Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACADEMÍSM s. n.
1. Înv., rar Sistem academic.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
2. A. PLAST., ARHIT. Curent artistic în sec. al XIX-lea, constând în imitarea formală a operelor antice sau renascentiste, considerate a reprezenta un model estetic ideal, în ilustrarea unor subiecte istorice sau mitologice; p. ext. manieră în artă care adoptă principiile și direcțiile clasicizante, convenționale.
  • 1910 VLAHUȚĂ, Grigorescu, 352: Un concurs la Bele-arte; se prezintă și el [N. Grigorescu] între cei mulți chemați. Subiectul – cu ce haz ne scanda pictorul acest juvaer al academismului în floare pe vremea aceea! – „O luptă antică între doi păstori, la stânga, în primul plan, un stejar bătrân, la dreapta, o apă curgătoare, în fund, munții…”
  • 1926 VINEA, Pub., III, 252: Impresia pe care ți-o impune vizitarea Salonului Oficial este … o adâncă rușine. … Vina cea mare e desigur a juriului. … SCULPTURI: … D-l Fr. Storck. În linia perfectului academism: construcție rece.
  • 1930 IONESCU, Pub., 170: Prin tehnica … contrastului culorilor … d. Al. Marino-Moscu poate fi acuzat, facil, de academism și anacronism.
  • 1943 FRUNZETTI, Pegas, II, 10: Academismul, adică acapararea rutinară a anumitor procedee tehnice și anumitor ticuri mecanice în execuție, … nu reușește să trezească, în contemplatorul avizat, … decât oroarea autenticității în fața artificialului.
  • 1945 PANDREA, Portr., I, 181: Matisse a trăit lupta de epopee între modernitate și academism, acea modernitate a artiștilor proletaroizi retranșați protestator în turnul de ivoriu al artei pentru artă.
  • 1957 Viața rom. (R. US), nr. 8, 204: Fadul neo-clasicism bisericesc – de fapt, academism – a fost depășit la Agapia, pictorul [N. Grigorescu] apropiindu-se de adânca expresie umană către care năzuia.
  • 1962 ELIADE, Jurn., I, 433: „Mitologia” …, imaginile și simbolurile solidare unei cosmologii arhaice definitiv depășite … – toate acestea corespund imaginilor uzate, desuete care supraviețuiau, neautentice, în academismul începutului de secol.
  • 1972 PALER, Memorie, 158: [În Atena] S-a construit în grabă și simetric, sub influența unui academism depersonalizant, o capitală administrativă într-un spațiu de venerabilă vechime.
  • 2008 N. MANOLESCU, Ist. Crit. Lit., 240: Nu doar că pictura mediază peste tot natura, dar este aceeași vârsta picturii și a poeziei de peisaj: academismul clasicist al secolului XIX.

✧ Fig.
  • 1924 VORONCA, Proze, II, 106: E o convingere: D-l Victor Brauner nu va îmbrăca niciodată academisme. În atitudine și privire, în linie și culoare, D-l Victor Brauner poartă fulger.
  • 1932 IONESCU, Pub., 176: Zidăria masivă s-a încordat, multă vreme, să nu se ruineze; dar, după ce impresionismul dezagregase, cu falsă inocență iezuitică, soliditatea încheieturilor seculare și desfăcuse mai multe șuruburi, a venit, franc și violent, cubismul: el a aruncat toate în aer. Au zburat schele, mașinării, academisme, zidării solide, forme fixe și multe alte scrupule.

3. (Adesea peiorativ) Tendință în literatură de a adopta un stil academic, sobru, convențional, rigid.
  • 1926 LOVINESCU, Ist. Lit. Cont., I, 139: E regretabil că un entuziasm posibil, oricât de descumpănit ar fi fost el, s-a manifestat în însăși revista d-lui Densusianu: academismul ar trebui să însemne cel puțin discreție.
  • 1932 A. HOLBAN, Eseistica, 438: Lipsit de artificialitate și academism, intuiția lui dramatică i-a folosit atât de mult, încât un rol încredințat lui devenea o identificare cu personajul izvodit din închipuirea autorului.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 472: Clasicismul lui Zamfirescu e contemporan mai degrabă aceluia al lui De Bosis, academism rece de turist englez și de aristocrat estet.
  • 1957 Viața rom. (R. US), nr. 7, 220: O atitudine creatoare în fața textului poetic, o atitudine străină de servilismul școlăresc și de academismul sterp nu poate decât să sporească rezonanța versurilor clasice în sufletul iubitorilor de frumos.
  • 1966 STREINU, Versificația, 235: Împotriva sentimentalismului [Adrian Maniu] folosește senzualitatea și chiar intenția obscenă, iar împotriva academismului – familiaritatea expresiei de toate zilele.
  • 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., 35: În lupta împotriva rutinei și a academismului, modernii au încercat să exploateze diverse mijloace de subversiune a limitelor textului.
  • 1996 NEGOIȚESCU, Scriit., I, 119: În forma sa neutrală – care se datorește, de fapt, academismului, sobrietății distante a poetului – pastelul „Vara” rămâne, în sfârșit, una din cele mai izbutite expresii ale acestei modalități lirice.
  • 2001 JINGA, Biblia și sacrul, 49: În lectura lui Crainic, Cezar Petrescu se raporta foarte critic, aici, distrugător aproape, la academism și la precursorii literaturii române, zugrăvindu-i ca piedici în calea afirmării tinerelor talente.
  • 2008 N. MANOLESCU, Ist. Crit. Lit., 272: În Amintiri, academismul stilistic, pe care-l va imita Odobescu, este deja evident în fraza amplă, enumerativă, bine articulată și cam rece ca aceea a manualelor clasice de retorică.

4. Rar Filosofia lui Platon și a succesorilor lui.
  • 1930 VULCĂNESCU, Dim. Rom. Exist., I, 218: Filosofia lui Platon și a succesorilor lui se cheamă „academism”, pentru că școala lui se ținea în grădinile lui Akademos.
  • 1942 Rev. Fundaț., nr. 1, 188: După triada Socrat-Platon-Aristot, gânditorii au reafirmat neputința aceleiași rațiuni. Și s-a ajuns la academism, la Plotin, la Philon, la doxografie, la alexandrinism.

5. Rar Profil care ține de standardele academice.
  • 1995 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., III, 85: Antohi are tot ce trebuie pentru un CV de academism euro-american: nu are parti-pris-uri și prejudecăți doctrinare, este flexibil în alegerea grilelor, amabil și omnicomprehensiv, este locvace, sagace.

– Pl.: rar academisme.

– Din fr. académisme.

Referințe bibliografice:
1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 1978 D. Filoz.; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 s. v. academie (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar