MED. Toxină vegetală care se găsește în semințele plantei Abrus precatorius și care are proprietatea de a aglutina globulele roșii din sânge.
- 1909 Arh. Vet., nr. 5-6, 23: Existența anticorpurilor la tratarea animalelor cu otrăvuri de origină vegetală ca ricinul, abrinul, crotinul, ar trebui să îndemne la reluarea unor experiențe cu rațele lui Mithridate.
- 1935 Rev. Șt. Medic., XXIV, 620: La o serie de iepuri le instilează în ochiul drept cantități crescânde de abrină până ce ochiul nu mai reacționează.
- 1955 LTR, VI, 995: Trei toxine vegetale sunt mai importante: abrina, extrasă din semințele de Abrus precatorius, ... crotina ... ricina.
- 1957 PROCA, Insuficiența, 125: Dintre toxicele de origină biologică, enumerăm falina, abrina, hiosciamina, mușcătura unor păianjeni etc.
Încă 3 citate
– Pl.: abrine.
– Var.: înv., rar abrín s. n.
– Din fr. abrine, engl. abrin.
Referințe bibliografice:
1969 D. Medic. (1969), I.