POLIT. Abținere de la exercitarea dreptului de vot a unei părți a electoratului; p. ext. doctrină care promovează o astfel de atitudine.
- 1958 D. Politic, 5: Abstenționism [=] neprezentarea alegătorilor la alegeri, abținerea de la participarea la alegeri.
- 1975 D. Polit., 10: Abstenționismul poate fi expresia indiferentismului … sau a unei opinii politice deosebite de aceea a partidelor participante la alegeri.
- 2003 Rev. Sociol., XIII, 97: Un exemplu este acela al „indiferentismului politic”. Dar această situație nu trebuie să se confunde cu „decizia de a nu avea o intenție de vot”. Dacă în primul caz vorbim de absenteismul politic (la vot) …, în cel de-al doilea avem un abstenționism – o neparticipare activă.
Încă 2 citate
– Pronunțat: -ți-o-.
– Din fr. abstentionnisme.
Referințe bibliografice:
1962 DER, I; 1972 MDE; 1975 DEX; 1978 DN3; 1993 D. Enc., I; 1999 M. D. Jur.; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2008 NDU3; 2011 DICR.
