Tranz.
1.
(Complementul indică obiceiuri, privilegii, instituții etc.) A scoate din uz; a desființa, a suprima (1), a anula.
- 1843 CODRU-DRĂGUȘANU, Peregr., 221: Francii ... agiunseseră a aboli toate titulaturile și rangurile.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1851 STAMATI, D.
- 1858 HELIADE-RĂDULESCU, Biblicele, 189: Crist a abolit castele și privilegele.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1867 CANELLA, Vocab., 4: Metodele noi abolesc pe cele vechi.
- 1870 COSTINESCU, Vocab.
- 1871 LMD, I.
- 1873 KOGĂLNICEANU, Orat., II3, 225: Guvernul rus, recunoscând însuși că s-a împlinit termenul statutelor, le-a desființat în luna lui iuliu 1871; și noi, contra Constituțiunii, care abolește toate privilegiile, ... noi să manținem starea actuale!
- 1880 EMINESCU, Pub., III, 139: Ministrul [M. Kogălniceanu] ... a abolit claca în România.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1899 Gazeta de Transilv., nr. 65, 3: Nu voiește să aboleze instituțiunile fundamentale ale ordinei sociale actuale, precum: proprietatea, moștenirea, salariul etc.
- 1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3
- 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 486: Când poetul, vorbind despre tineri, declară că „numai banul îi vânează și câștigul fără muncă”, Gherea găsește ironia „tare ca oțelul”, „nimicitoare”, fiindcă, desigur, în societatea socialistă toți muncesc și avutul personal e abolit.
- 1947 COMARNESCU, America, III, 273: Sir Thomas Dale (între 1611 și 1616) a statornicit posesiunea individuală a bunurilor și a pământului, abolind sistemul depozitelor în comun.
- 1957 VIANU, Art. Filoz., 380: Nu putem fi de acord cu regimul castelor, a căror existență este atât de adânc ancorată în mentalitatea indiană, încât chiar un reformator atât de înaintat ca Jawaharlal Nehru socotește că nu pot fi abolite decât mai târziu.
- 1974 ELIADE, Jurn., II, 149: Berdiaev ... anticipa a Treia Epocă, anunțată de Gioacchino da Fiore: cea a libertății spirituale, dominată de Duhul Sfânt, când oamenii vor fi între ei frați și surori, adică relațiile sexuale vor fi abolite.
- 2001 PATAPIEVICI, Omul, 197: Atunci când caută să abolească tradiția existentă, stânga se înșală, deoarece acțiunea în interiorul unei tradiții este singurul mod rezonabil de a acționa.
- ante 2005 MARINO, Libertate, 164: Prozelitismul – mai ales prin constrângere – al oricărei Biserici este abolit încă din 1782 de Iosif al II-lea.
- 2013 DGS: Sclavia a fost abolită de foarte mult timp.
Încă 21 citate
✧
Refl. pas.
- 1840 CODRU-DRĂGUȘANU, Peregr., 105: Firește că cu cât se ține o instituțiune rea, cu atât mai anevoie se simte deșertul ce ar lăsa abolindu-se.
- 1869 MELCHISEDEC, Chron. Hușilor, 452: Dările bisericașilor la scaunile eparhiale se abolează.
- 1908 MAIORESCU, Discursuri, VI, 957: În privința socială s-a întâmplat la noi cu Constituțiunea de la 1866 ce nu s-a întâmplat cu nicio altă Constituțiune monarhică; nu numai că s-au abolit privilegiile de castă, dar s-au abolit chiar și titlurile de noblețe.
Încă 2 citate
2.
JUR. (Complementul indică prevederi legale, acte normative etc.) A desființa, a abroga
(1), a anula.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1851 STAMATI, D.
- 1858 HELIADE-RĂDULESCU, Biblicele, 191: Nu m-ai născut, o, mamă, spre a aboli legea, ci spre a o împlini, a o perfecționa.
- <1859-1869> HELIADE-RĂDULESCU, Echilibru, 714: Moravurile s-au îmblânzit și nu sufer nici execuțiuni, nici carnefici. Pedeapsa cu moartea dar este în faptă abolită de douăzeci și opt de ani.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1870 COSTINESCU, Vocab.
- 1871 LMD, I.
- 1878 MAIORESCU, Discursuri, II, 490: Tractatul de la Berlin nu a primit acest vot, din contră, a zis: să vi se ia Basarabia și să vi se dea Dobrogea, și să aboliți și art. 7 din Constituțiunea voastră.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1930 HAMANGIU – NICOLAU, Dr. Roman, 253: Aceste două condițiuni au fost abolite atunci când legitimarea prin căsătorie subsecventă s-a transformat dintr-o permisiune temporară într-o instituțiune permanentă.
