1.
Adj., s. n. MED. (Substanță sau procedeu) care provoacă avortul.
- 1842 ASACHI, Lex., I, 141/50: Abortive se numesc doctoriile ce se întrebuințază pentru pierderea pruncilor.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1898 Enc. Rom., I, 859: Sclerotul de C[laviceps] ... are întrebuințări medicale ca abortiv și hemostatic (oprește curgerile de sânge).
- 1927 Viața Rom. (R.), nr. 6-7, 398: Putem prezice că în curând se va sfârși cu legendara virtute prolifică a poporului nostru, acțiunea feticidă și abortivă a sifilisului reducând în proporții din ce în ce mai îngrijitoare excedentul natalității.
- 1929/1930 Enc. Minerva, 105: La noi cresc mai multe specii numite „pelin”, întrebuințate în medicină pentru efectele lor abortive, vermifuge, aperitive.
- 1938 Enc. Agr., II, 40: Din cauză că [cetina de negi] se întrebuințează în mod nepermis ca abortiv, cultura sa trebuie restrânsă.
- 1955 PARHON, Opere, III, 178: Tiroxina are un efect abortiv.
- 1972 KREINDLER – VOICULESCU, Tr. Neurol., 302: Polineuropatia ... se întâlnește în unele intoxicații profesionale, în ingestia de apiol în scop abortiv, precum și în ingestia unor băuturi alcoolice falsificate și contaminate.
- 1975 Cod. Pen. (1969) – Adn., II, 159: Se sancționează deținerea în afara instituțiilor sanitare de specialitate, în vederea întreruperii sarcinii, a oricăror alte mijloace avortive, stabilite de organul competent.
- 2006 NDU: Medicament abortiv.
Încă 12 citate
✧
Fig.
- 1936 ARGHEZI, Cimit., 88: Mânuțele-i groase de cârtiță, îngreuiate de podoabe la toate degetele, regretând că n-are în total decât zece, umblă încălțate în unghii luxoase ... ca un pipăit abortiv de moașe.
- 1995 PATAPIEVICI, Cerul, 215: În fața contemporanilor, teza inumanității sistemului de fabrică era strâns legată de manevrele de partid ale conservatorilor, care, în Parlament, căutau să stăvilească prin legi abortive evidenta naștere a unui nou sistem ...: industria.
Încă un citat
2.
Adj. BIOL. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I: O floare incomplet formată, un grăunte care nu conține embrion sunt abortive.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1890 Gazeta de Transilv., nr. 248, 7: Altă dată, esantemele ies la iveală pe lângă fenomene atât de moderate, încât abia pot fi luate în seamă (pojarul abortiv...).
- 1901 BABEȘ, Opere, II, 99: Aceste particularități nu s-ar putea explica dacă am admite o febră tifoidă abortivă trecută neobservată și vindecată.
- 1969 D. Medic. (1969), II, 403: Polocit: ... Celulă mică, abortivă, formată în timpul diviziunilor de maturație.
- 1971 KREINDLER, Neurol., 368: Cazurile sporadice și formele abortive pot pune probleme dificile de diagnostic.
- 1975 DEX: Fetus abortiv.
Încă 7 citate
– Pl.: abortivi, -e.
– Var.: rar avortív, -ă, înv., rar aburtív, -ă (1848 NEGULICI, Vocab.; 1870 COSTINESCU, Vocab., I) adj.
– Din fr. abortif, lat. abortivus, -a, -um. – Aburtiv, etimologie populară prin apropiere de burtă.
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1910 BIANU, D. Săn.; 1939 SCRIBAN, D.; 1958 DM; 1961 DN; 1962 URSU, Term. Șt., 157; 1969 D. Medic. (1969), I; 1969 D. Zootehn. Med. Vet.; 1975 DEX; 1999 D. Term. Asist. Medic.; 2001 MDA, I; 2007 D. Medic. (2007); 2007 DEXI; 2008 NDU; 2011 DELR, I.
