1.
Înv., rar Absență a regularității; neregularitate.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
2.
Livr. Abatere de la limitele normalului; dezechilibru, instabilitate în dezvoltarea intelectuală sau mintală a cuiva.
- 1900 Unirea, nr. 11, 90: A interesat-o mai mult pălăria ca persoana. Ei bine, nu sunt acestea abnormalități?
- 1902 MACEDONSKI, Thalassa (ms.), 338: De altă parte, draparea sângeroasă de hiacint reînfășura pe cezarul div cu flacăra ei roșie și ... principiul dârz ... își rânjea abnormalitatea.
- 1902 Unirea, nr. 17, 155: Cu toții sperăm zi de zi că în delincvenți nu se mai caută crime, ci abnormalitatea.
- 1927 Societ. Mâine, nr. 15-17, 201: Adică, din punctul de vedere al abnormalității, răspândirea aptitudinii de inteligență globală ar cuprinde un procentaj de 38 și 1/2%.
- 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 17: Încercarea de revitalizare a termenului prin considerarea abnormalității drept diviziune a psihologiei ... este dificil de acceptat și nerelevantă.
- 2002 BANCIU – RĂDULESCU – TEODORESCU, Tendințe, 139: Infracționalitatea a fost atribuită fie structurii fizice ..., fie unor condiții de abnormalitate psihică.
Încă 5 citate
– Pl.: rar abnormalități.
– Abnormal + suf. -itate. – Sensul 2 < engl. abnormality.
