1.
Tranz. Înv., rar A arunca în abis.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
2.
Intranz. Fig. Rar A se adânci, a se cufunda în zone profunde, tainice.
- 2013 An. Câmpina, nr. 4, 311: Deși consacratul căutător de folclor abordează cătănia ca pe o instituție de tip medieval, tot el abisează în plan ritualic, inițiatic, până la nedeia dacică.
– Prez. ind.: abisează.
– De la abis.