- 1947 COMARNESCU, America, III, 528: Senatorul din California ... este, de asemenea, un progresist, susținând cauza muncitorimii ... și opunându-se legislației muncitorești propuse la un moment dat de către Președintele Truman, când a abolit prin veto legea Case.
- 1994 O. DRIMBA, Ist. Cult., IV, 301: Parlamentul scoțian abolește legislația papală, interzice liturghia catolică.
Încă 11 citate
3.
(Complementul indică noțiuni, doctrine, opinii, reguli etc.) A renunța la ...; a desființa, a abandona (1), a anula, a neutraliza; a exclude.
- 1867 CANELLA, Vocab., 4: Vedem că interesul particular operă cu ardoare la aboliția memoriei unor fapte rușinoase, dar timpul singur vine să abolească tot, și glorie, și desonoare.
- 1871 ap. ODOBESCU, Tipăririle, 322: Dl Odobescu crede că ar fi mult mai nimerit pentru Societate [= Societatea Academică Română] a renunța la uniformitatea proiectului de dicționar ce o prescrie regulamentul, a aboli toate regulele restrictive stabilite în acesta și a tipări pe viitor și cu grăbire diferitele lucrări ce s-au adunat și se vor mai aduna.
- 1913 ARGHEZI, Cortina, 149: Critica, judecata literară sunt deodată suprimate. E abolit criteriul artistic din care o piesă poate fi înțeleasă, aplaudată sau contestată.
- 1926 LOVINESCU, Ist. Lit. Cont., II, 170: Astfel de aprecieri abolesc sensul propriu al cuvintelor.
- 1949 ELIADE, Jurn., I, 151: Concertul are loc în fostul refectoriu. Nimic din tot ce am ascultat n-a putut aboli emoția de la început.
- 1957 SCL, nr. 8, 301: Se admite că sensul de neutru a început să se întunece în latina populară prin confuzie cu masculinul și chiar cu femininul și se consideră această confuzie ca efectul dispariției consoanelor finale „s” și „m”, care a abolit distincția dintre masculin și neutru.
- ante 1964 VINEA, Lunatecii, 384: Întunericul abolise timpul și i se părea că nicicând nu se despărțise de mama lui.
- 1966 NEGOIȚESCU, Scriit., I, 60: Poet, în înțelesul modern al lirismului, nu este Alexandrescu decât prin versurile în care sensibilitatea lui se transmite filtrată, abolind contingentul și făcând să răsune pe aria poeziei românești tonul său unic.
- 1971 ELIADE, Noaptea de Sânziene, I, 83: Și acest timp cosmic, după câte mi-a spus, va fi într-o bună zi, pentru el, abolit.
- 1975 I. GHEȚIE, Baza dial., 555: Regulile ortografice stabilite și acceptate de Academie în 1904 (și sancționate drept oficiale de autoritatea de stat) abolesc principiul etimologic.
- 1980 PREDA, Cel mai iubit, I, 888: Știi bine că o revoluție îi poate nimici chiar pe toți cei care au fost în fruntea ei, în clipe când logica însăși e abolită.
- 1980 I. VULPESCU, Arta Convers., 474: Exploziile astea hormonale vin parcă să dărâme, să abolească tot eșafodajul migălos al moralității.
- 2001 PATAPIEVICI, Omul, 406: Ideea centrală a modernității este autonomia radicală a individului, sustras atât legilor divine, care sunt denunțate ca superstiții, cât și regulilor tradiției, care sunt denunțate ca prejudecăți. În acest mod viitorul și trecutul sunt simultan abolite.
- 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 88: Legile perspectivei erau abolite și sabia nu se mărea pe măsură ce se-apropia de ochii lui, nici nu arunca umbră.
- 2005 GALR, I, 49: Prezența în lanț a unui determinant lexical antepus abolește posibilitatea coocurenței cu articolul definit.
Încă 14 citate
✧
Refl. pas.
- 1988 P. CORNEA, Intr. Lect., IX: Lumii transcrise pe peliculă i se abolește relieful și uneori culoarea.
4.
Arg. A bate foarte tare; a da o lovitură mortală; a ucide (1).
- 1998 D. Arg.
– Prez. ind.: abolesc.
– Var.: înv., rar abolá (prez. ind.: abolez 1859 BĂLĂȘESCU, D.) vb. I.
– Din fr. abolir.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1961 DN; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2009 D. Arg. Interl.; 2011 URSU – URSU, Împr. Lex., III1, 64; 2011 DELR, I.
