Faptul de a se abține, parțial sau total, de la consumarea anumitor alimente, băuturi,
de la satisfacerea unor plăceri, acte fiziologice ori deprinderi etc.; astăzi rar abstențiune (3), abstinațiune; înfrânare, cumpătare; ajunare.
- 1844 VASICI-UNGUREANU, Macr., I, 19/30: Mainainte de a întrebuința cineva această dietă strinsă este bine a se consulta cu vreun doctor, căci nu priește la toți așa mare abstinență (ajunare).
- 1847 GAVRA, Lex.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1853 WERTHEIMER, Descr. Apelor Min., 38/10: Ceea ce recomandăm mai vârtos proprietarilor unor asemenea tesaure este de a îngriji mai bine ... de folosul și comoditatea pătimașilor ... care va fi o consolație pentru ei în tot timpul de suferințe, de dietă și de abstinință.
- 1857 BARASCH, C. Igienă, 175/15: În resortul igienei populare aparține și fondațiunea societăților de abstinențe din băutura lucrurilor spirtoase.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1862 ANTONESCU, D., 15: Actul de a se absține este abstinință.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I, 6: Zile de abstinență: zile de post, de înfrânarea mâncărilor.
- 1871 LMD, I.
- 1886 STEINBERG, D.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1898 Enc. Rom., I, 13.
- 1924 RALEA, Estet. Teor., I, 8: Pictura primilor secoli, după căderea lumii romane, ne înfățișează corpuri de schelet, măcinate de abstinență și suferință.
- 1926 PÂRVAN, Getica, 74: Boirebistas … i-a îndreptat [pe geți] prin abstinență și sobrietate și ascultare de porunci.
- 1928 SADOVEANU, Demonul, 139: Cu moderația nu pot face nimic: abstinența e mai ușoară.
- 1928 AL. O. TEODOREANU, Hronicul, 283: N-ai să-mi spui că în două ore de abstinență [de la tutun] poate surveni un șoc atât de violent, se indignă Jenică.
- 1933 ELIADE, Maitreyi, 47: O emoție bruscă și violentă mă străbate. Baza e sexuală: nervozitate excesivă, abstinență prelungită, neastâmpăr pur genital, neliniște internă și groază de destin.
- 1937 Enc. Agr., I, 21: Abstinență: Post, ajun, sec. Este privația voluntară sau involuntară, complectă sau incomplectă, de la alimentație.
- 1978 PALEOLOGU, Treptele, 81: E de asemeni de înțeles ca anumite împrejurări să impună irefragabil unor amanți abstinența.
- 1998 M. RĂDULESCU, Ist. Lit. Det., II, 250: După numai câteva zile de abstinență, încep să ne agite cu ferocitate visele erotice.
- 2003 PLEȘU, Despre îngeri, 146: În cel mai bun caz, se admite componenta etică a diferitelor forme de abstinență: a fi cumpătat, a nu te mânia, a evita desfrâul, lăcomia, vanitatea, a-ți domina instinctele.
Încă 21 citate
✧
(Cu determinări care indică felul)
- 1908 CHENDI, Period., VII, 82: Émile Zola și cu Jules Lemaître, … oricât de mari adversari în alte privințe, se întâlneau într-un singur punct: în abstinența de la băuturi alcoolice.
- 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 495: Cauza acestui acces [de delir alcoolic] este variabilă: exces sau abstinență de alcool …, un șoc emotiv etc.
- 1962 DER, I: Abstinență tabagică.
- 1969 D. Medic. (1969), I, 18: Abstinență sexuală.
- 2007 D. Medic. (2007): Abstinență alimentară (în particular la alcool).
Încă 4 citate
✧
Fig. Reținere, lipsă de implicare (politică, economică etc.); pasivitate.
- 1883 EMINESCU, Pub., V, 278: În această politică de abstinență, care nu e în fond decât o stare perpetuă de război în contra legislaturii țărei proprii, se crește tinerimea română din Transilvania.
- 1889 BARIȚIU, Ist. Transilv., I, 339: Noi aceasta abstinență de doi ani a episcopului Inocentie de la administrarea diecesei sale nu o putem esplica din actele câte ne stau de înainte.
- 1898 Enc. Rom., I, 13: Abstinență, înfrânare, reținere … în înțeles politic și econ[omic].
- 1943 ARGHEZI, Spini, IV, 258: În marea abstinență a scriitorilor noștri de a profesa opiniuni, prea puțini consimt, la zile mari, să dea drumul unui crâmpei de idee.
- 1994 MARGA, Explorări, 132: Autonomia universitară presupune organizarea și funcționarea universităților conform criteriilor profesionale și excluzând criterii politice, dar nu pretinde abstinența politică a membrilor comunității academice.
Încă 4 citate
✧
EC. Sint. Teoria abstinenței = teorie potrivit căreia acumularea capitalului ar rezulta din abținerea proprietarilor
de la consumul personal exagerat.
- 1962 DER, I.
- 1974 D. Ec. Polit., 756: Teoria abstinenței face apologia capitalului și a profitului.
Încă un citat
– Pl.: abstinențe.
– Var.: înv., rar abstinínță (1848 NEGULICI, Vocab.; 1862 PROTOPOPESCU – POPESCU, N. D., I), abstenénță (1862 PROTOPOPESCU – POPESCU, N. D., I; 1886 STEINBERG, D.), abstenínță (1848 NEGULICI, Vocab.), abstinénție (pronunțat: -ți-e 1847 GAVRA, Lex., St. Form. Cuv., III, 134), abțienínță (1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.) s. f.
– Din germ. Abstinenz, fr. abstinence, lat. abstinentia, -ae. – Abțienință, influențat de abține.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1910 BIANU, D. Săn.; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1929 HODOȘ, M. D.; 1929/1930 Enc. Minerva; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1975 DEX; 1978 D. Psih.; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2011 DELR, I, 7.
