, Ist. Filos., II, 143: În metafisică [Albert cel Mare] esplică mai ales conceptele ființei, substanței (pre care o numește și quidditas) și al accidentului, al causei și efeptului, al materiei și al formei ș. a. urmând mai mult pre arabii aristotelici.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1934 PAPACOSTEA, Sofiștii, 18: Ce se arată ca atare nu-i adevăr, ci, cum însuși cuvântul o spune, o aparență a lui. Este adică, precum interpretează Aristotel …, „accidentul în locul realității”.
  • 1967 BĂNCILĂ, Teor. Cun., 110: Pagodic e în înțelesul că realitatea, pentru noi, are multe planuri de realitate, e realitate primă și sunt realități derivate, însă toate sunt reale, dar nu cu același grad (vezi și ideea esenței și accidentului în filozofia medievală și după).
  • 1975 DUMITRIU, Ist. Log., 179: Dialectica are de-a face totuși cu un general, care nu este necesar, pe când eristica argumentează numai în baza accidentului, dând loc la argumente sofistice.
  • 1987 M. FLORIAN, Recesivitatea, 220: Raritatea nu face însă din viață, cum s-a zis, un accident al materiei de pe Pământ. Dimpotrivă, raritatea dezvăluie totodată și caracterul ireductibil al vieții, cu toată materialitatea ei, și caracterul ei recesiv.

✧ P. anal.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 866: Estetica sa [a lui Lucian Blaga] e o metafizică curată și metafora … în loc să fie un accident ornamental, e o modalitate substanțială de a percepe Universul.
  • 2002 LIICEANU, Ușa, 179: Culoarea este doar un accident al formei și, ștergând-o de pe statuile eline, timpul a lucrat bine de vreme ce a restituit esențialității ceea ce se născuse din ea.

4. S. n. MED. Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli, cu potențial agravant sau letal.
  • 1844 Curier a. sexe, V, 357: Accident … în medicină înseamnează simptomă (Frigul, căldura, setea sunt nisce accidente alle frigurilor). [Vocabular]
  • 1890 Universul (C.), nr. 283, 3: În câteva zile numai accidenturile inflamatoare, scurgeri, catarele … se vindecă prin perlele esenței de Santal ale doctorului Clertan.
  • 1922 PUȘCARIU, Mem., 583: Trecut de optzeci de ani, bolnav de mai bine de douăzeci de ani, el [unchiul Ilarie] totuși se prăpădește aproape de un accident, o infecție (anthrax).
  • 1932 PAPADAT-BENGESCU, Drumul ascuns, 538: Medicii consultați permiseră voiajul. Diagnosticul lor era același ca al lui Walter: miocardită înaintată, supusă evoluției ca și accidentelor inerente.
  • 1937 ARGETOIANU, Îns., II, 126: Am aflat abia aci în București adevărul asupra stării Reginei. Telegrama înregistrată la Berlin, în care se vorbea de accident cardiac și de gripă n-a fost decât o stupidă acoperire a unui accident mult mai îngrijorător.
  • 1964 ABC Săn., 222: Prin acest termen [infecție puerperală] se înțeleg toate accidentele infecțioase care se produc la o lăuză în urma pătrunderii microbilor prin organele genitale în organismul femeii.
  • 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 94: Anxietatea bolnavului cu accident coronarian acut este profundă, pentru că dramatismul suferinței sale somatice îl face să „trăiască”, parțial, trecerea spre neființă.
  • 1999 GOMA, Jurn., VII, 296: Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca au început a da unor oameni (de altfel prieteni și ai mei) deveniți personalități, sfaturi utile, indicații prețioase – de genul: … „Inutil să-l cauți pe Goma: e grav bolnav, a avut un accident cardiac”.

✧ Sint. (Din fr. accident thérapeutique) Accident terapeutic = eveniment neprevăzut, întâmplător, survenit în cursul unui tratament, medicamentos sau chirurgical, ori în timpul unei manevre făcute în scop diagnostic, care poate avea consecințe grave sau letale.
  • 1943 Enc. Agr., V, 618: Accidentele terapeutice provocate de s[ulfamidoterapie] sunt datorate în general conflictului ce se stabilește între medicament și organism.
  • 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 33: Accidentul terapeutic, care survine în cursul administrării unei chimioterapii, poate fi determinat fie de natura drogului administrat, fie de „terenul” subiectului.
  • 2007 D. Medic. (2007), 825: Accidentele terapeutice sunt evitate datorită dozelor mici ale fiecărui medicament, în timp ce efectul terapeutic depinde de suma dozelor administrate pacientului.

✧ Sint. (Din fr. accident vasculaire cérébral) Accident vascular cerebral (AVC) = termen generic pentru afecțiunile produse de obstrucția sau ruptura unui vas de sânge la nivel cerebral.
  • 1962 Contemp. (S.), nr. 41, 15: Rezultate, deosebit de interesante aduc cercetătorii sovietici în studiul modificărilor activității electrice a creierului, … în cel al modificărilor reacției vaselor cerebrale și extracerebrale, în tulburările de limbaj care urmează imediat unui accident vascular cerebral și altele.
  • 1964 ABC Săn., 186: Hemoragie cerebrală, accident vascular cerebral. Survine la hipertensivi, ateroscleroși sau purtători de afecțiune cardiacă.
  • 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 104: [Etiologia agitației include] … afecțiuni neurologice: lues cerebral, accident vascular cerebral, traumatism cranio-cerebral.
  • 2011 MO, nr. 226, 6: Cazurile neurologice pentru pacienții cu accident vascular cerebral sunt foarte bine plătite, deoarece în sistemul australian … metodele de tratament [sunt] mai costisitoare.

✧ (Eliptic)
  • 1971 KREINDLER, Tr. Neurol., I, 215: Frecvența arteritei cerebrale sifilitice și a accidentului vascular ce-i urmează nu este mare
  • 1999 MARINO, Viața, 288: Starea sănătății mele … îmi impunea evitarea, cu orice preț, a oricărei tensiuni nervoase și crize de hipertensiune. Nu văd, sincer spus, de ce aș face un accident vascular de dragul unor controverse, pretins „literare”, în care nu mai cred.
  • 2002 LIICEANU, Ușa, 304: Doinaș … avea mereu o bună dispoziție „erectilă”, a unui om care dădea senzația că nu poate fi lovit de condiția muritorului, și și-a păstrat-o și după accidentul vascular care îi domolise ritmul vorbirii și îi răpise aroganța mersului tineresc.
  • 2005 DGLR, IV, 563: Biografia scriitorului a fost umbrită de un episod dramatic – un grav accident vascular, necesitând intervenții și tratamente îndelungate – pe care s-a străduit să îl transpună literar.

5. Sint. METEOR. (Din fr. accident climatique) Accident climatic | Accident climateric = dereglare bruscă și temporară a climei cu efecte negative asupra ecosistemelor.
  • <1851–1852> HASDEU, Folc. Liter., 527: Asemenea se mai numește siliște de popor, acolo unde a fost sat înainte și, din diferite accidente climatice, locuitorii și-au permutat casele lor; și acel loc trebuie să aibă o bună calitate agricolă ca să-i zică siliște.
  • 1891 Tribuna (C.), nr. 199, 795: Accidente climatice n-au fost decât în comuna Pipirig, unde a căzut ploaie torențială amestecată cu grindină.
  • 1902 TOCILESCU, Monum., I, 470: [Anatemele] sunt imprecațiuni contra boalelor și contra accidentelor climaterice, ca grindina etc., acestea mai ales pe petre gravate servind de talisman.
  • 1903 P. ANTONESCU, Amenajamentul, 78: Tinerile arborete sunt mai bine protejate de către masivele vecine în contra acțiunei vânturilor, a uscăciunei și a altor accidente climaterice.
  • 1987 Flacăra, nr. 7, 15: Cauzele revoluției franceze sunt mult mai adânci, dar este sigur că în precipitarea izbucnirii ei proasta recoltă din anul precedent, urmare a unor accidente climatice, a jucat un rol important.
  • 2020 Contemp. (S.), nr. 9, 25: Acțiuni: … Implementarea unor programe de cercetare menite să conducă la accelerarea creării de noi organisme biologice vegetale și animale tolerante la temperaturi ridicate, la secetă și accidente climatice.

6. Sint. LINGV. Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege.
  • 1876 Columna, nr. 1, 20: Pe de o parte, d-sa afirma pretutindeni și nu demonstra nicăiri; pe de alta, nu se sfiea din când în când a recurge la nesce accidente fonetice inexplicabile.
  • 1878 HASDEU, Cuvente den bătrâni I, 291: Alăturându-se variantele, se capătă un prototip comun româno-albanez staristra, de unde, prin diferite accidente fonetice, decurg toate formele cele derivate.
  • 1954 GRAUR, Fond. Lexical, 178: Punctul de plecare l-au format și aici un mic număr de cuvinte din fondul principal, care au ajuns printr-un accident fonetic să aibă la plural un -l- pe care nu-l aveau la singular: stea – stele, cățea – cățele etc.
  • 1975 I. GHEȚIE, Baza dial., 105: Pe lângă aceste considerente, cuvintele din prima categorie prezintă în unele cazuri trecerea lui e medial aton la i ca urmare a unei evoluții spontane, în timp ce în cuvintele din categoria a doua e > i aproape fără excepție printr-un accident fonetic (asimilare sau disimilare).
  • 1997 DSL, 32: Afereză [=] Accident fonetic constând în căderea unui sunet sau a unei silabe de la începutul cuvântului.
  • 2006 AVRAM, Coment. Etim., 139: Printre accidentele fonetice foarte frecvente se numără înlocuirea lui [n] cu [1] sau cu [r] și viceversa, precum și asimilările și disimilările în care sunt implicate aceste consoane.

✧ (Eliptic)
  • 1913 DA, I1.
  • <1920–1921> PUȘCARIU, Cerc. St. 185: Și celelalte fenomene, pe care fonologia le subsumează de obicei sub titlul colectiv de accidente generale, se pot observa la onomatopee.
  • 1973 AVRAM, Contrib. Etim., 116: Sub influența formei de prezent, și în [anizat], primul [z] se datorește unui accident.
  • 1982 AVRAM, Contrib. Etim., 179: Diverse transformări fonetice (în general, accidente) au avut ca urmare apariția celorlalte variante: povăială, vopăială, pohăială etc.

7. Sint. GEOL., GEOGR. (Din fr. accident de terrain) Accident de teren = neregularitate, denivelare a solului.
  • 1881 MO, nr. 60, 1 962: Unul din colegii noștri, … care a voiajat pe acestă linie, … m-a asigurat că acesta nu face decât 6 până la 7 milioane; și nici că poate fi altfel, pentru că întreagă această linie de drum de fer este construită pe un câmp întins fără accidente de teren și fără să fi avut trebuință de lucrări de artă importante.
  • 1911 Bul. Com. Monum., 133: Din toate aceste localități însă se scot mereu la iveală nenumărate obiecte antice, parte în urma săpăturilor ce le fac particularii, …; parte în urma diferitelor accidente de teren, ca surpări de maluri, deplasări de pământ din cauza ploilor ș. a.
  • 1938 Bul. Societ. Geogr., 376: Primele accidente de teren cari mi-au atras atenția au fost tocmai aceste pornituri sau alunecări în cuiburi, valuri sau pseudoterase.
  • 1940 SEBASTIAN, Accidentul, 1136: Pârtia până la Crucur era fără accidente de teren. Cursa era înșelător de simplă și părea, în primele momente, că nu cere niciun efort.
  • 1950 LTR, II, 150: Când numai una din roți trece peste un accident de teren, ea are o turație mai înaltă decât roata care rulează pe drum drept.
  • 1981 CIOCULESCU, Itinerar, V, 514: Nefiind lipsită de accidente de teren, ca să mă exprim „savant”, cu alte cuvinte, mai concrete, de dealuri, capitala noastră a numărat până la bântuirea filoxerei, de la sfârșitul secolului trecut, numeroase vii, așezate nu numai pe dealuri, …, dar și pe locurile șese, în inima orașului.

✧ (Eliptic)
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • ante 1935 VÂLSAN, Geogr., 156: Accidentul cel mai însemnat al acestei Platforme Prebalcanice, strâns legată de Dobrogea, este un anticlinal de direcție sud-est – nord-vest.

✧ P. anal.
  • ante 1955 în Viața rom. (R. US) (1961), nr. 6, 8: Tipul de „beauté” al lui Aimée era un cap androgin, fără vârstă precisă, cu ondulații de platină strălucitoare, lipite pe un craniu fără accidente de teren, deci propriu pentru realizarea perfectă a unui manechin de coafor, cel anume de pus în vitrină.
8. S. m., s. n. MUZ. Alterație; p. ext. semn care indică o alterație a intonației unei note; semn accidental.
  • 1881 MO, nr. 139, 4 054: Clasa I. Semnele de intonațiune, (noțiuni de citirea musicală) notele, cheile, accidenții.
  • 1898 D. Muz. Voci, I, 76: Accidenții, diezii și bemolii, fiind un lucru relativ modern, se înțelege de la sine că armatura e și mai modernă și nu ĭe de mirare că nici în sec. XVIII nu o găsim stabilită.
  • 1898 D. Muz. Voci, I, 182: Un accident pus înaintea unei cifre înseamnă că nota reprezintată de acea cifră trebuie să fie afectată de acel accident.
  • 1957 Muzica (R.), nr. 9, 16: Cimpoiașul din Suita de dansuri are fa diez la cheie când acest accident este desființat în al doilea rând melodic în timp ce a patra piesă din caietul de Miniaturi nu are niciun accident la cheie.
  • 2008 D. Term. Muzic.2, 359: Musica ficta (cuv. lat. „muzică falsă, artificială”) [=] în sec. 13–16, sunete străine de hexacord sau hexacorduri transpuse cu ajutorul accidenților; înseși aceste sunete, hexacorduri și accidente, având acest rol.

✧ P. anal.
  • 1982 Viața Rom. (R. US), nr. 1, 104: Paul Everac n-a omis să distribuie mici accidente la cheie spre a evita monotonia.
9. Sint. A. PLAST. (Calc după fr. accident de lumière) Accidente de lumină = combinație a luminii și a umbrelor într-un tablou.
  • 1886 România lib. (C.), nr. 2 713, 3: Privesc toată Savoia, și dincolo de Savoia, Alpii, care se ridică în amfiteatru și asupra cărora razele soarelui formează mii [de] accidente de lumină.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1978 Viața rom. (R. US), nr. 1–2, 168: Culcat pe blocul de peste drum, un alt nor, în gura căruia pâlpâia rozul celest al unui neașteptat accident de lumină, își desfăcea elipsa moale în contorsionări care ar fi putut părea suave dacă un clocot interior nu ar fi anunțat iminența planului contrar.

10. Sint. GEOL. (Din fr. accident tectonique) Accident tectonic = deranjament orizontal sau vertical produs în scoarța terestră sub acțiunea agenților interni (forțe tectonice) sau a gravitației, având ca rezultat modificarea poziției inițiale a straturilor (falii, cute, pânze de șariaj etc.).
  • 1908 An. Inst. Geol., XCV: Nu e încă stabilit dacă avem un simplu accident tectonic, o falie între meoticul și ponticul, sau dacă avem o supracutare în pânză.
  • ante 1935 VÂLSAN, Geogr., 214: Nu poate fi vorba de un accident tectonic la marginea de sud a Platformei Cândești.
  • 1938 Analele Dobr., nr. 1, 39: Dăm sub toată rezerva cifra aceasta de 11 epicentre, care pare prea mică față de importantul accident tectonic, ce caracterizează regiunea.
  • 1957 LTR2, II, 289: În scopuri practice, balanța de torsiune e folosită pentru … detectarea unor accidente tectonice ca faliile, care se manifestă tipic în mărimile de curbură, ceea ce face posibilă folosirea balanței de torsiune și la prospectarea minereurilor.
  • 1968 An. Inst. Geol., 145: Se constată că magmatismul terțiar se orientează axial sau chiar se suprapune peste accidentele tectonice create în faza sincinematică alpină.
  • 1998 An. Inst. Geol., 22: Un rol determinant în realizarea edificiului structural din zona curburii interne a Carpaților l-au avut două accidente tectonice importante: falia Dealu Mare și falia Branului.

– Pl.: (1–7, 9, 10) accidente, înv. accidenturi s. n., (8) accidenți s. m.

– Var.: înv. acidént, accidénte, accidínt (1862 PONTBRIANT, D.), accídinte (1854 BARONZI, Matilda, II, ap. URSU – URSU, Împr. Lex., II, 69) s. n.

– Din fr. accident, lat. accidens, -ntis.

Referințe bibliografice:
1903 TDRG I;, 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1949 LTR, I; 1969 D. Medic. (1969), I; 1975 DEX; 1978 D. Filoz.; 1979 D. Muz.; 1997 DSL; 2001 MDA, I; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 210; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar